HCL 240/2022 adoptată

Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F NOTĂ DE FUNDAMENTARE ANEXA 1 la HCL nr. 240/2022 Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Titlu apel proiect Subinvestiția I.1.2 - PNRR/2022/C10 ”Instalarea unui sistem de Asigurarea supraveghere video integrat și inteligent la infrastructurii pentru nivelul stațiilor de transport public local de pe transportul verde – raza municipiului Alba Iulia” ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local) 1. Descrierea pe Municipiul Alba Iulia este reședința de județ a Județului Alba și totodată municipiul scurt a situației cu cea mai mare populație a județului și este membru în cadrul Asociației actuale (date Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia - Transport Local, fiind municipalitatea statistice, polarizatoare la nivelul Zonei Urbane Funcționale Alba Iulia. elemente specifice, etc.) Fig.1 Rețeaua TEN-T rutieră în zona Mun.Alba Iulia (sursa: Comisia Europeană, 2019) Conform recensământului din 2011, majoritatea populației stabile, rezidente, era concentrată în Alba Iulia, unde își aveau reședința 55.722 locuitori (88,6%). Trei Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F dintre celelalte patru localități componente înregistrau un număr aproximativ egal de persoane, Bărăbanț (2521 persoane), Micești (2142 persoane) și Oarda (2241 persoane). Cea mai mică localitate componentă ca și număr de persoane era Pâclișa, care totaliza 910 persoane la data recensământului. De asemenea, conform Institutului național de Statistică (INS), în Alba Iulia erau înregistrate în anul 2002, după domiciliu, 72.283 persoane; tendința descendentă ajunge la un minim de 71.571 persoane în anul 2005 și 71.701 persoane în anul 2007, după care populația începe să crească din nou, progresiv (POP107D - POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, județe și localități). În anul 2010 sunt înregistrate 72.792 persoane, în anul 2015 avem 74.014 persoane pentru ca în anul 2019 Alba Iulia să ajungă la 74.730 persoane și în 2020 la 74.917 persoane. Conform ultimelor date INS, baza TEMPO online, în anul 2020 orașul Alba Iulia avea 74.917 locuitori (POP107D - POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, județe și localități). Deși mai puțin exactă, analiza populației după domiciliu ne arată o evidentă tendință de creștere. Ca principali factori care potențează teoretic creșterea populației, putem menționa existența Universității „1 Decembrie 1918”, instituție ce atrage studenți din regiune care se stabilesc după absolvire în Alba Iulia, și dezvoltarea socio-economică bazată pe emergența municipiului Alba Iulia ca atracție turistică de nivel național și european, în urma reabilitării Cetății Alba Carolina. Municipalitatea Alba Iulia este partenerul lider în cadrul Asociației AIDA TL, reprezentând o asociație intercomunitară pentru dezvoltarea transportului, constituită la nivelul orașului și al comunelor care compun zona urbană funcțională. Principalul avantaj al AIDA TL este că asociația e delegată să ofere servicii de transport public integrat într-o zonă bine definită, având un singur furnizor de servicii de informare, un sistem unic de taxare și un orar de transport unic, conform regulamentului CE, nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 23 octombrie 2007 privind serviciile de transport public rutier și feroviar. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.2 Rutele majore de transport din Alba Iulia (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Alba Iulia se află în centrul Transilvaniei. Drumul de acces este via autostrada A1 (350 km față de București). Alba Iulia este străbătută de una din principalele căi feroviare (București-Arad), care conectează Alba Iulia direct cu Budapesta. Alba Iulia se află, de asemenea, la intersecția a două autostrăzi în construcție, care urmează să fie finalizate în următorii doi ani, mai exact coridorul Pan-European 4 București- Nădlac și autostrada Sebeș-Turda, care leagă A1 și A3 (București – Borș, sau autostrada Transilvania), asigurând legătura orașului atât cu alte regiuni din țară, cât și cu coridorul și rețelele de transport rutier care se conectează la Europa, prin Ungaria. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Cât privește accesul, intrarea în Alba Iulia este posibilă prin șosele radial-circulare dinspre Sebeș, Cluj-Napoca, Zlatna. Principala rețea stradală din Alba Iulia are o structură radial-inelară și este constituită în principal din arterele radiale pe DN1 (E 81) spre Sebeş (Sud); spre Cluj Napoca (Nord) strada Vânători Regiment, bulevardul Ferdinand I, I.C. Brătianu, Transilvania, bulevardul Tudor Vladimirescu, strada Alexandru Ioan Cuza. • Pe ruta DN74 - spre Zlatna, strada Calea Moţilor • Pe Dj 107 - spre Drâmbar, strada Mărășești • Pe Dj 107A - spre Vinţul de Jos, strada Brânzşei Un avantaj major pentru persoanele care traversează Alba Iulia și zonele din AIDA TL sunt liniile și mijloacele de transport ale STP în apropiere de cele 2 stații de autobuz și în fața gării Alba Iulia, de unde se poate lua autobuzul și deplasa către orice colț al orașului și în oricare dintre cele 7 localități care aparțin de AIDA TL. Rețeaua stradală a municipiului Alba Iulia are o lungime de aproximativ 340 km și este formată din străzi al căror sistem rutier este modernizat în proporție de 44% din lungimea totală, restul fiind pietruit sau de pământ. