HCL 332/2015 adoptată

PLANUL ANUAL DE ACȚIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI ALBA IULIA CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ Planul Anual de Acţiune privind dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul Municipiului Alba Iulia se elaborează în conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în Strategia de dezvoltare socială a localităților membre în Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia- AIDA” - Diagnosticul social al arealului Asociației Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia și Legea asistenței sociale nr. 292/2011. Planul anual de acţiune poate fi modificat: · ca urmare a unor modificări apărute în structura Direcţiei de Asistenţă Socială ; · ca urmare a modificării sau a apariţiei unor acte normative în domeniu. Din perspectivă funcţională, acordarea serviciilor de asistenţă socială este concepută ca un sistem de acţiuni specifice, care trebuie să asigure realizarea obiectivului său major: asistarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială. Planul strategic se bazează pe respectarea următoarelor principii și valori: a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip; o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă; p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială; s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora; v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi. În întocmirea „Planului anual de acţiune ” s-a avut în vedere, și scopul Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) şi anume prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Instituţia urmăreşte realizarea scopului prin acordarea de beneficii şi servicii sociale. CAPITOLUL II OBIECTIVE GENERALE Pentru perioada 2015-2016 Direcţia de Asistenţă Socială îşi propune următoarele obiective generale: Obiectiv 1. Crearea unui sistem coerent în ceea ce priveşte activităţile de asistenţă socială în municipiul Alba Iulia Realizarea unei baze informatizate de date cu privire la beneficiarii de servicii sociale/beneficii sociale, oferite în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială. Obiectiv 2. Eficientizarea activităţii din cadrul compartimentelor din DAS · consultarea personalului din cadrul D.A.S., pe domeniu de activitate, · stabilirea sarcinilor · actualizarea fişelor de post · actualizarea procedurilor de lucru · stabilirea responsabilităţilor · aducerea la cunoştinţă şi însuşirea procedurilor operaționale de către persoanele cu atribuţii în domeniu. Obiectiv 3: Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor din domeniul social, în funcţie de nevoile identificate · identificarea nevoilor prin consultarea cu partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi alţi factori interesaţi din comunitate şi stabilirea strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale şi a unor obiective comune în acest sens; · folosirea experienţei acumulate şi consultarea personalului implicat în furnizarea de servicii sociale, în stabilirea unor obiective concrete; · referirea cazurilor spre organizaţii sau instituţii, furnizoare de servicii sociale sau de altă natură, pentru a asigura continuitatea intervenţiei. Obiectiv 4: Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor sociale · evaluarea continuă a personalului şi a nevoilor de formare profesională a acestora · aplicarea planului de formare şi perfecţionare profesională în funcţie de nevoile personalului, schimbările legislative şi ţinând cont de nevoile existente în comunitate; · asigurarea unor servicii sociale de calitate şi adaptate nevoilor comunităţii, prin calificarea continuă a personalului; · susţinerea beneficiarilor în desemnarea unor reprezentanţi care să le promoveze interesele; · monitorizare şi evaluare continuă a calităţii serviciilor furnizate prin stabilirea unor indicatori în acest sens; · acordarea de servicii sociale flexibile, adaptate nevoilor beneficiarilor şi în funcţie de priorităţile identificate în urma evaluării şi monitorizării; · valorificarea feedback-ului primit de la beneficiari, parteneri, comunitate. Obiectiv 5: Promovarea activităţilor de asistenţă socială în comunitate · realizarea unor campanii de informare în comunitate despre:  asistenţa socială şi rolul asistenţei sociale în comunitate  activitatea Direcţiei de Asistenţă Socială și a celorlalte servicii sociale oferite/susținute de Primăria și