HCL 302/2023 adoptată

ROMÂNIA ANEXĂ LA HCL NR. 302/2023 JUDEȚUL ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA CONSILIUL LOCAL 2023-2033 Plan realizat în cadrul proiectului EURE: Effectiveness of Environmental Urban policies to improve Resources Efficiency, finanţat de programul Interreg Europe 2014-2020 IULIE 2023  2 Rezumat: Prezentul plan de acțiune își propune să facă un pas înainte către eficientizarea consumului de resurse urbane și să pună bazele viitorului economiei circulare în Alba Iulia, prin identificarea și operaționalizarea principalelor direcții de acțiune ce pot fi implementate pentru orizontul de timp 2033. Raționamentul din spatele acestui document se construiește pe principiile deja cunoscute și implementate cu succes, care guvernează un oraș circular, enumerate în literatura științifică de specialitate, Prezentul plan de acțiune a fost elaborate în perioada septembrie 2020 – mai 2022. Autori: Lakatos, E. S., Cioca, L. I., Păcurariu, R.L., Szilagyi, A., Bîrgovan, A. L., Druță R.M., David G.M., și Clinci S.D. Citare: Lakatos, E. S., Cioca, L. I., Păcurariu, R.L., Szilagyi, A., Bîrgovan, A. L., Druță R.M., David G.M., & Clinci S.D. (2022). Planul de acțiune privind economia circulară a Municipiului Alba Iulia. Digital Object Identifier: 10.5281/zenodo.7791934 Sursa de finanțare: Plan realizat în cadrul proiectului EURE: Effectiveness of Environmental Urban policies to improve Resources Efficiency, finanţat de programul Interreg Europe 2014-2020  3 CONTENTS Glosar ___________________________________________________________________ 4 1.Introducere ______________________________________________________________ 5 1.1 Economia circulară în contextul așezărilor urbane ____________________________ 5 1.2 Municipiul Alba Iulia în tranziția către Economia Circulară ______________________ 6 1.3 Contextul financiar național și european ____________________________________ 7 2. VIZIUNEA PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN ALBA IULIA _____________________ 9 3. DIRECȚII DE ACȚIUNE___________________________________________________ 13 3.1.1 Alba Iulia - Oraș Zero Deșeuri _________________________________________ 13 3.1.2 Acțiuni specifice propuse - Alba Iulia - Oraș Zero Deșeuri ____________________ 14 3.2.1 Alba Iulia - Oraș Inovator al viitorului ____________________________________ 16 3.2.2 Acțiuni specifice propuse - Alba Iulia - Oraș Inovator al viitorului _______________ 18 3.3.1 Alba Iulia - Oraș Rezilient și Sănătos ____________________________________ 20 3.3.2 Acțiuni specifice propuse - Alba Iulia - Oraș Rezilient și Sănătos ______________ 21 3.4.1 Alba Iulia - Oraș cu oportunități pentru toți _______________________________ 23 3.4.2 Acțiuni specifice propuse - Alba Iulia, oraș cu oportunități pentru toți ___________ 24 4. Bibliografie _____________________________________________________________ 27 5. ANEXA 1. REZULTATELE CHESTIONARULUI ________________________________ 28 CONTEXT ________________________________________________________________ 29 I. ÎNTREBĂRI GENERALE PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ __________________________ 29 II. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN ALBA IULIA __________________________________ 33 III. INOVAȚIE ȘI COMPETITIVITATE ÎN ALBA IULIA __________________________________ 33 IV. ALBA IULIA ORAȘ REZILIENT CU OPORTUNITĂȚI PENTRU TOȚI ______________________ 34 V. DATE DEMOGRAFICE ___________________________________________________ 36  4 GLOSAR  Materiale virgine = materii prime esențiale pentru economie a căror aprovizionare este dificilă din cauza cantităților limitate, a furnizorilor sau a accesului.  Oraș Zero Deșeuri (Zero Waste City) = o abordare de management urban ce presupune un efort continuu de eliminare treptată a unei cantități cât mai mare de deșeuri - nu prin arderea sau depozitarea lor - ci prin crearea și implementarea sistemelor care încearcă să nu genereze deșeuri în primul rând.  Afacere circulară = o abordare prin care o companie creează, captează și oferă valoare pentru a îmbunătăți eficiența resurselor, contribuind la extinderea duratei de viață utilă a produselor și a pieselor (de exemplu, prin proiectarea, reparația și remanufacturarea pe termen lung) și închiderea buclelor de materiale.  Resurse materiale = desemnează materialele sau substanțele utilizabile (materii prime, energie) produse din resurse naturale. Aceste „materiale” utilizabile includ purtători de energie (gaz, petrol, cărbune), minereuri și metale, minerale pentru construcții și alte minerale, sol și biomasă.  