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.3 Lungimea străzilor în funcție de tipul îmbrăcăminții (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Proporția de 44% a străzilor modernizate înseamnă imbrăcăminte din: asfalt, asfalt/beton, pavaj bazalt sau pavaj beton. Fig.4 Ponderea străzilor în funcție de categorie (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) În ceea ce privește categoriile străzilor, acestea se clasifică potrivit Normei Tehnice privind proiectarea și Realizarea Străzilor în Localitățile Urbane publicată în Monitorul Oficial al României, PArtea I, nr.138bis din 06.04.1998, astfel: Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F - străzi de categoria I - magistrale: asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național care traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulație inclusiv liniile de tramvai; - străzi de categoria a II a - de legătură: asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit, având 1 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; - străzi de categoria a III-a - colectoare: preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulație; - străzi de categoria a IV-a - de folosință locală: asigruă accesul la locuințe și servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.5 Rețeaua stradală a mun. Alba Iulia în funcție de tipul îmbrăcăminții (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.6 Distribuția străzilor în funcție de categoria drumului (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Conform Studiului elaborat de Banca Mondială, Orașe Magnet – Migrație și navetism în România, Municipiul Alba Iulia reprezintă o excepție printre orașele mici și mijlocii din România care cresc d.p.d.v. demografic, alături de alți poli de dezvoltare mari precum Cluj, Brasov, Iași și Timișoara (Link către document: http://www.apulum.ro/index.php/primaria/document/3288). Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F De asemenea, potrivit studiului, Alba Iulia se afla printre orașele din țară care raportează cea mai mare pondere a locurilor de muncă ocupate de navetiști (peste 25%). În zona urbană funcțională Alba Iulia există circa 15.000 de navetiști, adică circa 27% din populația ocupată totală, rata navetismului fiind una din cele mai ridicate din țară. Important de menționat este și faptul că ZUF Alba Iulia atrage anual, în medie, peste 1.200 de locuitori noi, mai ales din orașele mici și comunele din județ, precum și din Cluj-Napoca (remigrație). Studiul menționat mai arată că în pofida faptului că unele dintre ele sunt reședințe de județ de dimensiuni medii, aceste orașe se află în centrul unui sistem urban extins (Brașov, Pitesti, Deva, Alba Iulia). Conform unui sondaj realizat de Cristian China-Birta pe 515 respondenți, Alba Iulia se află pe locul VIII în topul orașelor în care care românii vor să locuiască, înaintea Bucureștiului. Mai mult decât atât, comunitatea studenților din Alba iulia (peste 5.000 de studenți la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia și la Filiala Alba Iulia a Universității Tehnice din Cluj-Napoca), situează orașul Alba Iulia printre centrele universitare importante din țară. În ceea ce privește Zona Urbană Funcțională (ZUF) a Municipiului Alba Iulia, potrivit SIDU, influența funcțională a municipiului Alba Iulia se extinde pe o suprafață de 1462.49 km2 adică 23.38% din suprafața județului Alba (6254.56 km2), și înglobează 16 unități administrativ teritoriale de bază (UAT) dintre care: 2 municipii (Alba Iulia, Sebeș), 2 orașe (Zlatna, Teiuș) și 12 comune (vezi tabel 2.13.2). Populația stabilă din cadrul ZUF însumează 161327 locuitori (INS, 2020), repartizată spațial pe o suprafață de 1462.49 km2, ceea ce denotă că densitatea generală a populației este de 110.31 locuitori/km2. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.7 Volumul traficului mediu zilnic anual (MZA) în anul 2015. Sursa datelor SIDU și CNAIR Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.8 Accesibilitatea rutieră în cadrul ZUF. Sursa datelor SIDU și CNAIR Odată cu creșterea atractivității orașului pentru turiști, rezidenți, studenți și investitori, cerințele în materie de mobilitate au crescut și ele, impunându-se la nivel local implementarea de măsuri care să contribuie la eficientizarea mobilității urbane, să încurajeze utilizarea transportului public în comun și a mijloacelor de transport nemotorizate, pentru a crește calitatea vieții la nivel local și pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător, datorat gradului de utilizare a autovehiculelor personale. Congestiile la nivel urban pot genera efecte negative asupra mediului înconjurător, crescând timpul petrecut în trafic al tuturor participanților la trafic, inclusiv al celor care utilizează vehicule poluante. Acest lucru se traduce în calitatea aerului la nivelul orașului cu impact asupra calității vieții, comportamentul generațiilor prezente din punct de vedere al utilizării mijloacelor de transport poluante compromițând astfel calitatea vieții și posibilitatea generațiilor viitoare de a accesa resurse naturale pentru satisfacerea propriilor nevoi. De asemenea, congestiile urbane provoacă disconfort participanților la trafic, pietonilor, utilizatorilor mijloacelor de transport în comun, poluare fonică și disconfort cetățenilor care locuiesc în zonele care se confruntă cu trafic intens. La nivelul anului 2008 (anul de referință privind PAED–ul – Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă), emisiile de CO2 provenite de la vehicule au fost de 44.088,07 tone Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F CO2/an din totalul de 210.189,00 tone CO2 emisii/an înregistrate la nivelul orașului. Consumul total de energie la nivelul anului 2008 în Alba Iulia a fost de 776301,00 MWh/an, din care 170884,00 MWh/an a reprezentat consumul de energie din domeniul transportului. Conform datelor statistice primite de la Societatea de Transport Public S.A. Alba Iulia rezultă că numărul vehiculelor din parcul auto răspunde cerințelor solicitate de către utilizatori dar valorile de emisii CO2 g/km cresc exponențial în raport cu durata de utilizare a vehiculelor (în special la orele de vârf privind numărul de utilizatori), contribuind astfel la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și a gazelor cu efect de seră. Rata de utilizare a mașinilor personale este de aproximativ 45 %, motiv pentru care o mare parte din emisiile de CO2 sunt datorate utilizării autovehiculelor personale în interes personal și/sau profesional. Municipiul Alba Iulia în ultimii ani a acordat o atenție sporită proiectelor [...]