Consiliul local Alba Iulia. · realizarea şi distribuirea de materiale informative cu privire la măsurile de asistenţă socială; · implicarea factorilor de decizie (consilieri locali, primar, viceprimari, administrator public) în problematica socială; · implicarea comunităţii locale în susţinerea şi dezvoltarea activităţilor de asistență socială. Obiectiv 6: Promovarea participării şi colaborării între toţi factorii implicaţi în domeniul social · identificarea potenţialilor parteneri din comunitate şi înaintarea de propuneri de colaborare; · încheierea de convenţii de parteneriat; · contractarea serviciilor sociale cu furnizori publici sau privati. Obiectiv 7: Promovarea prevenţiei ca măsură de importanţă majoră în activitatea de asistenţă socială · identificarea persoanelor aflate în situaţii de risc social; · informarea şi consilierea persoanelor aflate în situaţii de risc social; · implicarea partenerilor şi a altor factori interesaţi din comunitate în activităţi de prevenţie. CAPITOLUL III  SERVICIILE SOCIALE 1. Analiza diagnostic a situatiei actuale în domeniul serviciilor sociale Serviciile sociale, conform Legii asistenței sociale nr.292/2011 (articolul 27 alin.1), reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii. Finanțarea serviciilor sociale se realizează prin instrumente diverse de finanţare din fonduri publice, prin finanțare directă, dar și în sistem concurenţial, către organizaţiile neguvernamentale. Este necesară o rețea extinsă și coordonată de servicii interconectate pentru a rezolva cele mai multe dintre problemele sociale persistente din Municipiul Alba Iulia, incluzând neglijarea și abuzul asupra copiilor, participarea redusă la învățământul preșcolar și abandonul sau părăsirea timpurie a școlii, șomajul în rândul tinerilor, serviciile medicale primare insuficiente, locuințele sociale prea puține sau subdezvoltarea serviciilor de suport pentru o gamă largă de nevoi (precum dizabilitățile, dependența de droguri și alcoolismul, violența în familie, lipsa de adăpost și nevoile de integrare ale foștilor deținuți). Beneficiile sociale nu pot să rezolve singure problemele sociale existente. De aceea, trebuie dezvoltate pachete de suport pentru grupurile cele mai vulnerabile care să integreze beneficiile sociale cu serviciile sociale cu scopul promovării integrării depline a membrilor acestor grupuri în societate. Îmbătrânirea populației coroborată cu fluxul important de migrație pentru muncă în străinătate a tinerilor și adulților este de așteptat să ducă în viitor la creșterea necesarului de servicii sociale pentru persoane vârstnice și pentru copiii rămași acasă. În România, tradiția acordării de îngrijire în familie este încă puternică, cu toate că numărul ridicat de persoane de vârstă activă emigrate în afara țării pentru muncă a condus la creșterea numărului de copii și de persoane vârstnice rămase fără sprijinul familiei. În următorii ani este de așteptat ca această tendință de emigrare pentru muncă (în special atunci când fenomenul implică emigrarea femeilor) să impacteze și mai puternic nivelul de nevoi de servicii de îngrijire din afara familiei. Rolul jucat de furnizorii privaţi şi ONG-uri în furnizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale trebuie sporit şi sprijinit atât la nivel naţional, cât şi local. Parteneriatele public-privat au crescut în număr şi amploare a demersurilor, de-a lungul anilor. DAS își propune furnizarea unui sprijin financiar mai consistent către furnizorii non-publici de servicii, precum şi dezvoltarea de proceduri de contractare, în vederea furnizării de servicii sociale mai multe și mai bune pentru comunităţi şi pentru un număr semnificativ de persoane vulnerabile sau excluse social. Planul anual de acțiune conține priorități locale, menite a ghida furnizorii de servicii sociale și ține cont de nevoile comunității locale așa cum sunt ele desprinse din experiențele parteneriatelor public – private derulate până în prezent și din nevoile identificate în urma strategiei AIDA. Drept urmare planul anual de acțiune stabilește obligații în sarcina autorităților administrației publice locale cu privire la planificarea contractării serviciilor sociale în funcție de necesitățile comunității, inventarul serviciilor sociale existente și eficacitatea acestora, obligația colaborării cu furnizorii publici și privați în vederea elaborării criteriilor