HCL 226/2026 Aiud adoptată

Anexa la HCL nr.226 din 25.09.2026 PROIECT NR. 87/2025 PARC FOTOVOLTAIC PENTRU AUTOCONSUM LA NIVELUL MUNICIPIULUI AIUD BENEFICIAR MUNICIPIUL AIUD Revizuit septembrie 2026 FAZA: SF  STUDIU DE FEZABILITATE elaborat conform H.G. 907/2016 Obiectiv: “PARC FOTOVOLTAIC PENTRU AUTOCONSUM LA NIVELUL MUNICIPIULUI AIUD” Beneficiar: MUNICIPIUL AIUD 1  FOAIE DE CAPĂT 1. Denumire proiect: “PARC FOTOVOLTAIC PENTRU AUTOCONSUM LA NIVELUL MUNICIPIULUI AIUD” 2. Faza de proiectare: S.F. 3. Beneficiar: MUNICIPIUL AIUD 4. Proiectant General: S.C. ENERGO ENCI S.R.L 5. Proiectant de Specialitate: S.C. ENERGO ENCI S.R.L S.C. ENERGO ENCI S.R.L ing. Pop Mihai-Augustin 2  LISTĂ DE SEMNĂTURI 1. ȘEF PROIECT: ing. Popa Ovidiu 2. PROIECTAT: ing. Pop Mihai-Augustin 3. DESENAT ing. Pop Mihai-Augustin 3  CUPRINS A. PIESE SCRISE 1. Informații generale privind obiectivul de investiții 1.1. Denumirea obiectului de investiții 1.2. Ordonator principal de credite/investitor 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) 1.4. Beneficiarul investiției 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate 2. Situația existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiții şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare 2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor 2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice 3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico- economice pentru realizarea obiectivului de investiţii Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta: 3.1. Particularități ale amplasamentului: a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz); b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile; c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite; d) surse de poluare existente în zonă; e) date climatice şi particularităţi de relief; 4 f) existenţa unor: - reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; - posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie; - terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: (i) date privind zonarea seismică; (ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice; (iii) date geologice generale; (iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz; (v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare; (vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic. 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic: - caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii; - varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia; - echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse. 3.3. Costurile estimative ale investiţiei: - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiții; - costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice. 5 3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz: - studiu topografic; - studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului; - studiu hidrologic, hidrogeologic; - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice; - studiu de trafic şi studiu de circulaţie; - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică; - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi peisajere; - studiu privind valoarea resursei culturale; - studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei. 3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei 4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e) 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă 4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia 4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: - necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz; - soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare. 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse; b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de operare; c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz; d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se integrează, după caz. 4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii 6 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate 4.8. Analiza de senzitivitate 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor 5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 5.1. Comparația scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor 5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) 5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: a) obţinerea si amenajarea terenului; b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului; c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi; d) probe tehnologice şi teste. 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare; c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii; d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni. 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 7 5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. 6. Urbanism, acorduri şi avize conforme 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire 6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică 6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor 6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice 7. Implementarea investiției 7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției 7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiției pe ani, resurse necesare 7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare 7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale 8. Concluzii şi recomandări 8 B. PIESE DESENATE 1. Plan încadrare în zonă scara 1:10000, 1:2000 2. Plan de amplasament scara 1:1500 3. Schema de principiu 9  A. PIESE SCRISE 1. Informații generale privind obiectivul de investiții: 1.1. Denumirea obiectului de investiții: “PARC FOTOVOLTAIC PENTRU AUTOCONSUM LA NIVELUL MUNICIPIULUI AIUD” 1.2. Ordonator principal de credite/investitor: MUNICIPIUL AIUD 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar): Nu este cazul 1.4. Beneficiarul investiției: MUNICIPIUL AIUD 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: SC ENERGO ENCI SRL COM. DAIA ROMÂNĂ, SAT DAIA ROMÂNĂ, NR. 510, TEL. 0764901568 REPREZENTATĂ PRIN DL. POP MIHAI. 10 2. Situația existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiții şi scenariile /opțiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză Nu s-a elaborat în prealabil un studiu de prefezabilitate. 