HCL 5/2015 Adjud adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ADJUD HOTĂRÂRE NR. _2 Din 29 ianuarie 2015 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a Municipiului Adjud, judeţul Vrancea, pentru perioada 2014-2020 Consiliul Local al Municipiului Adjud, întrunit în şedinţă ordinară, prin convocarea Primarului Municipiului Adjud, analizând: - expunerea de motive a Primarului Municipiului Adjud, care a iniţiat proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a municipiului Adjud, judeţul Vrancea, pentru perioada 2014-2020 precum şi raportul de specialitate al Compartimentului managementul proiectelor, investiţii şi unitate de implementare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile; - luând act de avizul favorabil comun al Comisiei pentru activităţi economico-financiare, buget şi finanţe, taxe şi impozite, servicii publice, Comisiei pentru activităţi social- culturale, culte, învățământ, sănătate, familie, muncă, protecție socială și protecţia copilului, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, amenajarea teritoriului, urbanism, protecţia mediului şi turism, agricultură şi al Comisiei pentru administrație publică, juridică și de disciplină, ordine publică, prognoze și dezvoltare ale Consiliului Local al municipiului Adjud ; - în temeiul art.7 din Legea nr.52/ 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - în conformitate cu prevederile art. 36 alin.(1), alin. (2) lit. “b”, alin. (4) lit. “e”, art.45 alin.(1), art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Adjud, judeţul Vrancea pentru perioada 2014-2020, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Primarul Municipiului Adjud, prin compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al primarului, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Art, 3 Prezenta hotărâre se va comunica Instituţiei Prefectului Vrancea pentru controlul de legalitate şi părţilor interesate de către Serviciul administraţie publică locală. CONTRASEMNEAZĂ Secretăy, jr. Sibişan An/fa (Genoveva “i PREȘEDINTE DE $) Consilier, fo, ec. Munteanu Gedjge MUNICIPIUL —A Dă UD — Strategia de dezvoltare durabilă 2014 - 2020 [ti . - mea . i erei mememarenă N mazeee meat intinda E 20 N Document supus consultării MUNICIPIUL Strategia de dezvoltare durabilă 2014 - 2020 Capitolul |: Analiza - diagnostic Document supus consultării MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD — mei Cuprins 1. Metodologie 1.4 Lista documentelor folosite 2. Prezentarea generală i 2.4. Evoluţia municipiului în contextul dezvoltării teritoriale 3. Economia municipiului Adjud 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. Sectorul primar — agricultura 3.5.1. Producţia agricolă 3.5.2. Sectorul vitivinicol,.. 3.5.3. Sectorul legumicol 3.5.4. Sectorul zootehnic 3.5.5. Produsele tradiţionale 4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial 4.3. Infrastructura și serviciile turistice 5.3. Sistemul educaţional. 5.4. Sărăcia 62. 63. 6.4. 7.1. 7.2. 7.3. 74. 7.5. 7.6. 7.7. 63.1. 6.3.2. 6.3.3. 6.3.4. 8. Analiza SWOT.............. - MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD — Capacitatea administrativă Infrastructura de utilităţi publice ......... . 57 Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare Reţeaua de termoficare ......msmannnnnennonnnneaee ana cacanaeaeseeea one netenoanonoenenenonanenaezeeae Reţeaua de alimentare cu gaze naturale Reţeaua de alimentare cu energie electrică Zonificarea.........mncnnennneeeoeennenoerenenoneneeaneaeaeateananateiacaaaeeanaeanarenenenaneeneanena aaeanaeae 7. Mediul şi infrastructura de mediu .....ncenuaaa rnenonnenenaeenonensasenennenanenaeaazeaeeaoaneneaaantanena Resursele de apă... Calitatea apei Calitatea solului Calitatea aerului Managementul deşeurilor Biodiversitate .........nauu nana nnnanoennneeooacanoaneoenen eaneazaneaeeenononenrantananeananeaenearezanenee Riscuri de mediu 1.1 1. > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD — Metodologie Lista documentelor folosite Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 - 2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013 Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012 Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012 Transelectrica — Reţeaua Electrică de Transport din România Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea 1 — Reţele de transport, Site: http://www.adjud.ro Site: cjvrancea.ro Site - uri: Www.vrancea.anofim.ro, www.dspvn.ro etc, Lista Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea — anul 2012 Lista Top 10.000 de întreprinderi din municipiul Adjud 2012 Raport de mediu pentru Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea, 2011 Ordin privind aprobarea metodologiei şi criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenta din aprilie 2013 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul Vrancea 2013 — 2020 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (PLAD judeţul Vrancea 2009 — 2013 Evoluţia tuberculozei în anii 1999 - 2012 în România — Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică — Ministerul Sănătăţii, 2013. Buletin Informativ boli infecțioase şi parazitare, an 2012 comparativ cu an 2011. Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică — Ministerul Sănătăţii, 2012. Serii de timp, Institutul Naţional de Statistică Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 — Anuarul Statisitic publicat în 2012 Regulamentul UE 1303 / 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele cinci fonduri Regulamentul UE 1301 / 3013 privind FEDR ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de programare 2014 — 2020 , februarie 2014 , Raport comisie — forța de muncă Raport privind starea învățământului, anul școlar 2011 — 2012, Inspectoratul Judeţean Vrancea Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013 Enciclopedia Română 1936 Macrozonarea teritoriului României — Harta de zonare a intensității seismice www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro, institutul Naţional de Statistică, 2011 MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD — 2, Prezentarea generală 2.1. Aşezare, suprafaţă Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de 4.857 km? (2,04% din suprafaţa ţării) are următorii vecini: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău și la vest judeţul Covasna. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legătură între marile zone aie Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului și Câmpia Dunării, precum şi între provinciile istorice locuite de români: Moldova, Transilvania şi Țara Românească, iar ca vad al transhumanţei, dinspre Țara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea. Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a județului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, ce fac legătură între partea de sud a ţării şi partea de nord a Moldovei. Municipiul Adjud este localizat în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret-Trotuş, la 46 km nord de municipiul Focşani. Vecinătăţile teritoriului administrativ ale municipiului Adjud sunt următoarele: > La nord: com. Săscut jud. Bacău; > Laest: com. Homocea jud. Vrancea; > La sud: com Pufeşti jud. Vrancea; > Lavest: com. Rugineşti jud. Vrancea şi com. Urecheşti jud. Bacău; Din componența administrativă a Adjudului fac parte: Burcioaia (la 5 km sud de Adjud), Adjudul-Vechi și Șişcani (la 5 km, respectiv 7 km nord faţă de Adjud). Municipiul Adjud are o suprafaţă de 58,19 km2, din care 7,59 km2 intravilan şi 50,59 km2 extravilan. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Țara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier. 2.2. Cadrul natural şi resursele naturale Prin trăsăturile sale fizico-geografice teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv: Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut. Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea şi se caracterizează prin alunecări de teren fracvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Această zona prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje: > alimentare cu apă a populaţiei în sistem centralizat; > acces direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea comunelor; > asistenţă sanitară precară și un nivel ridicat al mortalităţii infantile. ! Zona Subcarpaților de Curbură, ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se regăsesc numeroase rezervaţii, monumente și resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin existenţa i PDR SE 2014-2020 MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD -— pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere. Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării, Suprafaţa de teren ce aparţine localității este brăzdată în partea de est de apele Siretului (cel mai mare bazin hidrografic din țară), iar în vest de cele ale Trotuşului. Predominarea alimentării pluviale a acestor două râuri mari imprimă un caracter torențial al regimului acestora în zonă. Categoria resurselor naturale include parcurile naţionale sau regionale, pădurile, grădinile, râurile, cascadele şi nunţii din apropierea municipiului Adjud. Acestea sunt descrise mai jos: Parcul Municipal Adjud este principalul loc de recreere din municipiu, având o Suprafaţă de 3,5 ha. Acest parc aparţine domeniului Lahovary, ca parte a reşedinţei nobilimii. Cuprinde diferite specii de copaci, bănci, table de şah, este luminat adecvat, dar necesită rearanjare, ceea ce Presupune consolidarea aleilor, plantarea de copaci şi arbuşti şi reamenajarea fântânii arteziene. