HCL 76/2016 Vânători adoptată

ANEXA nr.1 La B.C.L. nr. -Z%..2016 PLAN DE IMBUNATATIRE SI CRESTERE A PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRILOR IN COMUNA VINATORI 1. SCOP — Scopul prezentului regulament este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, atât a celor actuale, cât şi a celor noi, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică, cât şi prin exploatarea si integrarea surselor de energie nepoluante şi diversificarea noilor tehnologii ce au un impact redus asupra mediului. 2. Cadru legislativ actual 2.1 Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetica a clădirilor stabileşte condiții cu privire la: — cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor; — aplicarea cerinţelor minime de performanţa energetică la clădirile noi; — aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare; — certificarea energetică a clădirilor; — "verificarea tehnică periodică a cazanelor si inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, in plus, evaluarea instalaţiilor de încalzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. 2.2 Cerinţele minime de performanţă energetică nu se aplică în mod obligatoriu la urmatoarele categorii de clădiri: -clădiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate,conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior (aviz Direcţie pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu); — clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activitaţi cu caracter religios; — clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere si clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie; — clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an; — clădiri independente, cu o suprafaţa utilă mai mică de 50 m pătraţi. 2.3 Autoritatea locala are in vedere următoarele: — Monitorizarea consumurilor energetice; sistem de gestiune tehnică a clădirilor (EMS) pentru clădirile publice aflate in administrarea sa; — Responsabil energetic; — Monitorizarea implementarii legilor nationale si regulamentelor locale in domeniul eficientei energetice; — În cazul achiziţiilor de echipamente se vor consulta specificaţiile privind eficienţa energetică ce va constitui unul din criteriile de atribuire; — Promovarea utilizării raţionale a energiei prin informarea consumatorilor, prin campaniile de informare privind imbunătatirea eficienţei energetice si măsurilor care se pot aplica clădirilor de locuit multietajate, la sistemele de incălzire/răcire în locuinţele individuale pentru consumatorii casnici,eficientizarea sistemului de iluminat interior în clădirile publice, promovarea utilizării aparatelor electrice de uz casnic (aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, uscatoare de rufe, cuptoare, aparate de climatizare, de uz casnic etc.) şi a lămpilor eficiente energetic, utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public si rezidenţial. 3. Clădirile si eficiență energetică 3.1 La clădirile noi se respectă cerințele stabilite in Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor Mc 001/2007 aprobată prin Ordinul nr. 157/2007 şi se vor elabora certificate energetice. 3.2 La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 mp, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a clădirilor trebuie imbunătaţită pentru a satisface cerințele stabilite în Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor Me 001/2007 aprobată prin Ordinul nr. 157/2007. 3.3 În vederea reducerii consumului de energie pentru încălzirea clădirilor de locuit se va avea in vedere limitarea pierderilor de căldura în exploatare prin verificarea in faza obţinerii autorizaţiei de construcţie a coeficienţilor globali de izolare termica G (care exprimă pierderile totale de căldură a clădirii de locuit) a cărui valoare trebuie sa fie mai mica decat GN -— (valoarea normată maximă a coeficientului global de izolare termică care se admite in cladirile de locuit). Determinarea coeficienţilor globali de izolare termica se va realiza in conformitate cu prevederile Normativului privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit C107/1/2005 aprobat prin Ordinul nr. 2055/29.11.2005 şi se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit si se referă atât la clădirile noi, cât şi la clădirile existente care urmeaza să fie supuse lucrărilor de reabilitare si modernizare. Verificarea coeficientului global de izolare termică nu anulează obligativitatea efectuării tuturor celorlalte verificări termotehnice cerute de legislaţia în vigoare. 