HCL 63/2025 Vânători adoptată

ROMÂNIA JUDETUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL VÂNĂTORI HOTĂRÂREA nr. 6.) din 11 septembrie 2025 privind: aprobarea Planului de dezvoltare al serviciilor sociale la nivelul comunei Vânători pentru perioada 2025-2030 Consiliul Local al comunei Vânători.intrunit in şedinţă ordinară in data de 11.09.2025, Luând cunoştinţă de: - proiectul de hotărâre initiat de primarul comunei și referatul de aprobare al acestuia, inregistrat sub nr. 18501din 04.09.2025; - raportul de specialitate al compartimentului asistenta socială.inregistrat sub nr. 18510 din 04.09.2025 la proiectul de hotarare privind aprobarea Planului de dezvoltare al serviciilor sociale la nivelul comunei Vânători; - avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local; Ținând cont de: - prevederile art. 9 alin.(1) lit. e), lit. h) alin. (2) şi art. 10 alin. (4) alin.(5) alin. (12). din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale; - prevederile art. 38 din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale cu modificările şi completările ulterioare; - prevederile Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunei Vânători, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Vânători nr.49/2022. In conformitate cu prevederile art. 129 alin. (1) alin. (2) lit. d), art. 139 alin. (3) lit. a) precum şi art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE : Art. 1 Se aprobă Planul de dezvoltare al serviciilor sociale la nivelul comunei Vânători pentru perioada 2025-2030,conform anexei nr.1 la prezenta hotărâre. Art. 2 Compartimentul de asistență socială din cadrul Primăriei Vânători va duce la indeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art. 3 Secretarul general al comunei va comunica celor interesați hotărârea adoptată. Preşedinte de sedinţă, Contrasemnează pentru legalitate. Radu-Dumitru ENOIU Secretar general al comunei, EA Marian ZARĂ Anexa nr. | la HCL nrf6 5 /2025 PLAN DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE Preambul In conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, elaborarea Planului de dezvoltare a serviciilor sociale cu respectarea principiilor calităţii în domeniul serviciilor sociale, prevăzute la art. 3 alin. (2) din aceeași lege şi în concordanţă cu politica naţională şi sectorială în domeniul asistenţei sociale, este una dintre condiţiile care stau la baza acreditării ca furnizor de servicii sociale. Fiecare obiectiv/serviciu social prevăzut în planul de dezvoltare a serviciilor sociale are propriul plan de dezvoltare, în corelare cu scopul şi funcţiile serviciului social, prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare. Etapele planului de dezvoltare a serviciilor sociale 1. Documentarea: - analiza legislaţiei în vigoare în funcţie de categoria de beneficiari pentru care furnizorul de servicii sociale doreşte să dezvolte servicii sociale, conform actelor constitutive; legea asistenţei sociale, legislaţia privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, legislaţia specială cu privire la drepturile fiecărei categorii de beneficiari, Nomenclatorul serviciilor sociale, regulamentele - cadru de organizare şi funcționare a serviciilor sociale, standardele minime de calitate etc., precum şi legislaţia aplicabilă în vederea obţinerii tuturor autorizaţiilor administrative prealabile funcţionării; - analiza contextului înființării serviciilor sociale: politicile şi strategiile naţionale în domeniu, politicile şi strategiile locale în domeniu, caracteristicile comunităţii, nevoi identificate deja în comunitate, nevoi noi identificate, datele statistice la nivelul unităților administrativ-teritoriale; - consultarea reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale, a potențialilor beneficiari sau, după caz, a studiilor de piaţă existente etc.; - solicitarea de consiliere din partea agenţiei judeţene pentru plăți și inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 197/2012, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Informatii despre comuna Vânători Comuna Vânători este o unitate administrativ-teritorială situată în partea estică a Judeţului Vrancea limitrofă Mun. Focşani, totodată constituindu-se într-o comunitate suburbană datorită poziţiei sale geografice. Coordonate sale geografice sunt : - 45 grade 43 minute şi 22 secunde lat. N, - 27 grade 15 minute şi 16 secunde long. E Cu o suprafață totală (conform PUG) de .8 690 ha unitatea administrativă este limitată la N Com. Garoafa, la E Jud. Galaţi şi Com. Suraia şi Com. Bilieşti la S Com. Răstoaca, Milcov, la V Mun. Focşani. Aşezată în plină zonă de câmpie este compusă din următoarele subunități administrative: imam Loc. Vânători — centrul administrativ al comunei, Loc. Balta Raţei, Loc. Jorăşti, Loc. Mirceştii