HCL 20/2022 Țicleni adoptată

RAŞUL ŢICLENI Primăria Oraşului Ţicleni | Adresa: Strada Petroliştilor, nr. 769, oraşul Ticleni, RE — judetul Gorj, cod poştal 215600, România -— Tel: +40.253.234361 Fax: +40.253.234333 E-mail: primaria_ticleni yahoo.com www.primarieticleni.ro Hotărârea nr.20/31.03.2022 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul localităţii Ţicleni pentru anul 2022 Consiliul Local Ţicleni, Judeţul Gorj Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile : - Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; - Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - O.MALI. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor şi a structurii cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; Luând act de: - Referatul de aprobare al Primarului Orașului Ticleni, în calitatea sa de iniţiator, înregistrat subnr. din data de ş - Raportul de specialitate al compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orasului Ticleni, înregistrat sub nr. din data de Și - Avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Țicleni; - Proiectul de hotărâre În temeiul prevederilor art. 139 și art. 196 alin. (1) lit. a, OUG nr. 57/2019, privind Codul Administrativ Consiliul Local al orașului Țicleni HOTĂRĂŞTE: Art. 1 - Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul localităţii Ţicleni pentru anul 2022, prevăzut în anexa ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 - Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, ISU Gorj și Compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, se afișează la avizier și se publică pe site-ul instituţiei. CONTRASEMNEAZA SECRETAR GENERAL, Tuţă Adina-Elena ROMÂNIA JUDEŢUL GORJ PRIMĂRIA ORAŞULUI ŢICLENI Ş COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢA Nr. din PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL ORAŞULUI ŢICLENI CAPITOLUL 1. DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 Definiţie, scopuri, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din unitatea administrativ-teritorială, denumit în continuare PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul localităţii Ţicleni măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR Este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele PAAR a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Secţiunea a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1 Acte normative de referință Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea 212/2006; Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare; OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţionai de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; HG nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; HG nr. 1854/2005 privind Aprobarea Strategiei de Management a Situaţiilor de Urgenţă; Ordinul comun nr. 638/420/2005 a! ministrului administrației şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. 2.2 Structuri organizatorice implicate Consiliul Local Ţicleni Primaria Oraşului Ţicleni Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Poliţia Oraşului Ţicleni 2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. PAAR se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, se aprobă de consiliul local şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Presedintele CLSU va asigura condiţiile necesare elaborării planurilor de analiză si acoperire a riscurilor, având totodată obligaţia stabilirii si alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. Personalul CLSU, precum si cel al celorlalte forţe destinate prevenirii si combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îi privesc conţinutul planurilor de analiză si acoperire a riscurilor si să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE LOCALITĂŢII ŢICLENI Secţiunea 1 Amplasare geografică şi relief Zona Ţicleni aparţine regiunii colinare a Olteniei, aflată în partea centrală a judeţului Gorj. Din punct de vedere geografic, oraşul Ţicleni se află în sud-vestul României, între coordonatele aproximative 44 50' 30” şi 48 58' latitudine nordică, iar longitudinea estică între 23 15' şi 23 29 jumătatea distanţei dintre Gilort şi Jiu. Altitudinea maximă este de 358,2 m în vârful "Chiciura lui Iepure", iar cea minimă 170 m pe valea pârâului Cioiana. Oraşul Ţicleni se învecinează la est cu comunele : Jupâneşti şi Bărbăteşti, la sud cu comunele : Săuleşti şi Aninoasa, la vest cu comunele : Plopşoru şi Bâlteni, la nord cu comuna Dăneşti şi oraşul Tg. Cărbuneşti. Din cele 7236 Ha suprafaţă totală a localităţii, intravilanul este de 324 Ha, extravilanul este de 6912 Ha din care: pădure 4237 Ha, teren agricol 2799 Ha din care 50 % îl constituie păşunile, drumuri 121,8 Ha, ape 40 Ha, construcţii 160 Ha, neproductiv 178 Ha. Solurile sunt specifice zonei piemontane, în zona colinară, predominând cele brune podzolice distribuite de regulă în asociaţie cu soluri brune. Calitatea acestor soluri