3.4 În vederea reducerii consumului de energie pentru incălzirea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire se va realiza verificarea criteriului de satisfacere a exigenţei de performanţa termoenergetică globală a clădirii în conformitate cu prevederile Normativului privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuire C107/2/2005 aprobat prin Ordinul nr. 2055/29.1 1.2005. Prezentarea verificării criteriului de satisfacere a exigenţei de performanţa termoenergetica globală a clădirii este obligatorie la obţinerea autorizaţiei de construcţie. 3.5 În faza autorizaţiei de construcţie se prezintă auditul energetic realizat in conformitate cu prevederile legale. 3.6 În faza eliberării certificatului de urbanism se impune: În cazul mansardarii locuintelor colective cu regim de inaltime P+4, cu mai mult de un tronson se impune realizarea de lucrări de termoizolare a anvelopei, cât şi de renovare a fațadei; În cazul mansardării si reabilitării clădirilor existente, locuinţe individuale, situate in afara zonei de protectie a monumentelor se impune realizarea de lucrari de termoizolare a anvelopei, cât şi de renovarea a fațadei; În cazul dezvoltării de cartiere rezidenţiale, centre de afaceri, centre administrative, parcuri industriale se va impune prin regulamentul local de urbanism aferent planurilor urbanistice zonale realizarea de sisteme centralizate de producere si distribuţie a energiei termice, sisteme cu grad inalt de eficienţă. 4. Exploatarea surselor de energie nepoluantă Pentru clădirile noi, cu o suprafață utilă totala de peste 1.000 mp, autoritatea administraţiei publice locale, prin certificatul de urbanism dat in vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, va solicita întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de producere a energiei, pentru a satisface necesarul de energie pentru încălzire, aer condiţionat, iluminat şi apă caldă, cum ar fi: — Sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă; — Instalarea de panouri solare pentru producerea a cel putin 50% din necesarul de apa caldă anual; — Producerea combinată de căldură şi electricitate; — Sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc; — Pompe de căldură în anumite condiţii; 5. Certificarea energiei 5.1 Incepand cu anul 2016, se va elibera certificatul de performanţă energetică pentru locuinţele unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinţe existente care sunt vândute sau închiriate; certificatul va fi insoţit de recomandari de imbunataţire a eficienţei energetice. 5.2 În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 mp, aflate in proprietatea/administrarea autoritaţilor publice sau a instituţiilor care presteaza servicii publice, certificatul energetic aflat în perioada de valabilitate se va afişa intr-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afisează la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente după caz, alți factori climatici semnificativi. 5.3 Certificatul energetic are valabilitate de maximum 10 ani si trebuie reînnoit la fiecare reparaţie, modernizare, renovare a construcţiei sau instalaţiei interioare. 6. Principii de baza in realizarea reabilitărilor termoenergetice În cazul blocurilor de locuinţe, acţiunea de reabilitare si modernizare nu poate fi făcută pe apartament, ci numai pe ansamblul intregului bloc; Reabilitarea energetica a clădirilor supuse unor lucrări de reabilitare-modernizare se va efectua pe baza de audit energetic; Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului energetic se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei in vigoare; Alegerea soluţiilor de reabilitare se va face de comun acord şi in colaborare cu proprietarii clădirilor, având in vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţie existente, determinate cu ocazia intocmirii expertizei tehnice, precum si criteriile prioritare specifice fiecarei situatii in parte; Se va solicita firmelor executante sa deţina agremente tehnice de produse, sisteme si tehnologii; Se va urmari întotdeauna, pe cât posibil, ca in paralel cu acţiunea de reabilitare termotehnică sa se obţina şi modernizarea arhitecturală şi funcţionala a clădirii şi îndepartarea surselor care ar putea provoca deteriorări; La întocmirea proiectului de reabilitare si reabilitare termica, o atenţie specială trebuie acordată realizarii unei protecţii corespunzatoare la acţiunea apei, sub diverse forme, astfel: -izolarea hidrofuga propriu-zisă, prin prevederea unor straturi hidroizolante; etanşarea hidrofuga pe conturul tâmplariei exterioare; -folosirea unor straturi de protecţie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe, etanşe si fără risc de fisurare; -evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante; -uscarea elementelor de constructie existente umede, ca o conditie prealabila prevederii unor straturi termoizolante suplimentare; -asanarea subsolurilor, repararea conductelor de instalatii termice si sanitare din subsoluri etc. 7. Persoane abilitate să emită certificate energetice pentru clădiri 7.1 Autoritatea locala va pune la dispozitie o listă cu emitenţii legali ai certificatelor energetice. 