HCL 35/2014 Titești adoptată

COMUNA TITEŞTI Anexă la H.C.L. Titeşti CONSILIUL LOCAL nr.35 din 31.07.2014 JUDEŢUL VÂLCEA STATUTUL COMUNEI TITEŞTI Art.1. În conformitate cu prevederile art.36 alin.3 lit.a din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile locale elaborează şi aprobă statutul unităţilor administrativ-teritoriale. Statutul cuprinde norme privitoare la: delimitarea teritoriului, satele componente, teritoriul, populaţia localităţii, îndeletnicirea locuitorilor, localitatea de reşedinţă, autorităţile locale care conduc localitatea, sediul acestora, numărul şi structura politică a membrilor consiliului local precum şi data constituirii acestuia, patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale şi alte date necesare individualizării acesteia faţă de alte localităţi. Art.2. Descoperirile arheologice susţin existenţa comunei Titeşti încă din cele mai vechi timpuri, ea făcând parte din vechea Ţară a Loviştei. De fapt, Ţara Loviştei este mentionată cu exactitate, la anul 1233, într-un document consemnat în colecţia Hurmuzaki: „ Terram convenienten Loysta vocatam ab aqua Lothur vocata, que fluit ab aquam Olt” (Ţara Loviştei, cea de la apa care se numeşte Lotru- afluent al apei Oltului). Ţara Loviştei a intrat mai târziu în voievodatul lui Seneslau. În anul 1247 „ Diploma Cavalerilor Ioaniţi”, menţionează statele feudale ( cnezate sau voievodate) conduse de Ioan şi Farcaş care se întindeau până la râul Olt. Cnezatul lui Farcaş era aşezat în actualul judeţ Vâlcea, iar voievodatul lui Seneslau, în stânga Oltului, cuprinzând şi zona depresiunii Titeşti-Loviştea. După Seneslau a urmat Tihomir, tatăl lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti. Comuna Titeşti a fost înfiinţată după ani de aşteptări de la unificarea cu comuna Perişani, prin Legea nr.676/2002 pentru infiintarea comunei Titesti, judetul Valcea, prin reorganizarea comunei Perisani şi este compusă din trei sate, care sunt atestate documentar după cum urmează: - satul Titeşti, este satul de reşedinţă al comunei. Referitor la toponimia acestuia rămâne valabilă prezumpţia păstrată prin tradiţie că provine de la Titu, fratele mai mare al unei familii aşezată în perimetrul actualului sat Titeşti. Menţionăm că afirmaţia consemnată în Registrul Monografic al comunei Titeşti, din anul 1938, o socotim neverosimilă, în sensul că denumirea ar proveni de la numele împăratului Titus. Acest împărat n-a avut nimic comun cu Dacia şi mai ales cu un sat sărăcăcios de munte cum era satul Titeşti. Cel mai vechi document care atestă ca dată certă vechimea satului Titeşti, este Hrisovul Domnescde la 1 ianuarie 1526 dat de domnitorul Radu de la Afumaţi. - satul Bratoveşti, al doilea ca mărime după satul de reşedinţă. Toponimia acestuia ar proveni de la numele celui de-al doilea frate – Bratu, care provine din slavonescul „Brati = frate”, care ar însemna „frate de luptă sau frate în luptă”. Atestarea documentară a satului Bratoveşti reiese din Hrisovul domnesc al domnitorului Neagoe Basarab din anul 1519. - satul Cucoiu este cel de-al treilea sat component al comunei. Toponimia satului ar proveni de la Cucu – cel de-al treilea frate aşezat în această vatră „singur ca un cuc”. Atestarea documentară a satului este la anul 1626, într-un hrisov domnesc dat de domnitorul Matei Basarab. Art.3. Teritoriul administrativ al comunei Titeşti este situat în partea nordică a judeţului Vâlcea, având ca vecini la nord comuna Boişoara, la sud şi est comuna Perişani, iar la vest comuna Racoviţa. Art.4. Satele Cucoiu şi Titeşti sunt situate de-a lungul Drumului Naţional 7D Câineni – Curtea de Argeş, iar satul Bratoveşti este aşezat de-a lungul Drumului Judeţean 703 P Titeşti – Racoviţa. Conform datelor statistice furnizate de recensământul populaţiei din perioada 20-31 octombrie 2011, comuna Titeşti are o populaţie de 898 locuitori, din care 459 bărbaţi şi 439 femei, în totalitate români, de religie ortodoxă. Cele trei sate ale comunei sunt: - satul Titeşti, sat de reşedinţă, localitate de rangul IV cu o populaţie de 512 locuitori; - satul Bratoveşti, localitate de rangul V cu o populatţie de 245 locuitori; - satul Cucoiu, localitate de rangul V cu o populaţie de 141 locuitori. Art.5. Relieful este caracteristic zonei depresionare intracarpatice a loviştei, înconjurată de munţi, prezentând numeroase dealuri din toate părţile, unde se găsesc vetrele celor trei aşezări. Caracteristicile morfometrice şi expoziţionale constituie un factor fundamental de diferenţiere a spaţiului natural şi umanizat cu importante implicaţii asupra potenţialului economic, al structurii producţiei agricole, gradului şi modului de umanizare. În această arie depresionară, în limitele administrative ale aşezărilor studiate îşi face pregnant simţită prezenţa relieful înalt al munţilor, determinând caracteristici particulare ale climatului, florei, şi faunei. Privite în ansamblu aşezările rurale sunt situate între înălţimile împădurite ale dealurilor: Pleş, Oca, Bucur, Dealul Mlăcii, Ţurţudanul şi Cordoaia, iar spre vest, se deschide o vale mai largă, care permite în zilele senine observarea „panglicei unduietoare a Oltului”. Altitudinea aşezărilor este cuprinsă între 300 şi 724 de metri. 