Deșeuri municipale = deșeuri generate de gospodării, școli, spitale, întreprinderi dintr-un anumit oraș sau regiune și de a căror colectare se ocupă municipalitatea, incluzând deșeurile menajere și alte deșeuri similare, precum și deșeurile voluminoase (de exemplu, mobilier vechi, electrocasnice).  Deșeuri organice = orice materiale care provin fie dintr-o plantă, fie dintr-un animal și care pot fi descompuse de microorganisme (biodegradabile) în dioxid de carbon, metan și molecule organice simple sau care constă din rămășițe, reziduuri sau produse reziduale ale oricărui organism.  Deșeuri recuperate = recuperarea deșeurilor de referă la orice operațiune de gestionare a deșeurilor care deviază un material rezidual din fluxul de deșeuri și are ca rezultat un anumit produs cu un potențial avantaj economic sau ecologic. Recuperarea se referă în principal la următoarele operațiuni: reciclare, recuperare a energiei, recuperare biologică, de ex. compostare, reutilizare.  Gaze cu efect de seră (GES) = orice compus gazos care este capabil să absoarbă radiațiile infraroșii, prin aceasta prinzând și reținând căldura în atmosferă.  Ierarhia deșeurilor = Ordinea de prioritate disponibilă pentru gestionarea deșeurilor, clasificată în ordinea crescătoare a preferințelor, pe baza celui mai bun rezultat de mediu de-a lungul ciclului de viață al materialului: (1) Prevenire, (2) Reducere, (3) Reutilizare, (4) Reciclare, (5) Incinerare, (6) Depozitare.  5 1.INTRODUCERE 1.1 Economia circulară în contextul așezărilor urbane Aproximativ 55% din populația globală trăiește în prezent în zone urbane, fiind așteptat ca la nivel mondial procentul să crească la 80% până în anul 2030. Această creștere implică că cea mai mare parte a consumului, a producției de deșeuri și emisiilor de gaze cu efect de seră are loc în orașe. Orașele, în ansamblul lor, necesită în prezent 40 de miliarde de tone de resurse pentru a-și menține ecosistemele viabile, iar această necesitate va ajunge, probabil, la 90 de miliarde de tone în următorii 30 de ani (Swilling et al., 2018; Lakatos E.S. et al., 2021). Toate aceste numere nu ne indică doar un trend ascendent al populației urbane, ci și un mod de dezvoltare nesustenabil, în care bunăstarea economică și socială se bazează pe consumul intensiv, nesusținut de resurse naturale, care nu oferă promisiunea unui viitor sigur următoarelor generații care vor trăi în orașele de mâine. Situația descrisă atrage atenția asupra decalajului între ceea ce se întâmplă în prezent în zonele urbane și obiectivele Uniunii Europene în contextul Pactului Verde European - Green Deal. Acest pact urmărește transformarea UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care până în 2050 va ajunge la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, va genera o creștere economică disociată de utilizarea resurselor și nicio persoană și niciun loc nu vor fi lăsate în urmă în contextul acestor schimbări (Păcurariu R.L. et al., 2021; Szilagyi A. et al., 2022). Economia circulară oferă o oportunitate de a răspunde acestor provocări, prin regândirea modului în care folosim materiale, produsele și tehnologia, dar și prin generarea de noi modalități de a crea valoare în toate sectoarele economice. Aceasta nouă paradigmă economică contribuie la eliminarea externalităților negative ale activității economice caracterizate de modelul „produ-consumă-aruncă”, activând noi căi și modalități de creștere economică, dar și noi acțiuni privind conservarea și îmbunătățirea capitalului natural. Conceptul de „expirare” este înlocuit cu cel de „conservare” și se caută, în schimb, recuperarea resurselor din deșeuri printr-o proiectare circulară a materialelor, produselor și sistemelor asociate.  