HCL 177/2016 Aiud adoptată

 MEMORIU TEHNIC I.DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii CONSTRUIRE STATIE DE COLECTARE SI COMPOSTARE RESTURI VEGETALE IN MUNICIPIUL AIUD, JUDETUL ALBA 2. Amplasamentul obiectivului Investiţia ce urmează a fi realizată se află în România, Regiunea de Dezvoltare Centru, judeţul Alba, teritoriul intravilan al municipiului Aiud, pe strada Tribum Tudoran. 3. Titularul investiţiei MUNICIPIUL AIUD, JUDETUL ALBA ( prin S.P.A.P.L. AIUD ) 4. Beneficiarul investiţiei MUNICIPIUL AIUD, JUDETUL ALBA ( prin S.P.A.P.L. AIUD ) 5. Elaborator Proieectant general S.C. VALEVERDE INTERNATIONAL S.R.L. J01/645/2010, CUI RO27720844 ALBA IULIA STR. MORII, NR. 7B, JUD. ALBA Proiectant de specialitate drumuri: P.F.A. LUPEA G. CORNEL , ALBA IULIA, JUD. ALBA F 01/171/2010, CUI 26552530 Str. Poligonului, Nr. 2B, Bl. C10, Ap.10, II. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Teritoriul administrativ al municipiului Aiud este situat în partea de nord-vest a judeţului Alba, în zona de luncă a râului Mures. Municipiul Aiud este asezat în culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Muresului, la contactul celor trei mari unitãti geografice: Câmpia Transilvaniei, la N-E, Podisul Târnavelor, la S-E si Muntii Apuseni, la Vest, la o distantã de 70 km de Cluj Napoca si la 35 km de Alba Iulia. Coordonatele geografice sunt paralela 46o 10’ latitudine nordicã si meridianul 23o 43’ longitudine esticã. Cota de altitudine, 258 m în centru, 270 m pe dealul Cocosu, 367 m pe Dealul de Strajã (la releu). Suprafata municipiului este de 142,2 km2. Aiudul este asezat de o parte si de alta a soselei nationale Bucuresti - Cluj - Oradea, a liniei ferate cu aceeasi rutã, pe malul drept al Muresului, la nici 20 de km de masivul muntos Pleasa (1259 m). Municipiul e strãbãtut de Valea Aiudului, care vine din munte pentru a se înfrãti cu Muresul. Muresul în aceastã zonã a Aiudului curge linistit, printr-o albie mãnoasã, oferind locuitorilor o bunã sansã pentru practicarea agriculturii din cele mai vechi timpuri, mai ales a grãdinãritului. De la fondarea localităţii, aşezarea umană de aici a avut diferite organizări teritoriale. În timpul romanilor, localitatea a primit rangul de PAGUS- circumscripţieteritorială urbană- pentru ca în secolul al XIV- lea să devină TÂRG (oraş). Însecolul al XVIII- lea, mai exact în 1716, Aiudul devine capitala Comitatului (judeţului) Alba de Jos, rol pe care îl va deţine timp de 213 ani, deci până în 1929, iar apoi rămâne oraş în judeţul Alba. Din 1952, Aiudul devine reşedinţa raionului Aiud, regiunea Cluj, până în anul 1968. De atunci, Aiudul face partedintre cele nouă localităţi urbane ale judeţului Alba. În anul 1994, Aiudul a devenit municipiu. Conform Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, municipiul Aiud este administrat prin intermediul Consiliului Local ca for legislativ şi al Primăriei ca for executiv. Teritoriul administrativ al municipiului Aiud se întinde pe o suprafaţă de 142,2 km2. Teritoriului administrativ al municipiului Aiud îi aparţin 11 localităţi. Etimologia denumirii oraşului Aiud este complexă, purtând amprenta istoriei sale şi a naţionalităţilor care au trecut prin acest loc. Astfel, municipiul Aiud are denumiri latine, greceşti, germane, maghiare sau maghiarizate: Annia sau Ad Anniam, Aegidiopolis, Strassburg am Mieresch, Enild, Enid, Enud, Enugd, Villa Aegydi, Villa de Enudio, Nogenyd, Via Aegidius, Maior Enyed, Gross Enyed, Nagyenyed. În harta lui Castorius, printre cele 45 