2  Art.6. Reţeaua hidrografică este formată din Valea satului Titeşti, având ca afluenţi pâraiele: Căşărie, Bârzănii (Valea Rea) şi Barbului precum şi altele mai mici care îşi au obârşia în Cordoaia (Pârâuul Voicului şi Varniţei). Art.7. Ca şi în cazul reliefului, clima nu opune bariere în ceea ce priveşte popularea aşezării rurale din această depresiune, intramontană a Carpaţilor Meridionali. Satele fiind situate într-o arie depresionară, înconjurată de culmi muntoase, cu văi adăpostite şi dealuri prelungi, clima este mai blândă, iernile sunt domoale şi verile călduroase. Privită în totalitatea ei, clima se distinge printr-o diferenţiere pe măsura creşterii altitudinii, conform legii zonalităţii verticale. Nuanţa climatică principală este cea temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9-10 grade C. Art.8. Din punct de vedere economic zona este slab dezvoltată. O importanţă deosebită a avut-o faptul că prin intermediul acestor aşezări au fost integrate în circuitul economic al aşezării învecinate (Brezoi- fabrică de cherestea) pe baza resurselor naturale specifice zonei. Pădurile ocupând 66% din suprafaţa totală a zonei au constituit principala resursă naturală exploatabilă. O altă resursă naturală o reprezintă fâneţele şi păşunile alpine şi subalpine care nu se limitează numai la păstorit. Ele şi-au afirmat vigoarea şi viabilitatea prin adaptarea agriculturii la condiţiile de relief înalt, gospodăriile făcând loc în perimetrul lor şi terenurilor de arătură, pe care se cultivă cartof, porumb, legume şi zarzavaturi necesare consumului familial. De asemenea, putem menţiona ca resurse fructele de pădure şi vânatul. S-au întreprins în zonă cercetări geologice, al căror rezultat nu s-a comunicat până în prezent. Unităţile de producţie sunt slab reprezentate şi au o importanţă redusă. Lipsa acestora, nu oferă locuri de muncă, rezultând o disfuncţionalitate evidentă. Principala unitate de producţie a fost daracul de lână care avea o capacitate de prelucrare de cca 100 Kg/zi, care în prezent este în stare de nefuncţionalitate. Există o fermă zootehnică şi cîteva mici societăţi comerciale. Agricultura a fost şi este în mod neîndoielnic cea mai importantă ocupaţie a locuitorilor zonei. Agricultura şi păstoritul prin vechimea şi amploarea lor au lăsat urme adânci în cultura materială şi spirituală, care s-au păstrat de-a lungul veacurilor, din viaţa populaţiei, înscriind forme de manifestare deosebit de caracteristice, fie pur agricole sau agro-pastorale, fie pur pastorale sau pastoral agricole. Principalele culturi agricole sunt cele de cartof, porumb, plante de nutreţ iar în spaţiile restrânse ale grădinilor din preajma gospodăriilor se cultivă legumele şi zarzavaturile. O importanţă deosebită o are cultivarea pomilor fructiferi, mai ales pruni şi meri. Cealaltă componentă a agriculturii, creşterea animalelor, are drept specific local creşterea bovinelor, ovinelor şi cabalinelor. 3  În ceea ce priveşte sectorul terţiar, în profilul economic al comunei Titeşti, se remarcă persoanele fizice autorizate şi intreprinderi individuale cu profil comercial, existând circa 6 astfel de agenţi economici precum şi diferiţi autorizaţi (tâmplari, zidari). Art.9. Comuna Titeşti, este străbătută de Drumul Naţional 7D Câineni- Curtea de Argeş, şi drumul judeţean 703 P Racoviţa-Titeşti, precum şi de drumurile comunale DC 3 Titeşti – Tărure şi DC 7 Titeşti - Cucoiu. Art.10. Obiectivele de interes public ale comunei sunt: primăria, şcoala, poliţia, dispensarul uman, biblioteca comunală, toate aflate în satul reşedinţă de comună şi căminul cultural din satul Bratoveşti. În comună se află un număr de patru localuri de şcoală, după cum urmează: - Şcoala cu cls. V-VIII din satul Titeşti; - Şcoala cu cls. I-IV din satul Titeşti; - Şcoala cu cls. I-IV din satul Bratoveşti; - Şcoala cu cls. I-IV din satul Cucoiu. Din cele 4 localuri de şcoală existente activitate de învăţământ se desfăşoară într-un singur local şi anume în Şcoala de sus din satul Titeşti, care are personalitate juridică şi poartă denumirea de Şcoala Gimnazială şi o unitate fără personalitate juridică Grădiniţa cu program normal Titeşti (preşcolar) datorită numărului mic de elevi, la care învaţă elevii din toată comuna, fiind transpotaţi cu microbuzul şcolar. De asemenea dispensarul medical din comună se află în satul Titeşti şi este deservit de un medic şi un cadru cu studii medii (asistentă medicală). Biblioteca comunală este dotată cu un număr de circa 7560 volume de cărţi. Este amplasată în localul Şcolii de jos din satul Titeşti şi dispune de un spaţiu care permite funcţionarea acesteia în condiţii optime. În cadrul bibliotecii funcţionează „biblionetul”, o reţea de calculatoare pusă, în special la dispoziţia elevilor şi tinerilor din comuna Titeşti. Ca monumente istorice şi de arhitectură, pe teritoriul comunei Titeşti, se găsesc unităţi de cult vechi: biserica „Sf. Voievozi” din satul Titeşti şi „Sf. Nicolae” din satul Bratoveşti, crucea de piatră din curtea lui Şerban Nicolae. Pe Dealul Mlăcii, din satul Titeşti, se află Cimitirul eroilor din primul război mondial, iar în centrul satului, monumentul eroilor, ce amintesc de cei care si-au adus sacrificiul suprem pentru apărarea identităţii naţionale a românilor. Art.11. În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, privind administraţia publică locală, autorităţile administraţiei publice locale care conduc comuna sunt