HCL 632/2024 Arad adoptată

OLOSAL DEVIZ MOBIL: 0756.634.421, MAIL: COLOSALDEVIZ(OGMAnL.com ful. 82536676, 42/502/2020 ONSULTANTA E ERA ELTARE Plan de Revitalizare şi Regenerare Urbană pentru Amenajarea și punerea în valoare a Malurilor Mureșului pe tronsonul cuprins între Parcul Europa și Podul Decebal, Regenerare urbană zona Piaţa catedralei din Municipiul Arad, Modernizare Parc Eminescu, Reabilitare și modernizare Parc Zsolt Tăr&k OLOSAL DEVIZ MDSiL: 0756.634.421, MAIL: COLDSALDEVIZ(OGMAIL. COM Uli 42536676, 42/502/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE DOLOSAL DEVIZ MOBIL: 0756.634.921, MAIL: COLOSALDEVIZ(OGMAIL.coM po lut:-82536676, 42/502/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea și localizarea obiectivului de investiţii Obiectivele de investiții propuse sunt preluate din Lista de proiecte prioritare derivată din Strategia integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Arad 2021 — 2027 şi post 2027 Revizia 2, finanţabile prin Programul Regional Vest 2021-2027: - Prioritate: 7. O regiune pentru cetăţeni - Obiectiv specific: 5.1 Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, al turismului sustenabil şi a securităţii în zonele urbane economie cu zero emisii de dioxid de carbon - Intervenţie regională: 7.1.A Revitalizarea spaţiilor publice urbane Regenerare urbană | Redarea spaţiilor publice | 25.449.337,51 5.117.913,67 lanuarie zona Piaţa cetățenilor prin investiţii în 2025 — mai Catedraiei din amenajarea de: pieţe și piaţete publice 2025 municipiul Arad Amenajarea și Redarea spaţiilor publice | 62.912.598,38 | 12.651.851,82 lanuarie punerea în valoare | cetățenilor prin investiții în 2025 — a Malurilor amenajarea de: decembrie Mureșului pe - Spaţii verzi existente: scuaruri, 2026 tronsonul cuprins | parcuri, grădini publice între Parcul Europa | - spaţii verzi-albastre existente: maluri şi Podul Decebal de cursuri de apă Modernizare Parc Redarea spațiilor publice | 12.802.064,12 2.574.521,20 | lulie 2025- Mihai Eminescu cetățenilor prin investiții în decembrie amenajarea de: spaţii verzi existente: 2026 scuaruri, parcuri, grădini publice Reabilitare și Redarea spaţiilor publice 9.945.208,69 2.000.001,75 | iulie 2025 - modernizare Parc cetățenilor prin investiții în decembrie Zsolt Tor&k amenajarea de: spaţii verzi existente: 2026 scuaruri, parcuri, grădini publice 1.2.Beneficiarul investiţiei Beneficiarul proiectelor de investiţii propuse este Municipiul Arad. 1.3.Elaboratorul planului Prezentul Plan de Revitalizare și Regenerare urbană a fost întocmit de către SC Colosal Deviz SRL Arad OLOSAL DEVIZ MOBIL: 0756.634.421, MAIL: COLOSALDEVIZOGMAIL..GOM a EHli-42536676, 42/502/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE 2. DOCUMENTE STRATEGICE DE PLANIFICARE Planificarea strategică reprezintă un proces sistematic, prin care o instituţie își stabilește anumite priorități esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în acord cu evoluţia mediului în care aceasta își desfăşoară activitatea. Planificarea strategică este o activitate orientată spre viitor, vizând obiectivele de dezvoltare și etapele necesare realizării acestora. În același timp, este un proces continuu, utilizat de comunităţile locale pentru a se asigura că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare socio-economică, în contextul limitărilor impuse de resursele locale disponibile. Dezvoltarea urbană integrată a Municipiului Arad a reprezentat și continuă să reprezinte un deziderat al administraţiei publice locale, rezultat din înțelegerea necesităţii abordării integrate în vederea creşterii competitivităţii economiei locale și întăririi poziției de centru regional, valorificând în acest mod statutul de Municipiu reședință de judeţ. Astfel, la nivel strategic, Municipiul Arad este angajat într-un proces de planificare strategică cu scopul de a crește capacitatea de dezvoltare a orașului într-o manieră mai organizată