de localităţi de pe teritoriul Daciei era trasată Brucla, cea mai apropiatã localitate de actualul Aiud. Există şi ipoteza că Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea căruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" (1839). În 1839, denumirea oficială a aşezării era Nagyenyed. Denumirea uzuală în limba română a fost Ajudu, în 1850 Ajud, iar numele definitiv Aiud apare ca denumire în limba română în 1854. Serviciile Publice Serviciile publice se constituie din servicii de apă şi canal (S.C. APA CTTA Alba, filiala Aiud), salubritate (S.C. Ediltrans S.A. Aiud), energie electrică (S.C. Electrica S.A.), gaze (S.C. Distrigaz Nord S.A., filiala Aiud). Economia Economia municipiului Aiud este dezvoltată pe următoarele ramuri: industrie, exploatarea şi prelucrarea lemnului, confecţii-textile, pielărie încălţăminte, produse alimentare, tâmplărie PVC, aluminiu şi geam termopan, mobilier de grădină şi elemente de jardinaj, arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică. Industria este principala ramură economică a municipiului Aiud, în cadrul ei desfăşurându- se producţia de piese turnate din oţel, fontă, bronz, cupru, piese forjate şi matriţate, piese forjate ornamentale şi accesorii pentru gospodărie.  Domeniul construcţiilor şi al materialelor de construcţii este la rândul său important în economia municipiului Aiud, prin care se produc prefabricate de beton şi se asigură prestări de servicii în domeniul reparaţiilor şi al construcţiilor diverse. Prin construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor, se produc piese pentru industria metalurgică, siderurgică şi minerit, produse şi piese de schimb pentru uz gospodăresc şi gospodării individuale. 2. Descrierea investiţiei a. Nu s-a întocmit un studiu de prefezabilitate sau plan detaliat de investiţii pe termen lung, privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea investiţiei, acestea stabilindu-se prin prezentul studiu de fezabilitate. b. Scenariile tehnico-economice A. SITUAŢIA EXISTENTĂ SPAPL Aiud detine si administreaza pe strada Tribun Tudoran o suprafata de teren pe care sunt amenajate sere pentru producerea de flori pe care administratia locala le planteaza pe zonele verzi amenajate pe raza municipiului. Pentru ca aceste sere sa functioneze ta capacitate si pe periada iernii, SPAPL intentioneaza sa modifice paramertii tehnici ai centralei termice existente, iar combustibilul care va fi utilizat sa fie constituit din compost rezultat din tocarea si uscarea resturilor vegetale obtinute din toaletizarea si inlocuirea arborilor de pe domeniul public administat de SPAPL. Amplasarea utilajelor de tocare si uscare se intentioneaza a se face pe terenul detinut de SPAPL pe strada Tribun Tudoran , in vecinatatea caii ferate. Amplasamentul este ocupat cu ruinele unei statii de betoane.  B. SITUAŢIA PROPUSA A. SCENARIU I ( VARIANTA I ) 1. Amenajarea terenului Lucrarile pentru amanajarea terenului consta in : - Demolarea constructiilor de beton existente, evaluate la 280,00mc - Decaparea de pe intreaga suprafata a pamantului amestecat cu beton si alte deseuri, evaluat la 6200,00 mc - Amenajarea de zone verzi pe suprafetele care nu sunt ocupate de constructii, evaluate la 5500,00mp. Amenajarea zonelor verzi consta in asternerea unui strat de sol vegetal si inierbarea suprafetei. - Realzarea unei rigole carosabile de 120,00m lungime care traverseaza zona statiei. Apa colexctata va fi deversata in canalul colector existent inafara zonei. Rigola este din beton armat C25/30 cu sectiunea de 65x60 cm si sectiunea de scurgere de 35x30 cm. Zona statiei se va sistematiza in asa fel incat apele pluviale sa fie dirijate spre rigola si apoi evacuate inafara zonei. 