Noi, Loc. Mirceştii Vechi, Loc. Petreşti, Loc. Răduleşti. DOC 3. Scurt istoric al Comunei Vânători Din cele mai vechi timpuri, câmpia şi terasele largi ale Siretului, au constituit elemente majore ce au atras stabilirea comunităţilor umane încă din neolitic (cca. 4 500 ani Î.deHr.) Avantajele cadrului natural privind practicarea principalelor îndeletniciri : cultivarea plantelor, creşterea animalelor, pescuitul, vânatul, meşteşugurile, au constituit principalele motive în alegerea acestor locuri pentru aşezări stabile. Densitatea populaţiei şi îndeletnicirile acestora a trezit interesul arheologilor care au început în 1957 o campanie activă de studii şi săpături arheologice de-a lungu întregii Văii Siretului. Descoperirile arheologice s-au materializat prin obiecte aparţinând epocilor Hallstat B, Bronzului — Cultura Basarabi Ic3 —Ic2, Eneolitic — Cultura Cucuteni A —B, Epoca daco — romană sec II] — IV. Aşezările din întreaga zonă sunt atestate documentar abia în secolul al XV-lea, respectiv „ Suret de pe un uric de la Ştefan cel Mare din 11 iunie 1466” prin care se confirmă vânzarea unei mânăstiri localizată în grădina locuitorului 1. Movileanu din Răduleşti. În acest conext trebuie menţionat şi faptul că Moşia Mirceşti intră în posesia familiei Donea din Țara Românească prin căsătoria marelui vistier Donea cu sora cronicarului lon Neculce fiica Ecaterinei lordache Cantacuzino. În întregul său, comuna a făcut parte din ţinutul Putna care până la 1482 a aparţinut alternativ când Moldovei când Munteniei fapt ce poate explica lipsa unor documente clare privind apartenenţa zonală a localităţilor. Ca orice ţinut la timpul respectiv Putna era divizată în ocoale iar Comuna Vânători făcea parte din Ocolul Milcovul de Gios care cuprindea 10 sate printre care şi Răduleşti, Mirceşti şi Jorăşti. Despre istoricul comunei nu există scrieri detaliate şi înregistrate documentar, însă este confirmată aşezarea acesteia pe moşia unui descendent al familiei lui Alexandru Mavrocordat (Domn al Moldovei după anul 1716). Până la 1875, Comuna Vânători a fost unită cu Comuna Mândrești; de la acea dată au fost arondate şi Comunele Mirceşti şi Răstoaca până la 1877 când au fost separate din nou. Conform datelor extrase din Arhivele Statului — Focşani, comuna era alcătuită în 1908 din 4 cătune : Jorăşti (26 ha), Vânători (35 ha), Mândreşti (9 ha) şi Petreşti (24 ha). În ceea ce priveşte modul de formare şi evoluţie a aşezărilor din comună exită mai multe ipoteze dar cea mai plauzibilă este cea a „roirii”- fenomen întâlnit nu numai în zona Vrancea istorică, şi care reprezintă desprinderea din vatra satului matcă a unui nu număr mai restrâns sau mai mare de locuitori care au format o nouă aşezare. Spre exemplificare : Satul Jorăşti îşi are originea certă de la patronul Jora,stăpânul unor moşii pe la începutul sec. al XVI-lea. La 1526,Toader Jora era staroste de Tecuci iar numele lui era recunoscut ca stăpân al acestor locuri. Intr-o însemnare documentară cunoscută sub denumirea de Toponimii Putnene, numele Satului Jorăşti care datează de la 1500, ar proveni de la numele fiicei Prințului Mavrocordat proprietarul moşiei de atunci. Într-o altă lucrare se menţionează că satul a fost format cu oameni aduşi pentru munca de pe moşie. Loc. Vânători (după datele arhivate), a reprezentat „un cătun din Jud. Putna Plasa Bilieşti, Com. Jorăşti aşezat pe malul Putnei în partea estică a Târgului Focşani”şi înfiinţat în anul 1881 în urma împroprietăririi a 50 de foşti luptători ai Regimentului 8 Vânători din Focşani (1788 — Războiul de Independenţă), de unde satul îşi trage numele. Loc. Petreşti foştă moşie a satului Comunei Jorăşti, a luat fiinţă în anul 1893, loc stăpânit de o mânăstire de călugări de la Mera care a fost arendat între anii 1888 — 1892 după care a fost parcelat în loturi şi vândut ţăranilor de către Ministerul Internelor. Numele satului provenind de la ultimul arendaş al moşiei numit Petrescu Satul Mirceşti a luat ființă în anul 1466 cu menţiunea că a funcţionat ca şi comună alcătuită din cătunele Mirceşti. Paraipani şi Răduleşti. Moşia Mirceşti, fostă proprietate a familiei Domnitorului Alexandru Moruzzi, a fost donată ginerelui său Alexandru Mavrocordat. Conform datelor înscrise în Marele Dicţionar Geografic al României vol.V din 1899, Satul Răduleşti este situat la est de Com. Mirceşti lângă Balta lui Tudor şi Balta Cotul Roibului, cu o biserică, 127 de case şi o populaţie de 536 de locuitori. La Rădulești, Dabija Voivod a avut o prisacă domnească şi o herghelie de cai, locul purtând şi acum numele turcesc de ceair în traducere românească de ocol închis pentru cai. Satul Balta Raţei menţionat în aceleaşi documentele amintite mai sus, a reprezentat un cătun situat pe partea dreaptă a Putnei care la înfiinţare avea o populaţie de 342 de locuitori, 76 gospodării şi o filială a bisericii Adormirea Maicii Domnului . 