și mai eficientă, urmărind dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creşterea calităţii vieţii arădenilor. În acest sens, de-a lungul timpului, au fost elaborate o serie de documente strategice, pe de o parte cu scopul de a trasa o viziune de ansamblu cu privire la dezvoltarea municipiului, iar pe de altă parte pentru a completa și actualiza această viziune prin diverse strategii sectoriale. Elaborarea sau actualizarea strategiilor de dezvoltare a urmărit principalii pași ai unui proces integrat de planificare strategică, de la analiza potenţialului local, la stabilirea obiectivelor de dezvoltare și a căilor de acţiune, la identificarea surselor pentru finanțarea obiectivelor de investiții propuse în cadrul strategiei. La nivelul Municipiului Arad, principale documente strategice aflate în actualitate sunt: e Plan integrat de revitalizare a zonei protejate din municipiul Arad (VITO), aprobat prin HCLM Nr. 33 din 13.03.2013 e Studiu privind asigurarea coerenţei imaginii urbane a zonei construite protejate, aprobat prin HCLM Nr. 110 din 29.04.2014 e Planurbanistic pentru zona construită protejată, aprobat prin HCLM Nr. 201 din 17.07.2014 e Studiu condiţii impuse pentru reabilitarea clădirilor din zona construită protejată, aprobat prin HCLM Nr. 391din 22.11.2016 e Strategie privind transformarea în oraș verde a Municipiului Arad, aprobată prin HCLM Nr. 15 din 26.01.2017 e Harta strategică de zgomot a Municipiului Arad, revizuită, aprobată prin HCLM Nr. 66 din 19.02.2020 e Plan de acţiune pentru gestionarea zgomotului și a efectelor acestuia în municipiui Arad, aprobat prin HCLM Nr. 493 din 01.11.21 e Planul de Acţiune pentru energie Durabilă și Climă (PAEDC), aprobat prin HCLM Nr. 553 din 23.11.21 e Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Arad 2021-2027 și post 2027, aprobat prin HCLM Nr. 117 din 11.03.2022. e Strategia de dezvoltare spaţială (Masterplan) = aferentă actualizare PUG, aprobată prin HCLM Nr. 270 din 18.05.2023 e Strategia Integrată de Dezvoltare a Municipiului Arad (SIDU) 2021-2027 și post 2027, având ca orizont anul 2030, actualizează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2014-2030, principalul document strategic al municipiului Arad și a fost actualizată prin HCLM Nr. 4 OLOSAL DEVIZ MOBIL: 0786.634.421, MAIL: COLOSALDEVIZ(OGMAIL.COM GRIS TANTA E" PASI ELIARE 742/27.12.2023 sub denumirea de Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad 2021-2027 și post 2027, Revizia 2. Toate proiectele propuse în Planul de Revitalizare și Regenerare Urbană includ activități privind regenerarea spațiilor publice cu accent pe reconfigurarea spațiului public pentru utilizare multiplă și redarea spaţiului pentru cetățeni. În același timp, proiectele sunt implementate în zone din interiorul oraşului/municipiului delimitate, aprobate prin documente de urbanism și incluse în SIDU. Pentru zonele din interiorul orașului/municipiului care face obiectul investiţiei, UAT promovează o abordare integrată fiind propuse și alte proiecte de investiţii în perioada 2021-2027 susținute din fonduri nerambursabile, bugetul local, bugetul naţional sau alte surse de finanţare. Nu în ultimul rând, proiectele au un caracter integrat demonstrat prin complementaritate cu alte proiecte cuprinse în cadrul SIDU, cât și prin abordarea unor funcţii multiple în cadrul proiectului integrat, funcţii care vor contribui la îmbunătăţirea aspectelor sociale, culturale, economice sau de mediu; 3. CONTEXTUL GENERAL a. Rolul proiectelor de regenerare urbană Politica de coeziune reprezintă una dintre cele mai importante și complexe politici ale Uniunii Europene, având ca principal obiectiv reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni și statele membre. Pentru atingerea obiectivelor specifice privind creșterea economică şi ocuparea forţeide muncă, au fost alocate bugete multianuale de finanţare a proiectelor. În cadrul proiectelor de regenerare urbană, bugetul estimat pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 0,5 miliarde euro. Proiectele de regenerare urbană integrată acoperă un spectru larg de intervenții şi de situaţii ce sunt complementare și sunt corelate cu programele de dezvoltare economico- socială și de mediu a localităţilor, precum și cu viziunea de amenajare a teritoriului și urbanism. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare și a normelor metodologice de aplicare, delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiunide regenerare urbană, este cuprinsă în Planul urbanistic general. Delimitarea se va face pe limite cadastrale și vor cuprinde zone omogene din punct de vedere funcţional, ce necesită implementarea unoroperaţiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situaţii: a) zone centrale; b) zone istorice; c) zone construite protejate; d) zone din mari ansambluri de locuit; e) zone locuite de comunităţi defavorizate, inclusiv aşezări informale; f) zone de reconversie funcţională: situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate. Identificarea și delimitarea unui areal ca zonă de regenerare urbană se face pentru a orienta, prioritar pentru zona respectivă, finanţări și instrumente de intervenţie dedicate. În conformitate cu Declaraţia de la Toledo (2010) la care au participat statele membre la nivelul Uniunii Europene, regenerarea urbană integrată "îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit, patrimoniu, etc.) faţă de alte forme de intervenţie în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată şi conservată prin demolarea traumatizantă şi prin înlocuirea restului întregului capital urban şi — cel mai lamentabil — social”. Astfel, procesul de regenerare urbană trebuie să ţină cont de identitatea și cultura urbană alături 5 OLOSAL DEVIZ MOBIL: 0756.634.421, MAIL: COLDSALDEVIZ(0BMAIL.COM oa fUlli-42536076, 42/42/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE de elemente de bază ale regenerării, cum ar fi mobilitatea, protecţia mediului și accesul la servicii și dotări. Problematica regenerării urbane este menţionată de mai multe documente de la nivel european, și anume: - Declaraţia finală a Conferinţei Europene a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului — CEMAT (2007) la nivelul statelor membre, definește regenerarea urbană ca un “set de operaţiuni destinate transformării bazei socio-economice a unor anumite zone urbane vechi în forme funcţionale şi spaţiale durabile prin atragerea de noi activităţi, noi firme, îmbunătăţind mediul urban şi diversificând structura socială.” - Noua Agendă Urbană (2017) promovează planificarea expansiunilor urbane, prioritizând reînnoirea, regenerarea și modernizarea zonelor urbane. - Noua Cartă de la Leipzig (2020) prevede reducerea expansiunii urbane, prioritizarea reînnoirii și regenerarea complexă a zonelor urbane, inclusiv redezvoltarea siturilor industriale abandonate sau în ruină (tip „ brownfield”) pentru limitarea impermeabilizării solului. - Pactul de la Amsterdam (2016) susţine regenerarea urbană a cartierelor defavorizate ca soluţie localizată pentru reducerea sărăciei urbane. - În Declaraţia de la București (2019) asumată de miniştrii responsabili cu dezvoltarea urbană din cadrul statelor membre UE este recunoscută importanţa zonelor urbane de toate dimensiunile ca element cheie al coeziunii teritoriale, fiind palierul administrativ cel mai apropiat de cetăţeni. La nivelul Uniunii Europene a fost subliniată nevoia unei dezvoltări urbane durabile și incluzive din punct de vedere social, care trebuie realizată într-o manieră integrată asupra problemelor orașului, în vederea reducerii disparităţilor și creșterii coeziunii socio-economice. În cadrul localităţilor urbane din România sunt necesare intervenţii de regenerare urbană a zonelor, oraşele confruntându-se cu disfuncţii rezultate în urma dezvoltării socio-economice din ultimele