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile: de energie (E-SRE) reprezint un obiectiv imperativ al perioadei actuale motivat de: protecția mediului. creșterea independenței energetice față de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum ți motive de ordin economic ți de coeziune socială. Pentru anul 2030, Uniunea Europeana a stabilit o serie de obiective in cea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice, respectiv trecerea către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon (reducerea cu 40% a emisiilor de C02) și creșterea rezistenței la schimbările climatice. Dependența energetică și schimbările climatice sunt preocupări comune atât ale Uniunii Europene, cât și ale României, politicile adoptate la nivel național având efect asupra administrației locale și a fiecărui cetățean. Anul 2019 a reprezentat o etapă semnificativa pentru acțiunile in domeniul climei la nivel european. Consiliul European a convenit in decembrie ca UE să devină neutra din punct de vedere climatic pana in 2050, in conformitate cu Acordul de la Paris. Parlamentul European a aprobat deja acest obiectiv in rezoluția sa din martie privind schimbările climatice. Pentru a asigura neutralitatea climatică până in 2050. Comisia a prezentat Pactul Verde european ca o foaie de parcurs multisectoriala cuprinzătoare către o tranziție verde justa, in principiu toate acțiunile și politicile UE ar trebui sa își unească eforturi pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes si echitabila către un viitor durabil. O noua propunere pentru o lege europeană a climei a fost adoptată ulterior de către Comisie in martie 2020, pentru ca obiectivul de neutralitate climatic să devina obligatoriu din punct de vedere juridic in UE. Propunerea a fost modificată in septembrie pentru a include un nou obiectiv pentru 2030; acela de a sprijini creșterea contribuției UE stabilite la nivel național in temeiul Acordului de la 11 Paris, de la obiectivul anterior de reducerea cu cel puțin 40 % la cel de reducere cu cel puțin 55 % față de anul 1990. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020, au fost conceput un pachet de redresare a bugetului pentru perioada 2021-2027 cu scopul de a ajuta UE sa se redreseze după pandemie si de a sprijini investițiile in dubla tranziție verde si digitala. Consiliul European a convenit in iulie 2020 ca 30% din fondurile in valoare de 1,8 mii de miliarde EUR ar trebui sa fie direcționate către promovarea tranziției climatice, pentru a ajuta statele membre ale UE sa își abordeze provocările privind durabilitatea pentru a stimula statele membre ale UE sa își abordeze provocările privind durabilitatea pentru a stimula locurile de muncă ecologice si competitivitatea. Cel mai mare potențial de a crea un stimul economic rapid in domeniul politicii climatice și energetice a fost identificat in domeniul renovării clădirilor, ale energiei din sure regenerabile, ale hidrogenului din surse regenerabile si ale infrastructurii, precum si al mobilității curate, precum vehiculele electrice si punctele de încărcare, integrarea rețelelor inteligente si a sectorului energetic. Pentru a asigura coerența, Mecanismul de redresare si reziliență (Recovery and Resilience Facility) propus stabilește criteriile pe care ar trebui sa le respecte, Planurile de redresare si rezilienta pentru perioada 2021-2023. Planurile trebuie să fie în concordanță cu recomandările specifice fiecărei țări indentificate în ciclurile semestrului european din 2019 și 2020 și cu planurile naționale integrate privind energia și clima(PNEC), inclusiv cu privire la tranziția justă. Planurile trebuie să includă atât investiții, cat și reforme care să contribuie la tranziția verde, corespunzătoare obiectivului climatic pentru RRF de 37% din cheltuielile alocate. RRF face legătura între politici și finanțare, fiind completat de resursele financiare esențiale care asigură Pactul verde european, și anume InvestEU, fondurile de coeziune, Fondul pentru tranziție justă, Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare. Programul Europa digitală va sprijinii dubla tranziție ecologică și digitală. Relevantă în acest caz este și strategia energetică a României 2019 – 2030, cu perspectiva anului 2050, care are printre obiective: 1. energie curată și eficiența energetică; 2. asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; 3. protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice; 4. piese de energie competitive, baza unei economii competitive; 5. modernizarea sistemului de guvernanți energetică; 6. creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continua resurse umane; 12  7. România, furnizor regional de securitate energetica; 8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale si europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale. Totodată, strategia națională își propune valorificarea potențialului solar în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice și instalarea unei capacității totale de 4000 MWp, cu producerea unei energii anuale de 4,8 TWh. Conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 al României, țara noastră își propune să aducă o contribuție echitabile la realizarea țintei de decarbonare a Uniunii Europene și va urma cele mai bune practici de protecția mediului. Aplicarea schemei EU-ETS și respectarea țintelor anuale de emisii pentru sectoarele non-ETS reprezintă angajamentele principale pentru realizarea țintelor. Pentru sectoarele care fac obiectivul schemei EU-ETS, obiectivul general al României de reducere a emisiilor se ridică la aproximativ 44% la sută până în 2030 față de anul 2005. Ca urmare a politicilor și măsurilor preconizate, emisiile GES aferente sectorului ETS la nivelul anului 2030 arată un nivel de 39 mil. t echivalent CO2. Evoluția capacităților instalate pentru perioada 2021-2030 indică o creștere față de totalul capacităților instalat în anul 2018, conform proiecțiilor de calcul aferente politicilor și măsurilor viitoare, având în vedere tendința de creștere a cererii de energie electrică. Proiecțiile la nivelul anului 2030 prevăd o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 5255 MW și acelor fotovoltaice de până la aproximativ 5054 MW, așa cum este ilustrat în graficul de mai jos. În ce privește evoluția preconizata a capacităților pe bază de gaze naturale, deși Panul de Dezvoltare și Decarbonare al CE 2020-2030 prezint o [...]