4.Indicatori demografici. Conform. datelor statistice, valoarea numerică a populaţiei comunei se ridică în anul 2011 la 5 835 loc., 6714 loc. în 2020, si 7051 loc. in 2024. Studiul este întocmit comparativ între două perioade a căror date au fost publicate, astfel încât să poată fi observată mişcarea naturală a populaţiei comunei sau involuţia/evoluţia numerică a acesteia. 5. Contextul socio-economic Domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este un domeniu cu implicaţii în viaţa economico-socială având drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive de natură economică, fizică, psihică şi socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități şi competenţe pentru a se integra social. Asigurarea accesului la participarea la activităţi culturale pentru toți este o dimensiune esenţială pentru promovarea unei societăţi incluzive. Participarea la diverse activități culturale poate avea un rol important în a ajuta oamenii şi comunităţile pentru a depăși sărăcia şi excluziunea socială. Comuna Vânători acordă o atenţie deosebită în ceea ce priveşte protejarea şi ajutorarea persoanelor ce necesită ajutor în integrarea socială şi sprijină cetăţenii aflaţi în nevoi. pentru a duce un trai decent. 6. Sărăcie şi grad de excluziune socială “Sărăcia nu este doar o problemă a lipsei de oportunităţi economice: aceasta implică o deprivare care derivă din nerespectarea de către state a obligaţiilor ce le incumbă din perspectiva respectării drepturilor omului. În acest sens, sărăcia poate fi definită ca o încălcare a drepturilor omului”. Sărăcia presupune o viaţă lipsită de şansa de a trăi în cadrul unui anumit standard minim de nivel de trai, raportat la ţara sau regiunea în care-şi desfășoară existența individul, familia ori comunitatea din care face parte. Alţi indicatori ai sărăciei sunt: insuficienţa venitului, lipsa resurselor pentru asigurarea hranei zilnice, sau a necesarului pentru îmbrăcăminte, pentru plata utilităţilor şi a altor necesităţi indispensabile traiului. Efectele sărăciei determină printre altele, deficiențe educaţionale prin creșterea eșecului şi a abandonului şcolar la nivelul populaţiei afectate şi implicit, lipsa calificarilor profesionale adecvate şi dificultățile de acces pe piaţa muncii. Categorii de populaţie care s-au dovedit a fi expuse în mod special riscului sărăciei sunt: copii, tineri, părinți singuri, vârstnici lipsiţi de sprijin, gospodării cu persoane dependente, persoane în context migrațional, anumite minorități etnice (precum romii), persoanele cu handicap etc. Este necesar ca intervenţiile de protecţie socială de tip inovator, să se combine cu un set extins de politici sociale, cum ar fi: educația direcționată, asistență socială, asigurarea de locuinţe, accesul la sănătate, reconcilierea vieţii de familie cu cea activă şi politici orientate către susţinerea familiilor aflate în dificultate. România continuă să se numere printre țările cu ponderi mari ale populaţiei aflate în situaţie de risc şi cu grupuri specifice aflate în situaţie de vulnerabilitate ridicată precum: copiii şi tinerii; locuitorii din mediul rural; persoanele cu dizabilităţi; persoanele cu un nivel scăzut de şcolaritate (maximum gimnaziu), familiile monoparentale care au copil/copii în întreţinere, familiile cu copii — în special cele cu trei copii sau mai mult; persoanele vârstnice singure sau dependente, cu nevoi de îngrijire de lungă durată. Conform art. 6, alin c) din Legea nr. 292/2011 (Legea asistenţei sociale) „procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării - comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor, la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii“. Incluziunea socială este definită ca fiind „procesul care conferă persoanelor confruntate cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale, oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa economică, socială şi culturală, pentru a se bucura de un standard de viaţă şi bunăstare considerat normal, în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială asigură participarea sporită a acestor persoane la luarea deciziilor care le afectează viaţa, precum şi accesul la drepturile fundamentale“. Scopul demersurilor de evaluare a problematicii sociale existente în comuna Vânători este acela al incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile prin servicii de calitate. În ceea ce priveşte populaţia comunei Vânători, primăria îşi propune îmbunătăţirea şi extinderea serviciilor sociale existente, în scopul sprijinirii persoanelor vulnerabile pentru ca acestea să depășească situaţiile de risc şi să poată duce un trai decent. 