decenii. Dezvoltarea României se află în strânsă legătură cu dezvoltarea orașelor, o dezvoltare policentrică pentru susţinerea întregului teritoriu naţional. Dezvoltarea orașelor poate fi încadrată în două perioade, în funcţie morfologia țesutului construit, în perioada socialistă (înainte de 1989) și după această perioadă (între 1990și prezent). Țesutul construit în prima perioadă este caracterizat de blocuri de locuit, în cadrul cărora, ceamai mare parte a spaţiului public mineral este utilizată în scopul parcării automobilelor, spaţiile de relaxare, socializare sau petrecerea timpului liber pentru diferitele categorii de persoane fiind subjugate acesteia. Aceste zone sunt în prezent sufocate de suprafeţele betonate, ocupate de parcări, garaje, chioșcuri, având efecte negative asupra sănătăţii, incluziunii și bunăstării populaţiei rezidente. În cadrul dezvoltărilor realizate după anul 1990, acestea sunt localizate de multe ori la periferia orașelor, aici apărând fenomenul de expanisune urbană. În lipsa unor reglementări stricte, aceste areale pot genera dezvoltări haonice, nesistematizate, cu acces îngreunat la infrastructura tehnico-edilitară sau de circulații. Din cauza dimensiunii, extinderea infrastructurilor în aceste areale generează costuri greu de suportat pentru autorităţile publice locale, acestea fiind de multe ori ineficiente. Totodată, sănătatea și bunăstarea locuitorilor este influenţată de cantitatea și calitatea spaţiilor verzi din cadrul oraşelor. La nivelul orașelor din România, suprafaţa medie de spaţiu verde este de 18m2/locuitor, valoare inferioară mediei europene și normei naţionale reglementate prin OUG 114/2007, aceasta fiind de 26m2/locuitor. Alte elemente componente ale mediului natural, care de multe ori rămân nevalorificare, sunt malurile râurilor/lacurilor. De multe ori, orașele se dezvoltă fără a proteja și valorifica potenţialul oferit de cadrul natural existent. Dezvoltarea orașelor este relaţionată cu evoluţia demografică care la rândul ei este influenţată de 6 OLOSAL DEVIZ MOBIL: 0756.634.421, MAIL: COLOSALDEVIZOGu, i-a jfUli-42536676, 42/502/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE calitatea vieţii dintr-un oraș. Oamenii preferă să locuiască în orașe civilizate, care oferă condiţii bune de trai, acces la servicii și dotări necesare, cu un mediu urban sănătos și curat. Totodată, calitatea punctelor de interes ale orașelor precum zonele centrale, istorice, pieţe, gări și autogări, etc., influenţează major calitatea vieţii locuitorilor săi și a atractivităţii localităţii. În multe dintre cazuri, autorităţile publice locale nu reușesc că își protejeze și valorifice patrimoniul construit, având bugete limitate. O altă problemă rezultată în urma evoluţiei orașelor este înglobarea zonelor industriale în țesutul urban construit. În urma acestor activităţi terenurile pot fi poluate și degradate. Astfel, regenerarea urbană cuprinde intervenţii asupra condiţiilor de viaţă, asigurând coeziunea și reducerea disparităţilor socio-economice a zonelor, având ca rezultat creşterea atractivităţii zonei pentru investitori și crearea de locuri de muncă. Ținând cont că zonele urbane sunt considerate principalele motoare ale creșterii economice și a unei dezvoltări policentrice, procesul de regenerare urbană este unul imperios și complex, din punct de vederea! susţinerii dezvoltării socio-economice al localităţilor. Astfel, regenerarea urbană este importantă din punct de vedere public și strategic, având rezultate pe termen scurt, mediu și lung. Orașele ar trebui să își pună în valoare punctele forte inerente, înglobate în țesutul lor dens și variat, iar regenerarea urbană ar trebui să reprezinte un instrument în inversarea tendinței actuale de expansiune, conform Politicii Urbane a României, document elaborate de Banca Mondială. Totodată, regenerarea urbană trebuie realizată luând în calcul echitatea și interesele tuturor