6 Datorită concentrării populației urbane, orașele europene se bucură totodată și de o densitate mare de cunoștințe, date și capital, fapt care face orașele un loc prielnic pentru implementarea unei agende economice circulare, care să genereze un mod de dezvoltare sustenabil, atât din punct de vedere economic și social, cât și din punct de vedere al utilizării materiilor prime. Uniunea Europeană recunoaște toate aceste oportunități și promovează economia circulară, prin alocarea de fonduri pentru punerea sa în aplicare (de exemplu, Orizont 2020; LIFE), dar și ca parte a strategiei de redresare economică a bugetului UE pe termen lung 2021-2025 (de exemplu, Acordul European și noul său Plan de Acțiune pentru Economia Circulară) (Carriere et al., 2020). Atunci când acest concept este aplicat la nivel urban, discuția se concentrează asupra manierei în care practici și principii circulare pot fi puse în aplicare pentru îmbunătățirea calității vieții urbane. Astfel, un oraș circular este unul care promovează tranziția de la o economie liniară la o economie circulară într-un mod integrat prin toate funcțiile sale, dar și în colaborare cu cetățenii, întreprinderile și comunitatea de cercetare. Aceste orașe încurajează modele de afaceri noi și comportamente economice care separă utilizarea resurselor de bunăstarea economică prin menținerea valorii și utilității cât mai mult timp posibil, astfel buclele materiale fiind închise, iar utilizarea resurselor dăunătoare și generarea de deșeuri minimizate. Prin această tranziție, orașele încearcă să îmbunătățească bunăstarea umană, să reducă emisiile poluante, să protejeze și să îmbunătățească biodiversitatea și să promoveze incluziunea, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă (City Loops, 202; Bîrgovan A.L. et al., 2022). 1.2 Municipiul Alba Iulia în tranziția către Economia Circulară Prezentul plan de acțiune își propune să facă un pas înainte către eficientizarea consumului de resurse urbane și să pună bazele viitorului economiei circulare în Alba Iulia, prin identificarea și operaționalizarea principalelor direcții de acțiune ce pot fi implementate pentru orizontul de timp 2033. Raționamentul din spatele acestui document se construiește pe principiile deja cunoscute și implementate cu succes, care guvernează un oraș circular, enumerate în literatura științifică de specialitate (Circle Economy, 2016, Lakatos E.S. et al., 2021):  Crearea și valorificarea buclelor închise de materiale, cu minimum de emisii nocive, având scopul ca materialele consumate să intre într-un ciclu infinit de viață (tehnic sau biologic);  7  Emisii poluante reduse – energia provine din surse regenerabile în proporție cât mai mare prin înlocuirea energiei fosile cu energie reînnoibilă acolo unde este posibil;  Generarea valorii - resursele sunt utilizate pentru a genera valoare (financiară sau de altă natură);  Promovarea și achiziția produselor proiectate circular (fără deșeuri și pentru folosință cât mai îndelungată);  Design modular - proiectarea modulară și flexibilă a produselor și a lanțurilor de producție pentru sporirea adaptabilității sistemelor;  Modele de afaceri inovatoare - noi modele de afaceri pentru producție, distribuție și consum care permit trecerea de la deținerea de bunuri la servicii de utilizare;  Logistica inversă orientată către regiune - sistemele de logistică trec la un serviciu mai orientat către regiune, cu capabilități de logistică inversă;  Modernizarea sistemelor naturale - activitățile umane trebui să contribuie pozitiv la ecosisteme, servicii ecosistemice și la reconstrucția „capitalului natural”. Factorii enumerați mai sus au fost selectați deoarece pot genera numeroase avantaje economice, cum ar fi, de exemplu, costuri mai mici prin reducerea deșeurilor, comparativ cu modelul de consum liniar folosit în prezent. În cele din urmă, prin crearea unei interdependențe sănătoase între pilonii de dezvoltare economic-social-mediu, adoptarea economiei circulare la nivel de municipiu poate atrage beneficii financiare pe termen lung. Așadar, concluzionăm că este necesar să concepem o economie durabilă și rezistentă care să ne împiedice confruntarea cu o masivă penurie de materiale și traversarea unor puncte critice ireversibile în ecosistemele urbane. Importanța și urgența acestei tranziții sunt subliniate atât de legislația europeană, cât și românească, cu scopul creșterii gradului de circularitate. 