7. Nevoi specifice identificate conform datelor preliminare pentru realizarea analizei de nevoi a comunităţii: - dezvoltarea Pachetului minim de servicii / SAC pentru persoane aflate în dificultate; - înființarea Unităţii de Înerijire la Domiciliu-UID- pentru persoanele vârstnice și alte servicii de suport pentru persoanele vârstnice 8. Stabilirea principalelor elemente ale serviciului sau, după caz, ale serviciilor sociale pe care furnizorul de servicii sociale intenţionează să le înființeze, respectiv: - categoria de beneficiari şi caracteristici specifice; a. Persoane aflate în dificultate şi vulnerabilitate: orice persoană din comunitate aflată la un moment dat într-o situaţie de vulnerabilitate. Situaţia de dificultate este situaţia în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viaţa, din cauze socio- economice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viață dezavantajat, şi-a pierdut sau limitat propriile capacităţi de integrare socială; în situaţia de dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane şi comunități, ca urmare a afectării majorităţii membrilor lor. Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la 6 vulnerabilitate economică şi socială; b. persoane vârstnice: persoane vârstnice cu domiciliul pe raza UAT, cu niveluri diferite de dependenţă conform prevederilor legale ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţile uzuale ale vieţii de zi cu zi. Situaţia de dependenţă este o consecință a bolii, traumei şi dizabilităţii şi poate fi exacerbate de absența relațiilor sociale şi a resurselor economice adecvate care se găsesc în una dintre următoarele situaţii: - nu au familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta. potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; - nu au dreptul la asistent personal/ indemnizaţie lunară de însoțitor, conform legii; - nu au posibilitatea de a-și asigura condiţiile decente de locuit pe baza resurselor proprii; - nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea înorijirii necesare; - nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată; - se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, din cauza bolii ori stării fizice sau psihice; - nu au susţinători legali sau cu întreţinători legali, care locuiesc sau nu cu aceştia, care nu-şi pot îndeplini obligaţia legală de întreţinere din motive independente de voinţa lor, datorate stării de sănătate (ex: dependenţa de alcool, invaliditate, handicap, boli cronice), situaţiei economice precare, sarcinilor familiale (copii în întreţinere până la 7 ani, persoane cu handicap şi/sau alte persoane în întreţinere, față de care există această obligaţie legală) sau stabiliţi în afara razei administrativ teritoriale a județului sau în afara țării, constatate pe baza actelor doveditoare/informaţiilor. - se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, dar aceasta/acestea nu îi pot asigura îngrijirea şi întreţinerea din motive independente de voinţa lor, datorate stării de sănătate (ex: dependenţa de alcool, invaliditate, handicap, boli cronice), situaţiei economice precare, sarcinilor familiale (copii în întreţinere până la 7 ani, persoane cu handicap şi/sau alte persoane în întreţinere, față de care există această obligaţie legală) sau stabiliți în afara razei administrativ teritoriale a judeţului sau în afara ţării constatate pe baza actelor doveditoare/informaţiilor menţionate în fișa de evaluare sociomedicală şi geriatrică. În această situație persoana/persoanele obligate să asigure întreţinerea persoanei vârstnice se angajează să achite integral serviciile de îngrijire la domiciliu din venitul propriu. c. Copii aflați în situaţie de rise - Copii din familii cu dificultăți socio-economice: - Copii ai caror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; - Copii din familii monoparentale sau disfuncţionale; - Copiii cu risc de abandon şcolar; - Copiii expuşi la violență domestică, neglijență sau abuz; - Copiii din familii cu probleme de sănătate mentală sau dependențe. 9. Codul și categoria de serviciu social identificat în Nomenclatorul serviciilor sociale; a. Servicii de asistenţă comunitară - cod CPV 8899CZ-PN-V b. Unităţi de îngrijire la domiciliu - cod 88101D-1 - un set-cheie de indicatori de performantă ai serviciului social: conform standardului minim de calitate pentru fiecare tip de serviciu social propus spre înfiinţare 10. Elaborarea procedurilor de lucru, prevăzute în standardele minime de calitate aplicabile Ordinul MMIJS nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor, elaborarea procedurilor de lucru este o cerință esențială pentru asigurarea calității şi conformităţii serviciilor furnizate. Standardele minime de calitate includ proceduri clare, care stabilesc modul de desfă [...]