consiliul local ca autoritate deliberativă şi primarul ca autoritate executivă, activitatea lor bazându-se pe principiul autonomiei locale. Consiliul Local al comunei Titeşti este format din 9 consilieri care aparţin următoarelor partide politice: P.S.D. = 1, P.N.L. = 3, P.D. = 2, P.C. =1 şi P.P.D.D. = 2. Potrivit Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală consiliul local are următoarele atribuţii principale: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale 4 societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. Art.12. (1) Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul Local al comunei Titeşti, a organizat următoarele comisii de specialitate pe domenii de activitate: - Comisia nr.1 - pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget- finanţe, administrarea domeniului public şi privat al localităţii, agricultură, gospodărie comunală, protecţia mediului, servicii şi comerţ; - Comisia nr.2 - pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement; - Comisia nr.3 – pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice şi a drepturilor cetăţenilor; (2) Sediul Consiliului Local Titeşti se află în clădirea Primăriei Titeşti, situată în satul Titeşti, comuna Titeşti, nr.tel.: 0250756900, fax: 0250756903, e- mail: [email protected]. (3) Primarul comunei Titeşti este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate pe care îl conduce şi îl coordonează. Primarul răspunde de buna funcţionare a adminisraţiei publice locale şi reprezintă comuna în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice, române sau străine, precum şi în justiţie. Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de consiliul local. (4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar, de secretarul comunei şi de aparatul de specialitate al primarului. (5) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, din rândul acestora. Schimbarea din furnţie a viceprimarului se poate face de consiliul local prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. (6) Secretarul comunei este funcţionar public de conducere, care verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local ori de primar. (7) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie PRIMĂRIA COMUNEI TITEŞTI, structură funcţională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Art.13. Administraţia publică în comună se bazează pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor 5 administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit. Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităţilor pe care le reprezintă. Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comună în condiţiile prevăzute de lege. Art.14. Autoritatea publică locală este obligată să asigure transparenţa decizională în cadrul acesteia, în raporturile stabilite între ea cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora, în acest scop fiind necesar: a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a hotărârilor şi dispoziţiilor; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice locale; În acest sens principiile care stau la bază sunt următoarele: a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi asupra proiectelor de hotărâri şi dispoziţii cu caracter general; b) consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţii publice, în procesul de elaboare a proiectelor de hotărâri şi dispoziţii, cu caracter general; c) participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de hotărâri şi dispoziţii cu caracter general, cu respectarea următoarelor reguli; • şedinţele consiliului local sunt publice în condiţiile legii; • dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice; • minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate, arhivate şi făcute publice, în condiţiile legii. Art.15. În sensul prezentului statut prin autoritate publică locală se înţelege consiliul local al comunei ca autoritate deliberativă şi primarul comunei ca autoritate executivă. Art.16. În sensul prezentului statut actul normativ este actul emis sau adoptat de autoritatea publică locală, cu aplicabilitate generală. Art.17. (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia să publice un anunţ referitor al această acţiune, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului. Autoritatea administraţiei publice locale va transmite proiectele de acte normative persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii. (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin.(1) cu cel puţin 30 de zile înainte de supunere spre analiză, avizare şi adoptare de către autoritatea publică locală. 6 Anunţul va cuprinde şi o notă de fundamentare, o expunere de motive, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul actului normativ. (3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii de activitate, în termenul prevăzut la alin.(2). (4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. (5) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus. (6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţii publice locale numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin.4. (7) Autoritatea publică este obligată să decidă organizarea unor întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o autoritate publică. (8) În cazul în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analiz [...]