7.2 Auditul energetic al clădirii si elaborarea certificatului energetic se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare. 7.3 Expertizarea sistemelor de incălzire si climatizare ale clădirilor se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei in vigoare. Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare. 8. Subvenţii si stimulente financiare Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficienţei energetice se face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi conform HCL adoptate. 9. Întreţinerea şi service-ul centralelor termice 9.1 În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează: -inspecţie periodic la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominala de 20-100 kW- inspecția se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil; -inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani; -expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani. Inspecţia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare. 92 În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecția sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de $ ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului si dimensionarea in raport cu necesitaţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunatăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare si alte soluţii posibile. Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU EFICIENTĂ ENERGETICĂ (2016 — 2020) CUPRINS Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial şi terțiar Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a Transportului Public Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a Iluminatului Public Programul de Acţiune în domeniul energiilor regenerabile Plan de Acţiune pentru Eficienţă Energetică (2016 — 2020) Introducere Directiva 32/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 5 aprilie 2006, referitoare a utilizarea eficientă a energiei la consumatorii finali şi în sfera serviciilor energetice, menţionează necesitatea realizării Planului de Acţiune, document ce analizează situaţia actuală şi trasează direcţiile prioritare în domeniu. Măsurile care vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice vor da naştere unei importante economii de energie şi vor duce la reducerea dependenţei de importurile de energie. În contextul legislaţiei Europene, transpusă în legislația românească, se impune atât elaborarea unei strategii energetice naţionale şi particularizarea ei în funcţie de condiţiile locale, cât şi realizarea unei strategii naționale de dezvoltare durabilă. Comunitatea Europeană se confruntă în prezent cu probleme energetice şi înregistrează pierderi de cel puţin 20% (echivalent a 390 mil. tep). Pentru a diminua aceste pierderi importante se impune sigurarea securităţii energetice şi reducerea emisiilor de carbon prin stimularea competitivităţii şi prin introducerea tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice mari consumatoare de energie. Sectoarele în care implementarea acţiunilor prioritare vor aduce cele mai însemnate economii în consumul de energie sunt: - Clădirile publice şi private; - Transportul — sector ce consumă cea mai mare cantitate de produse petroliere cu emisii mari de CO2; - Industria —cu potenţial mare de reducere a consumului energetic şi de CO2. Contextul național Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice are ca scop identificarea posibilităţilor şi mijloacelor de creştere a eficienţei energetice pe întreg lanţul energetic, prin implementarea unor programe adecvate. Legea privind performanţa energetică a clădirilor nr. 372/2005, are ca scop promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor şi Ordonanţa 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie, stabileşte cadrul îmbunătăţirii sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiilor locale, sublinează necesitatea intensificării eforturilor de creştere a eficienţei energetice, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilro publice. Având în vedere că în comuna Vinatori, consumul de energie joacă un rol de maximă importanţă, este oportun ca administraţia publică locală să beneficieze de un Plan