1.3 Contextul financiar național și european În contextul procesului de elaborare și adoptarea noului ciclu bugetar 2021-2027, la nivelul Uniunii Europene, apar tot mai multe oportunități pentru finanțarea proiectelor care promovează tranziția către economia circulară și bioeconomie de care autoritățile locale pot profita. Un prim exemplu relevant este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce înglobează un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor  8 Specifice de Țară 2019-2020. Prin acest plan, se stabilesc domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe. O altă oportunitate de finanțare în domeniul economiei circulare este dată de Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă (PODD 2021-2027). Obiectivele acestui program vizează asigurarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și prin asigurarea utilizării eficiente a resurselor naturale. Prin PODD, sprijinul este direcționat către un număr limitat de sectoare care urmează să servească la utilizarea în mod coerent a finanțării din partea Uniunii și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar. Astfel, prin PODD vor fi finanțate nevoile de dezvoltare din următoarele sectoare: adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, a soluțiilor de stocare și a adecvării sistemului energetic; infrastructura de apă și apă uzată; economia circulară; conservarea biodiversităţii; calitatea aerului și decontaminarea siturilor poluate; managementul riscurilor. De asemenea, întrucât implementarea economiei circulare este inerent legată de emergența inovației, autoritățile locale trebuie să încorporeze în planul lor de dezvoltare și investiții legate de cercetare și inovație. Programul Operațional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF 2021-2027) este un asemenea program, care propune măsuri în domeniile cercetării, dezvoltării şi inovării/specializării inteligente și în domeniul digitalizării, finanțate fie prin granturi, fie prin instrumente financiare cu respectarea regulilor de ajutor de stat, după caz, pentru a răspunde provocărilor identificate la nivel național.  9 2. VIZIUNEA PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN ALBA IULIA Fiind considerat un centru economic și administrativ cu o influență semnificativă la nivel regional, Municipiul Alba Iulia deține potențialul de a fi un oraș pionier în Regiunea Centru în ceea ce privește economia circulară urbană. Facilitarea circularității în context urban implică însă implementarea de politici urbane și regionale noi sau revizuite, având la bază cunoștințe privind economia circulară. Astfel de cunoștințe trebuie să consilieze și să transforme strategiile reale, planurile de acțiune și programele, precum și modelele de management. Aceasta înseamnă, de asemenea, și instruirea și furnizarea de cunoștințe circulare pentru autoritățile urbane și regionale care gestionează sau sunt responsabile pentru sectoare cheie precum energia, alimentele, apa, deșeurile, educația, sănătatea, mobilitatea, planificarea urbană și achizițiile publice (Saidani și colab., 2019). Municipiul Alba Iulia a început deja să implementeze numeroase acțiuni în direcția unei dezvoltări municipale durabile, reglementate prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2014-2023, prin Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă al Municipiului Alba Iulia - PAEDC 2030, dar și prin intermediul numeroaselor inițiative de digitalizare în direcția conceptului de ”Smart City”. Principalele direcții de acțiune au vizat protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea de soluții pentru energie verde, asigurarea unui mediu urban durabil prin regenerarea fostelor zone industriale, prin managementul ariilor protejate, reciclare și investiții în rețeaua de apă etc. Toate aceste acțiuni demonstrează un potențial semnificativ pentru implementarea circularității în metabolismul urban în următoarea etapă de dezvoltare a municipiului. Figura 1, analiza SWOT, oferă o imagine de ansamblu asupra punctelor forte și vulnerabilităților ce trebuie luate în considerare pentru proiectarea economiei circulare în Municipiul Alba Iulia. Spre exemplu, proiectul PLASTICIRCLE - „Îmbunătățirea lanțului de utilizare a deșeurilor de ambalaje din plastic printr-o abordare specifică economiei circulare”, derulat în perioada 2017- 2021 cu scopul de a crește ratele de reciclare a deșeurilor de ambalaje și de reprocesare a acestora în același lanț valoric (închiderea buclei plasticului) a demonstrat o eficiență ridicată și un potențial ridicat de replicabilitate. Cu toate acestea, piața deșeurilor de plastic rămâne în  10 prezent nealiniată cu preceptele economiei circulare, această tendință fiind generalizată la nivel național. Puncte Forte (Strenghts) Vulnerabilități (Weaknesses) • Eligibilitatea pentru finanțarea din fonduri • Indicatorii privind gradul de colectare și europene a unei părți semnificative din reciclare a deșeurilor indică un decalaj în ponderea investițiilor ce vizează termeni de sustenabilitate față de media infrastructura de colectare separată; [...]