HCL 103/2013 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E A nr.103 din 25 aprilie 2013 pentru respingerea proiectului de hotărâre nr.49/08.03.2013 privind rostirea Rugăciunii Domneşti „Tatăl nostru” Consiliul Local al Municipiului Arad, Având în vedere: -iniţiativa consilierului local Gheorghe Ghilinţă, exprimată în expunerea de motive, înregistrată sub nr.7110/04.02.2013; -raportul de specialitate nr.ad.7110/19.04.2013 al Secretarului Municipiului Arad; -rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad; -rezultatul votului deschis exprimat în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Arad din 25 aprilie 2013 (4 pentru, 3 împotrivă, 11 abţineri – 18 prezenţi din totalul de 23); În temeiul prevederilor Legii nr.215/2001, art.36 alin.(1), art.45 alin.(1), privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE Art.1.Ca urmare a neîndeplinirii majorităţii simple pentru adoptarea hotărârii, se respinge proiectul de hotărâre nr.49 din 8.03.2013, iniţiat de consilierul local, dl. Gheorghe Ghilinţă, privind rostirea Rugăciunii Domneşti „Tatăl nostru”, de preşedintele de şedinţă sau de un alt consilier local, împreună cu toţi participanţii la şedinţă, care doresc să rostească rugăciunea, înainte de începerea lucrărilor şedinţei ordinare, în cadrul momentului solemn, după intonarea Imnului de Stat al României. PREŞEDINE DE ŞEDINŢĂ Glad VARGA Contrasemnează SECRETAR Lilioara STEPANESCU Red/Dact BML/BML Verif. SL 1 ex consilier local Ghilinţă Gheorghe 1 ex. Dosar şedinţă CLMA 25.04.2013 Cod PMA -S1-02 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD SECRETAR Nr. ad.7110 din 19.04.2013 RAPORT Obiect: iniţiativa domnului consilier Gheorghe Ghilinţă nr. 48/2013 pentru rostirea rugăciunii domneşti „Tatăl Nostru” înaintea începerii lucrărilor şedinţelor ordinare ale Consiliului Local al Municipiului Arad, după intonarea Imnului de Stat al României Prin proiectul de hotărâre menţionat, domnul consilier Gheorghe Ghilinţă propune adoptarea unei hotărâri prin care Consiliul Local se obligă să rostească rugăciunea domnească „Tatăl Nostru” înaintea începerii lucrărilor şedinţelor ordinare ale Consiliului Local al Municipiului Arad, după intonarea Imnului de Stat al României. În forma propusă, proiectul de hotărâre nu întruneşte cerinţele pentru a putea fi adoptat în condiţii de legalitate. Temeiul legal invocat („Consiliul Local sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase”) se regăseşte în forma actuală a legii administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu la art.381 lit.”z”, ci la art.36 alin.(6) lit.”c”, Chiar şi în forma sa actualizată, prevederea legală la care se face referire în proiect nu poate constitui temei pentru obligarea Consiliului Local la conduita propusă. Atât Constituţia României2, cât şi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cu modificările şi completările ulterioare, consacră dreptul3 cetăţenilor de a-şi manifesta credinţa religioasă, nu şi obligaţia exercitării acestui drept. Astfel, legislaţia României, ca stat laic, nu poate impune convingeri religioase şi nici nu poate reglementa obligaţia exercitării credinţelor religioase. Este adevărat că, în legislaţie, se regăseşte formula religioasă “Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” pentru a încheia şi întări jurământul depus, de exemplu, pentru intrarea în exerciţiul mandatului, de către aleşii locali, jurământul martorului în procesul civil ş.a. Dar formula religioasă este reglementată doar ca opţiune4, nu ca şi obligaţie. 1 , forma anterioară modificărilor aprobate prin Legea nr.286/2006 2 Art.. 29. Libertatea conştiinţei. (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. 3 Art.2 (1) Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasă, precum şi libertatea de a-şi păstra sau schimba credinţa religioasă. (2) Libertatea de a-şi manifesta credinţa religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege şi constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 4 Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobată cu modificări prin Legea 673/2002,  Pe de altă parte, împrejurarea că toţi aleşii locali din actualul mandat au optat pentru jurământul cu formulă religioasă poate constitui premisa acordului de a se reuni voluntar pentru rugăciune colectivă chiar şi înaintea şedinţelor Consiliului Local, dar fără ca programul acestor întâlniri să se suprapună peste programul de lucru al şedinţelor Consiliului Local/comisiilor de specialitate, ci separat de acest program, după modelul grupului de rugăciune de pe lângă Parlamentul României sau al altor grupuri de rugăciune de pe lângă alte autorităţi şi instituţii publice din România sau din alte ţări.5 Într-un astfel de context, pentru a putea fi considerată legală, propunerea domnului consilier se impune a fi revizuită. Redăm modelul grupului6 de rugăciune din Parlamentul României, creat pentru a imprima în activitatea şi comportamentul oamenilor politici valorile morale ale credinţei creştine. Statut Grupului Ecumenic de Rugăciune al Parlamentului României 1. Grupul de Rugăciune este o structură informală a Parlamentului României, reunind senatorii şi deputaţii preocupaţi de educaţia şi practica religioasă. 