de Acţiuni pe termen scurt şi mediu care să conttribuie la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele următoare. Scopul: creşterea eficienței energetice și utilizarea surselor alternative de energie. Planul de Acţiune are drept scop mobilizarea publicului larg, decidenţi politici şi actori de pe piaţă şi transformarea pieţei energiei, astfel încât cetăţenii să beneficieze de infrastructuri, produse şi servicii energetice care să ofere cea mai bună eficienţă energetică. Planul de Acţiune acoperă o perioadă de patru ani, respective 2016-2020, şi este structurat pe următoarele domenii: Clădiri publice şi rezidenţiale Transport public Iluminat public Energii regenerabile Unele dintre măsuri sunt prioritare şi trebuie luate fără amânare, altele sunt de adoptat până în 2020. Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidențial şi terțiar Acest plan de acţiune oferă un program cadru de lucru pentru administraţia locală pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul imobiliar şi astfel, permite sectorului locuinţelor realizarea acestui potenţial în abordarea provocărilor de mediu şi economice şi satisfacerea nevoilor sociale. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în locuinţe este definită ca reducerea intensităţilor energetice în serviciile rezidenţiale, fără a compromite nivelul de bunăstare al rezidenţilor sau condiţiile de mediu. Planul de acţiune specifică o gamă largă de măsuri pentru înlăturarea obstacolelor la eficiență energetică precum şi pentru transformarea progresivă spre un scop general de energie “zero” şi “zero” emisii de carbon. Acesta prezintă trei domenii politice de acţiune asupra: - Eficienţa energetică şi de guvernare a infrastructurii financiare; - Standardele de performanţă energetică şi integrarea tehnologiei; - Accesul la eficienţă energetică, Fiecare domeniu politic conţine patru scopuri completate de obiective noi detaliate şi termene de punere în aplicare: Context Sectorul imobiliar se numară printre priorităţile de aplicare a eficienţei energetice în regiune. În primul rând, sectorul imobiliar este responsabil de 55% din cererea totală de energie pentru încălzire, corespunzător emisiilor de carbon în acest sector sunt semnificative. Prezentul Plan de Acţiune pentru eficienţă energetică a clădirilor urmăreşte să răspundă la o serie de provocări, consideraţii despre oportunităţi, bariere şi perspective pentru aceste probleme. Sporirea eficienţei energetice în locuinţe este una din condiţiile obligatorii pentru îndeplinirea angajamentelor naţionale şi internaţionale menite să rezolve problemele legate de schimbările climatice, securitatea energetică, dezvoltarea economică şi a sărăciei. Beneficiile si oportunităţile create de îmbunătaţirea eficienţei energetice în locuinţe sunt: — Beneficiile pentru mediu, aşa cum producerea de energie este responsabilă pentru emisia gazelor cu efect de seră, îmbunatăţirea eficienţei energetice ameliorează presiunea asupra schimbărilor climatice globale. — Securitate energetică — îmbunatăţirea eficienţei energetice în clădiri permite utilizarea surselor alternative de energie. — Atenuarea riscurilor de instabilitate politică datorită crizei energetice posibile sau inflaţiei preţurilor. — Beneficii economice — o mai bună eficienţă energetică oferă economii la costurile de funcţionare, în timp ce furnizorii pot beneficia de mai puţine pierderi în furnizarea de servicii energetice. — Dezvoltarea sectorului are influenţe pozitive asupra cercetării şi inovării, ocupării forţei de muncă, de investiţii, dezvoltarea IMM-urilor şi oferă un instrument eficient pentru stimularea creşterii economice. — Regenerarea mediului construit — reabilitarea caselor şi utilizarea de tehnologii adecvate pentru construcţii poate îmbunătăţii semnificativ confortul interior. Programe ample de îmbunătăţire, de asemenea, estetice a clădirilor pe piaţa internă, ceea ce face mediul urban, în general mai atractiv. — Efecte sociale — intervenţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de locuit, a sănătăţii pulice. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în locuinţe este definită ca reducerea intensității energetice în sectorul rezidenţial şi sectorul servicii fără a compromite nivelul de bunăstare al locuinţelor sau al condiţiilor de mediu. După această definiţie, îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor este compusă sin urmatoarele elemente, după cum urmează: - Adaptarea locuinţelor existente la standarde de energie excelente; - Standardele de energie pentru toate casele nou-construite. - Sisteme eficiente care furniz [...]