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra mediului, Lacul de Argint (zona Bucşani) este situat la est de Adjud, aproape de lunca Siretului, Într-o zona naturală, cu multă vegetaţie în jur. Oferă diverse facilităţi pentru activităţi de agrement, dar drumul de acces spre zona lacului necesită reabilitare, Ia fel cum întreaga zonă toalete publice, zone de joacă pentru copii, zone pentru activităţi sportive, pentru plimbat şi mers cu bicicleta. Heleșteul public (mlaștina Tăbăcari) se află în apropierea râului Trotuș, la vest de Adjud. A fost iniţial un iaz de peste, preferat de locuitorii municipiului Adjud pentru Zona Podului Trotuș (lângă „Col de Răi”) se află în apropierea drumului european E85, pe ambele maluri ale râului Trotuş, într-o pitorească zonă riverană, Sunt desfăşurate diverse activităţi de petrecere a timpului liber. Este necesară amenajarea unei zone de plajă pe malurile râului şi reabilitarea terenurilor de sport, inclusiv crearea de servicii suport şi facilităţi pentru pescuit. Zona de agrement Burcioaia este la 5 km sud de Adjud, situată în lunca Siretului, dar aproape de confluenţa cu Râul Trotuş, caracterizată ca fiind o importantă zona rustică. Lunca Siretului şi Trotuşului - Faptul că Adjudul este situat la confluenţa celor două râuri, Trotuş şi Siret, transformă această zonă într-una cu un mediu natural de importanţă turistică. Vegetaţia din jur cuprinde un crâng de sălcii, plopi stejari; iarba este formată din multe plante medicinale, cum ar fi ciuboţica-cucului, lumânărică, păpădie. Fauna este compusă din importante specii: mistreți, căprioare, vulpi, veveriţe, iepuri de câmp și păsări: ciocănitoare, cuc, mierla, ciocârlie şi barza. Aici ar putea fi organizate activităţi de vânătoare, Şi această zonă necesită o reabilitare pentru a âtrage cetăţenii şi turiştii, pentru organizare de picnicuri tradiţionale, fără a distruge totuşi mediul înconjurător. — ADJUD — 2.3. Demografia 2.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populației Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori, reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu date din Recnesământul anterior din 2002, se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei fiind mai mic cu 47.322 de locuitori. Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 4.857 km?, Din punctul de vedere al populaţiei stabile, municipiul Adjud se situa pe a doua poziţie între cele 5 localități urbane, reprezentând 13% din populaţia urbană a judeţului, respectiv 16.045 de locuitori, valoare în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.585 de locuitori. Densitatea populaţiei în municipiul Adjud este de 351 loc/km? calculată la o suprafaţă de 59,1 km?. STRUCTURA POPULAȚIEI PE SEXE Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază ponderi echilibrate ale populaţiei feminine şi masculine. Structura pe sexe a populaţiei Sexul Judeţul Vrancea Municipiul Adjud Feminin 52,1% (174.158) 50,9% (8.170) Masculin 47,9% (166.152) 49,1% (7.875). Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 — Institutul Naţional de Statistică STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Organizarea pe grape de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate deţinute de populaţia vârstnică (24,7%) atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est (23,0%), cât și faţă de cea la nivelul ţării (22,3%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%). Populaţia adultă reprezintă 61,8% din totalul populaţiei, pondere care se aproprie de cea înregistrată la nivelul ţării (61,0%). STRUCTURA POPULAȚIEI JUDEŢULUI VRANCEA — MEDIU URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ 17,7%. * Populatia tanara (O - 14 ani) 1 Populatia adulta (15 -59 ani) 42 Populatia varstanica ( 60 ani si peste) 66,9% Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinjelor 2011 — Institutul Naţional de Stalistică 6 MUNICIPIUL Document supus consultării MUNICIPIUL Document supus consultării S-au înregistrat valori marginal mai mari în mediul rural faţă de media judeţeană pentru populaţia vârstnică (+4%) şi pentru populaţia tânără (1%). STRUCTURA POPULAȚIEI JUDEŢULUI VRANCEA — MEDIU RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ i Populatia tanara (0 - 14 ani) IN Populatia adulta (15 -59 ani) k Populatia varstanica ( 60 ani si peste) Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinjelor 2011 - Institutul Naţional de Statistică Structura populaţiei municipiului Adjud pe grupe de vârstă relevă ponderea cea mai ridicată deţinută de populaţia adultă (64,0%), fiind urmată de cea vârstnică (18,9%), populaţia tânără având cel mai mic procent: 17,1%, Ponderile populaţiei tinere şi cea vârstnică ale municipiului Adjud au valori mai mari faţă de cele înregistrate la nivelul judeţului pentru mediul urban. Populaţia adultă este mai puţin numeroasă prin comparaţie cu media consemnată pentru zonele urbane din judeţul Vrancea. STRUCTURA POPULAŢIEI MUNICIPIULUI ADJUD PE GRUPE DE VÂRSTĂ 18,9% | 64,0% 17,1% — E Populatia tanara (0 - 14 ani) Populatia adulta (15 - 59 ani) i Populatia varstnica (60 ani si peste) Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 — Institutul Naţional de Statistică MUNICIPIUL Document supus consultării — ADJUD — Sructura pe vârste şi sexe a populaţiei municipiului Adjud în 2011 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65 - ani 60- 64ani 55- Sani 50-54 ani 45- Bani 40-44ani 35 - 35 ani 30-34 ani 25 - 23 ani 20- 24 ani 15 - 19 ani 10- 14 ani 5-9ani Sub 5 ani E Masculin E Feminin S% 4% 2% 0% 2% 4% 6% Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - Institutul Naţional de Statistică Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul municipiului Adjud. Astfel, la nivelul anului 201 1, indicele de îmbătrânire al municipiului este ? Populatia, a ani și de 1,1% calculat conform formulei: iPATANI7e = popuriatiao_ucani Datorită faptului că indicele de îmbătrânire al municipiului Adjud este supraunitar, adică populaţia tânără nu depăşeşte populaţia vârstnică, municipiul are capacitate limitată de regenerare. În cazul muncipiului Adjud, populaţia vârstnică reprezintă 18,9% din totalul populaţiei, iar în mod convenţional, se apreciază că o pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic. Astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice datorită numărului ridicat al persoanelor adulte în municipiu (aprox 64%), crescând şi indicele de îmbătrânire, cu numeroase implicaţii în țoate sferele activităţii umane. Prognoza demografică realizată (în 2005) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul 2025 indică o scădere continuă atât pentru întreaga Regiune Sud-Est, cât şi pentru județul Vrancea. Conform acestor estimări, populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinței denscendente, însă la un ritm mult mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 ( cu 5% mai puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea. În ceea ce priveşte municipiul Adjud în 201 1 se intregistrau cu aprox. 8,75% mai puţin tocuitori faţă de anul 2002. STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ ETNIE Pentru judeţul Vrancea, datele înregistrate la recensământul populaţiei din 2011, releva preponderența persoanelor de etnie română (91%) şi existenţa unei comunități mai importante de persoane de etnie rromă (3,5%). d MUNICIPIUL Document supus consultării La nivelul municipiului A. majoritari însumând 85%, ADJUD — dud se regăsesc aceleaş iar populaţia rromă reprezintă 6%. 2.3.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei Populaţia umană reprezintă un urmare a influenţei mișcării naturale emigrări). MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI Situația născuţilor vii în ultimii S ani în municipiul Adjud i grupuri etnice, românii sunt sistem dinamic supus în permanenţă schimbărilor ca ( naşteri şi decese) şi a mişcării migratorii (imigrări şi lă : Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 211 203 199 173 190 ] Sursă: INS LI Situaţia deceselor în ultimii $ ani în municipiul Adjud A ț Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 i 113 182 180 163 164 i Sursă: ÎNS | Durata medie a vieţii în județul Vrancea Mea de Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Urban 1426 74,32 75.36 7591 75.98 | Rural 7323_ 73,39 73,44 7371 14,36 Total 73,87 73.89 74.26 74,67 75,1 Sursă INS Populaţia municipiului Adjud înregistrează un Spor natural pozitiv precum situaţia impact direct asupra încetinirii creşterii populaţiei şi îmbătrânirea ace. Lă ; ] judeţeană din mediul urban. Sporul natural al populației Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 ! 98 21 19 10 26 Sursă: INS | Scăderea valorilor natalității, împreună cu creşterea constantă a speranței de viaţă au un i steia. Rata [...]