2. Drumuri de acces si de incinta Lungimea drumului de acces este de 53,00m, respectiv din drumul modernizat existent pana la poarta statiei. Lungimea drumului din incinta statiei este de 212,00m. Latimea drumurilor este de 6,00m.  Siatemul rutier are urmatoarea alcatuire : - 30 cm fundatie din balast - 20 cm strat de baza din piatra soarta - 6 cm strat de legatura din binder Bad 20 - 4 cm strat de uzura din beton asfaltic Ba16 Incadrarea sistemului rutier se face cu borduri prefabrricate din beton de 12x25 cm asezate pe o fundatie din beton simplu C8/10 de 15x30 cm. 3. Platforme betonate Platformele betonate sunt doua : 1. Platforma care constitue depozitul de resturi vegetale cu suprafata de 204,00mp. 2. Platforma care constitue depozitul de material tocat cu suprafata de 196,00mp. Suprafta totala a platformelor betonate este de 400,00mp si are sistemul rutier alcatuit din : - 40 cm fundatie din balast - 2 cm strat de nisip pilonat - 20 cm strat de beton rutier BcR 3,5 Obiect C1 CABINĂ POARTĂ Pentru supravegherea incintei, este necesară realizarea unei clădiri pentru casa poartă. După realizarea investiţiei, este necesară supravegherea accesului în incintă şi preîntâmpinarea unor eventuale furturi. Scenariul 1 Realizarea unei casă poartă provizorii, din materiale uşoare (lemn) Avantajul aceste soluţii este durata mică de realizare si costurile relativ scăzute. Dezavantajul soluţiei este durata de utilizare mică. În plus, pentru asigurarea confortului necesar personalului, cresc costurile investiţiei. Scenariul 2 Realizarea unei case poartă tip container Avantajul soluţiei este durata scurtă de realizare, ca şi în cazul precedent. Dezavantajele soluţiei sunt confort scăzut, costuri pentru întreţinerea panourilor metalice si spaţiul modest pe care-l pune la dispoziţie. Mărirea spaţiului pus la dispoziţie si a confortului presupune alăturarea mai multor containere si, ca urmare, creşterea costurilor investiţiei. Aspectul de provizorat este un alt dezavantaj al soluţiei. Scenariul 3 Realizarea unei clădiri din zidărie confinată Dezavantajele soluţiei constau în durata de realizare mai mare si în costurile mai mari ale investiţiei. Avantajele soluţiei constau în confortul oferit utilizatorilor, durata de viată mare a clădirii, costuri de întreţinere mult mai mici si, nu în ultimul rând, aspectul mult mai agreabil. Propunem scenariul 3, casă poartă cu structură din zidărie confinată si şarpantă din lemn. Caracteristicile principale ale clădirii Dimensiunile în plan sunt 6 m x 7 m, rezultând o suprafaţă construită de 42,00 m². Regimul de înălţime va fi parter. Înălţimea maximă a clădirii va fi 4,40 m. Sistem constructiv  Clădirea va avea fundaţii continue din beton monolit, structură din zidărie confinată, planşeu peste parter din lemn cu ghips carton, şarpantă din lemn. Descrierea funcţională Parter Nr. crt. Încăpere S utilă [m²] S construită [m ² 1. Birou 15,47 2. Vestiar 11,00 3. Duşuri 2,39 4. Grup sanitar 1,58 Total 30,44 42,00 Aspect şi finisaje Finisaje exterioare Pereţii se vor finisa cu tencuieli decorative de exterior, pe plasă din fibră de sticlă, care protejează izolaţiile termice din polistiren expandat. Învelitoarea se realizează di ţiglă ceramică sau din beton. Finisaje interioare Pereţii vor fi vopsiţi cu zugrăveli lavabile, iar în zonele umede se