2. Grupul de Rugăciune are caracter ecumenic, fiind deschis tuturor senatorilor şi deputaţilor, indiferent de convingerile religioase. 3. Grupul de Rugăciune funcţionează pe baza unui acord al Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, organizând reuniuni săptămânale care nu se suprapun în timp cu programul de lucru al celor doua Camere. Întâlnirile Grupului de Rugăciune se desfăşoară în spaţiile aprobate de Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. 5. Activităţile Grupului de Rugăciune cuprind: -Rugăciune; -Dezbateri referitoare la educaţia şi practica religioasă în România, în Uniunea Europa şi în celelalte ţări ale lumii; Art.8 (1) După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul de consilieri stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea următorului jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună- credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei... (oraşului, judeţului). Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (4) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă. Art. 32 din Legea 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind administraţia publică locală: (1) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului) ... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. (3) Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă. 5 Grupul parlamentar de rugăciune care reuneşte politicieni creştini în Parlamentul Australian, în casa Parlamentului, Canberra, din Scoţia (Parliamentary Prayers Scotland), în Parlamentul şi Guvernul din Marea Britanie - CHRISTIANS IN PARLIAMENT – All Party Parliamentary Group), în Congresul SUA, Mic dejun cu rugăciune la invitaţia Preşedintelui SUA sau la invitaţia Parlamentului European, Brruxelles ş.a. 6 http://www.prger.ro/ -Marcarea sărbătorilor religioase şi naţionale; -Formularea unor puncte de vedere asupra iniţiativelor legislative cu impact asupra moralei şi educaţiei religioase; -Iniţierea şi derularea de programe social-caritabile; -Participarea la manifestări religioase în Bucureşti şi în ţară; -Vizite la lăcaşuri de cult din ţară şi străinătate; -Întreţinerea de legături cu Grupuri de Rugăciune din parlamentele altor ţări; -Participarea la acţiunile Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei şi la întrunirile de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune” organizate de unele parlamente; -Organizarea anuală a unor acţiuni proprii de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune”; Iniţierea unei pagini electronice pe Situl Senatului şi al Camerei Deputaţilor cu informaţii religioase; -Editarea unei publicaţii proprii. Grupului de Rugăciune din Camera Deputaţilor 1. Grupul de Rugăciune este o structură informală a Camerei Deputaţilor, reunind deputaţii preocupaţi de educaţia şi practica religioasă. 2. Grupul de Rugăciune are caracter ecumenic, fiind deschis tuturor deputaţilor, indiferent de convingerile religioase. 3. Grupul de Rugăciune funcţionează pe baza unui acord al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, organizând reuniuni săptămânale care nu se suprapun în timp cu programul de lucru al Camerei. Întâlnirile Grupului de Rugăciune se desfăşoară în spaţiile aprobate de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. 4. Activităţile Grupului de Rugăciune cuprind: - Rugăciune; - Dezbateri referitoare la educaţia şi practica religioasă în România, în Europa şi în lume; - Marcarea sărbătorilor religioase; - Formularea unor puncte de vedere asupra iniţiativelor legislative cu impact asupra educaţiei şi moralei creştine; - Participarea la manifestări religioase în Bucureşti şi în ţară; - Vizite la lăcaşuri de cult - Întreţinerea de legături cu Grupuri de Rugăciune din parlamentele altor ţări; - Participarea la acţiunile de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune” organizate de unele parlamente; - Organizarea anuală a unor acţiuni proprii de tipul „Mic Dejun cu Rugăciune”. SECRETAR Lilioara STEPANESCU