care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate, includerea programului de contractare în planul de achiziții privind serviciile sociale, obligația cuprinderii în bugetele proprii a fondurilor necesare, etc. Grupurile vulnerabile identificate sunt cele excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire, şi alte servicii. Cele mai mari categorii includ copiii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi. 2. Descrierea grupului țintă (categorii de beneficiari) și a nevoilor acestora Mai multe grupuri se confruntă cu diverse forme de excluziune socială sau sunt expuse unui risc ridicat de excluziune în moduri care sunt uneori, dar nu întotdeauna, asociate cu sărăcia. Din cauza faptului că grupurile vulnerabile se confruntă cu probleme specifice pentru care este posibil ca politicile generale să nu dea rezultate, acestea au adesea nevoie de servicii integrate şi particularizate pentru a intensifica participarea lor socială şi/sau economică. Identificarea şi răspunsul adecvat la nevoile specifice ale grupurilor sărace şi vulnerabile sunt esenţiale pentru elaborarea şi implementarea de politici de incluziune socială eficiente. Tuturor grupurilor vulnerabile, indiferent de dimensiunea lor, trebuie să li se ofere oportunităţi similare de a-şi atinge potenţialul şi de a deveni o parte activă a societăţii. Principalele grupuri vulnerabile din municipiul Alba Iulia sunt: A. Copii şi familii aflate în dificultate; B. Persoane vârstnice; C. Persoane cu handicap; D. Persoane aparținătoare minorității rome; E. Persoane fără adăpost F. Alte persoane în situaţii de risc social A. Copiii şi familiile aflate în dificultate identificate sunt: a) tineri provenind din sistemul de protecţie a copilului; b) familii monoparentale; c) familii tinere; d) copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate; e) victimele violenţei în familie; f) copiii străzii. Problemele sociale ale copiilor şi familiilor aflate în dificultate sunt: a) lipsa locuinţei; b) lipsa actelor de identitate; c) resurse financiare insuficiente şi dificultăţi în gestionarea lor; d) dificultăţi în găsirea unui loc de muncă; e) familii cu climat social defavorabil; f) abandonul şcolar şi delincvenţa juvenilă; g) probleme de sănătate; h) dificultăţi în obţinerea unor drepturi. B. Persoane vârstnice Problemele sociale ale persoanelor vârstnice sunt a) sănătatea precară; b) venituri mici în raport cu necesităţile; c) izolare, singurătate; d) capacitatea scăzută de autogospodărire; e) absenţa suportului pentru familia care are în îngrijire un vârstnic dependent; e) un număr insuficient de locuri în Centrele de asistenţă medico-socială din judeţ; f)lipsa locuinţei. C. Persoane cu handicap (minori sau adulţi) Problemele sociale ale persoanelor cu handicap sunt: a) accesibilitatea, inclusiv în propria locuinţă; b) lipsa locurilor de muncă protejate; c) lipsa profesioniştilor în servicii specializate; d) atitudinea discriminatorie a societăţii; e) situaţia materială precară; f) absenţa suportului pentru familia care are în întreţinere persoana cu handicap; g) lipsa centrelor rezidenţiale/ de zi, specializate pe tipuri de handicap. D. Persoanele de etnie romă Problemele sociale ale persoanelor aparținătoare minorității rome sunt: a) mentalitatea romilor cu privire la muncă şi educaţie;  b) sănătate; c) familii dezorganizate; d) lipsa actelor de identitate; e) dificultate în obţinerea unui loc de muncă din cauza lipsei calificării; f) condiţii improprii de locuit; g) delicvenţă. h) sărăcia E. Persoane fără adăpost: copiii străzii, tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, adulţii. Probleme sociale ale persoanelor fără adăpost sunt: a) lipsa locuinţelor; b) lipsa locurilor de muncă; c ) sănătate precară; d) lipsa educaţiei; e) dependenţa de alcool şi de droguri; f) lipsa de informare; g) neacceptarea situaţiei în care se află. 3. Descrierea Centrelor sociale administrate de către Direcția de Asistență Socială Alba Iulia  Centrul de zi pentru persoane vârstnice Aflat în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Alba Iulia de la data de 1 iunie 2005, Centrul de zi pentru vârstnici oferă servicii sociale prin intermediul specialiştilor: asistent social, psiholog, jurist, asistent medical şi inspector de specialitate. Scopul centrului de zi este prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice prin petrecerea în mod activ şi plăcut a timp [...]