vor placa cu faianţă. Pardoselile vor fi din parchet laminat în birou si din gresie în celelalte încăperi. Clădirea va fi racordată la reţelele care se vor realiza în incintă: - energie electrică; - alimentare cu apă potabilă; - canalizare ape uzate menajere; - gaze naturale. Încălzirea se va face fie cu panouri radiante alimentate cu energie electrică. În cabina poartă se va monta centrala instalaţiei de detectare semnalizare incendii. Toate clădirile din incintă vor fi echipate cu corpuri de detectare semnalizare incendiu. Obiect C2 COPERTINĂ MAŞINĂ DE TOCAT Pentru adăpostirea maşinii de tocat este necesară realizarea unui şopron. Scenariul 1 Realizarea unui şopron din cadre metalice. Avantajul aceste soluţii este durata mică de montaj si durata de viaţă mare. Dezavantajul soluţiei este costul ridicat al investiţiei. Scenariul 2 Realizarea unui şopron din cadre de beton armat Avantajul soluţiei este durata de viată mare a construcţiei. Dezavantajele soluţiei sunt costurile mari ale investiţiei si durata lungă a realizării. Scenariul 3 Realizarea unui şopron din cadre de lemn. Dezavantajul soluţiei este durata de viaţă mai scurtă. Avantajele soluţiei constau în costurile mai mici ale investiţiei si timpul de realizare scurt. Durata de viaţă creşte dacă structura din lemn este tratată împotriva carilor, antiseptic si ignifugată. Propunem scenariul 3, şopron din cadre de lemn. Caracteristicile principale ale clădirii  Dimensiunile în plan sunt 6 m x 6 m, rezultând o suprafaţă construită de 36,00 m². Regimul de înălţime va fi parter. Înălţimea maximă a clădirii va fi 6,35 m, iar înălţimea minimă va fi de 4,00 m. Sistem constructiv Clădirea va avea fundaţii izolate din beton monolit, structură din lemn, şarpantă din lemn si învelitoare din tablă cutată. Descrierea funcţională Parter Nr. crt. Încăpere S utilă [m²] S construită [m ² 1. Şopron 36,00 Total 36,00 36,00 Aspect şi finisaje Finisaje exterioare Structura din lemn se va proteja cu vopsele pe bază de răşini. Învelitoarea se realizează din tablă cutată. Pardoselile vor fi din ciment sclivisit. Şopronul va fi racordată la reţeaua de energie electrică (pentru iluminat): Obiect C3 DEPOZIT MATERIAL TOCAT Pentru adăpostirea lemnului tocat este necesară realizarea unui şopron, care-l va adăposti de intemperii. Volumul de material lemnos va fi de aproximativ 170 m³. Materialul lemnos se va manevra cu un încărcător frontal. Scenariul 1 Realizarea unui şopron din lemn. Avantajul aceste soluţii este durata mică de montaj si costurile mici ale investiţiei. Dezavantajele soluţiei sunt durata de viată mică si pericolul deteriorării structurii cu cupa utilajului (încărcător frontal) în timpul operaţiunilor de introducere/scoatere a materialului în timpul depozitării. Scenariul 2 Realizarea unui şopron din cadre de beton armat Dezavantajele soluţiei sunt costurile mari ale investiţiei si durata lungă a realizării. Avantajele soluţiei sunt durata de viată mare si siguranţă în exploatare. Propunem scenariul 2, şopron din cadre de beton armat . Caracteristicile principale ale clădirii Dimensiunile în plan sunt 30,45 m x 6,45 m, rezultând o suprafaţă construită de 196,40 m². Regimul de înălţime va fi parter. Înălţimea maximă a clădirii va fi 6,50 m, iar înălţimea minimă va fi de 4,00 m. Sistem constructiv Clădirea va avea fundaţii izolate din beton monolit, structură din cadre de beton armat, şarpantă din lemn si învelitoare din tablă cutată. Descrierea funcţională Parter Nr. crt. Încăpere S utilă [m²] S construită [m ² 