categoriilorsociale, în vederea evitării gentrificării. La nivel naţional, a fost stabilit modul în care proiectele de regenerare urbană pot și finanţate din fondurinerambursabile și rolul autorităţilor publice locale în vederea elaborării și pregătirii proiectelor de regenerare urbană pe baza unor reglementări comune, care să asigure eligibilitatea acestora. Astfel, conform legii 350/2001, în Planul Urbanistic General sunt delimitate zonele în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. Din păcate, Planurile Urbanistice Generale ale localităţilor din România nu cuprind ultimele dezvoltări şi tendinţele de dezvoltare generate de factori economici, sociali și politici, perioada de valabilitate a documentaţiilor fiind de cele mai multe ori prelungită, iar procedura de avizare și aprobare a documentaţiilor noi fiind de durată. Fără o reglementare care să acopere situaţiile în care regenerarea urbană poate soluţiona disfuncţiile existente, a cadrului necesar pentru elaborarea documentaţiilor aferente proiectelor de regenerare urbană finanţabile prin fonduri nerambursabile, administraţiile publice locale nu pot pregăti proiecte care să răspundă cerinţelor impuse. Astfel, prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 183 din 28 decembrie 2022 a fost stabilit cadrul general de finanţare din fonduri externe nerambursabile și modul în care domeniul de regenerare urbană urmeazăa fi finanţat din fonduri europene alocate în cadrul Programelor Operaţionale Regionale (POR) și stabilește etapele premergătoare depunerii de proiecte mature prin integrarea zonelor de regenerare urbană în planurile urbanistice și de amenajare, precum și prin elaborarea documentaţiilor necesare. Activităţile care privesc regenerarea urbană sunt finanţabile din fonduri nerambursabile în cadrul politiciide coeziune din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) fiind considerate investiţii în tranziţia verde deoarece vizează îmbunătăţirea durabilităţii și a eficienţei energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și promovarea unei dezvoltări mai durabile și prietenoase cu mediul. Totodată, aceste proiecte includ măsuri complementare de mediu, guvernanţă locală, expropriere pentru cauză deutilitate publică, operaţiuni funciare, economice, sociale, culturale, educaţionale finanţate de la bugetul de stat sau local sau prin alte programe europene, cu menţionarea surselor de finanţare, precum şi prezentarea caracterului integrat, a succesiunii și coerenţei implementării acestora. Aceste măsuri au ca scop eliminarea decalajelor economice, sociale și creșterea atractivităţii și vor urmări implicarea populaţiei și 7 MOBIL: 075 mpa GUli-42536676, 42/502/2020, ARAD. ONSULTANTA & PROIECTARE a stakeholderilor, ca măsură proactivă de susţinere a parteneriatelor între administraţia publică și mediul privat, și implementarea proiectelor sociale. Conform OUG 183/2022 în cazul în care prin Planul Urbanistic General nu au fost stabilite iniţial zone pentru operaţiuni de regenerare urbană, sau în cazul în care au fost identificate alte zone care pot face obiectul regenerării urbane, inclusiv zone urbane marginalizate cuprinse în strategiile de dezvoltare locală, delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialiști atestaţi în domeniul urbanismului. Delimitarea acestor zone de regenerare urbană se realizează pe limite cadastrale și include, după caz, zonele învecinate cu care există legături ecologice, peisagistice, funcţionale sau de circulaţie, pentru a crea conexiunile către acestea. b. Scopul documentaţiei Studiul de faţă are ca scop delimitarea zonelor de regenerare urbană, cum au fost ele definite prin Ordonanţă de Urgenţă nr. 183 din 28 decembrie 2022. Prin studiu sunt identificate zone care necesită implementarea unor operaţiuni integrate de regenerare urbană, în care se regăsesc cel puţin una din următoarele situaţii: zonă centrală, zonă istor [...]