1. Şopron 187,81 Total 187,81 196,40 Aspect şi finisaje Finisaje exterioare  Structura din lemn se va proteja cu vopsele pe bază de răşini. Învelitoarea se realizează din tablă cutată. Pardoselile vor fi din ciment sclivisit. Şopronul va fi racordată la reţeaua de energie electrică (pentru iluminat). Obiect C4 USCĂTOR Pentru uscarea lemnului tocat este necesară realizarea unui clădiri cu trei compartimente, închise pe trei laturi. Volumul de material lemnos dintr-un compartiment este de maxim 40 m³. Volumul de lemn din cele trei compartimente va fi de 120 m³. Materialul lemnos se va manevra cu un încărcător frontal. Scenariul 1 Realizarea unei clădiri din lemn. Avantajul aceste soluţii este durata mică de montaj si costurile mici ale investiţiei. Dezavantajele soluţiei, ca și la corpul C3, sunt durata de viată mică si pericolul deteriorării structurii cu cupa utilajului (încărcător frontal) în timpul operaţiunilor de introducere/scoatere a materialului pentru uscare. În plus, materialul clădirii este, la rândul lui, supus uscării, fapt ce-l face sensibil la autoaprindere (se poate forma un strat de cărbune piroforic). Scenariul 2 Realizarea unei clădiri cu structură din zidărie confinată Dezavantajele soluţiei sunt costurile mari ale investiţiei, durata lungă a realizării si mică siguranţă în exploatare, datorită faptului că manevrarea lemnului tocat se face cu încărcător frontal. Avantajul soluţiei este durata de viaţă mare. Scenariul 3 Realizarea unei clădiri cu structură din beton armat Dezavantajele soluţiei sunt costurile mai mari (comparabile cu ale structurii din zidărie confinată) și durata de realizare mai mare decât ale clădirii din lemn, dar mai mică decât a clădirii din zidărie confinată. Avantajele soluţiei sunt durata de viaţă mare si siguranţa în exploatare. Propunem scenariul 3, clădire cu structură din beton armat. Caracteristicile principale ale clădirii Dimensiunile în plan sunt 12,60 m x 5,20 m, rezultând o suprafaţă construită de 65,52 m². Regimul de înălţime va fi parter. Înălţimea maximă a clădirii va fi 5,80 m, iar înălţimea minimă va fi de 4,00 m. Sistem constructiv Clădirea va avea fundaţii continue din beton monolit, structură din diafragme de beton armat, şarpantă din lemn si învelitoare din tablă cutată. Descrierea funcţională Parter Nr. crt. Încăpere S utilă [m²] S construită [m ² 1. Compartiment 1 30,00 2. Compartiment 2 30,00 Total 60,00 65,52 Aspect şi finisaje Finisaje exterioare Diafragmele din beton armat se vor realiza (cofra) îngrijit, astfel încât să nu fie necesare finisaje. Învelitoarea se realizează din tablă cutată. Pardoselile vor fi din ciment sclivisit.  Clădirea va fi racordată la reţeaua de energie electrică (pentru iluminat). Tehnologia de uscare va fi relativ simplă: lemnul va fi uscat utilizând energia solară, care va încălzi aerul ce va sufla spre lemnul tocat. Instalaţia de uscare va echipa unul din cele două compartimente ale clădirii. Al doilea compartiment se va utiliza pentru probe si încercări, precum si ca depozit. Realizarea celui de-al doilea compartiment s-a considerat oportună si pentru echiparea ulterioară cu a doua instalaţie de uscare, avându-se în vedere creşterea cantităţii de material lemnos. Obiect C5 DEPOZIT MATERIAL USCAT Scenariul 1 Realizarea unei clădiri din lemn. Avantajul aceste soluţii este durata mică de montaj si costurile mici ale investiţiei. Dezavantajele soluţiei, ca și la corpul C4, sunt durata de viaţă mică si pericolul deteriorării structurii cu cupa utilajului [...]