influenţează în mod direct resursele naturale şi implicit activitatea economică a oraşului. Secţiunea a 2-a Caracteristici climatice Oraşul Ţicleni este situat pe valea pârâului Cioiana, înconjurat de dealurile dintre Jiu şi Gilort, denumite dealurile Bran, protejat de vânturi, cu climă continentală cu uşoară influenţă mediteraneană. Secţiunea a 3-a Reţea hidrografică Pârâul Cioiana străbate localitatea Ţicleni, mergând paralel cu DJ] 675 — Strada Petroliştilor. De o parte şi de alta a centrului oraşului primeşte apele Cioieniţei şi Valea Brătuii. Secţiunea a 4-a Populaţie Oraşul Ţicleni însumează în prezent teritoriul cuprins de fostele sate: Ţicleni, Răşina, Tunşi şi Gura-Lumezii, având o populaţie de 4561 locuitori. Majoritatea gospodăriilor populaţiei sunt amplasate de-a lungul căii de comunicaţie rutieră DJ 675 Peşteana Jiu - Tg. Cărbuneşti. La nivelul oraşului Ţicleni nu avem zone cu gospodării izolate. În oraş există un număr de 1485 gospodării. Secţiunea a 5-a Căi de transport Legătura rutieră cu reşedinţa judeţului se poate asigura prin oraşul Tg. Cărbuneşti distanţa fiind de 46 Km, prin oraşul Rovinari distanţa fiind de 50 Km şi prin comuna Dăneşti (DJ 674 A) distanţa fiind de 26 Km, toate drumurile fiind modernizate. Accesul la instituţii publice şi agenţi economici se realizează direct din căi de comunicaţie modernizate. In inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al oraşului Ţicleni, există 65 de drumuri dintre care: - 1 drum comunal; - 5 drumuri vicinale; - 59 drumuri stradale. În cazul în care DJ 674 A Tg. Jiu - Ţicleni ar deveni impracticabil din cauza condiţiilor meteorologice (căderi de zăpadă, polei), legătura rutieră cu reşedinţa judeţului se poate asigura prin oraşul Tg. Cărbuneşti distanţa fiind de 46 Km, iar prin oraşul Rovinari distanţa fiind de 50 Km. Zonele şi tronsoanele periculoase de pe cele două drumuri sunt: zona "Pietriş" , zona "Cinematograf” pe DJ 675 şi zona de deasupra platformei industriale pe DJ 674 A Secţiunea a 6-a Dezvoltare economică Oraşul Ţicleni, situat în centrul unei importante zone producătoare de ţiţei şi gaze îşi datorează existenţa şi dezvoltarea în mod deosebit exploatării acestor resurse, ceea ce a dus la industrializarea oraşului. Profilul industrial al oraşului este determinat de activitatea complexă desfăşurată pentru exploatarea țițeiului şi gazelor din subsolul teritoriului administrativ atât al oraşului Ţicleni cât şi din zonele învecinate. De astfel, această activitate în esenţă constă din exploatarea a numeroase sonde amplasate pe zone foarte întinse şi în afara teritoriului oraşului, care sunt legate cu miniplatforme de depozitare şi prelucrare primară a țițeiului brut sau a gazului printr-o reţea extrem de densă de conducte de transport. De asemenea se remarcă numeroase staţii de compresoare care asigură presiunea necesară în reţelele majore de transport a țițeiului şi gazelor către zone de prelucrare sau consum a acestor resurse. Secţiunea a 7-a Infrastructuri locale În localitatea Ţicleni funcţionează Primăria, Consiliul Local, S.C. APAREGIO, S.C. EXPERT PETROLEUM şi Staţia de reglare-măsurare gaze naturale aparţinând SC Distrigaz SA- FOL Complex Exterior Gorj — Formaţia de lucru Țicleni. Instituţii de învăţământ: -Şcoala Gimnazială nr. 1- Centru, 3 clădiri din care una P+1, clasele V-VIII; -Grădiniţa nr. 1 -Centru; -Grădiniţa cu program prelugit; - Scoala nr. 1 — Colonia Snagov, P+1; -Liceul Tehnologic Ţicleni, 2 corpuri, P+1 şi P+2; Şcoala Gimnazială şi Liceul Tehnologic Țicleni dispun de dotările necesare desfăşurării unui act didactic de calitate (cabinete şcolare, laboratoare, biblioteci, săli de sport). În domeniul ocrotirii sănătăţii comunitatea dispune de un centru de permanenţă, 2 cabinete de medicină umană, un cabinet stomatologic şi două farmacii. În localitate există şi un cabinet de medicină veterinară. Pe raza oraşului funcţionează un nr. de 4 parohii de cult ortodox. Secţiunea a 8-a Specific local Reţele de utilităţi Localitatea dispune de următoarele utilităţi : -Reţeaua de apă potabilă Alimentarea cu apă a oraşului Ţicleni se realizează în prezent prin staţia de apă de la Socu şi două foraje de pe teritoriul localităţii. - Reţeaua de canalizare La momentul acesta exista 9,5 Km de reţea de canalizare realizați prin Proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare”. -Rețeaua de gaze naturale are o lungime de aproape 37 km, aproape toate gospodăriile fiind racordate la aceasta utilitate. “Rețeaua de telecomunicaţii prin fibră optică -Rețeava de electricitate este o reţea de joasă tensiune, în montaj aerian, care alimentează consumatorii casnici si publici prin branşamente individuale; reţeaua de iluminat public urmează traseul străzilor oraşului. -Colectarea deşeurilor se realizează de către S.C. SALUBRIS Tg. Cărbunești, CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Secţiunea 1 Analiza riscurilor naturale Unele dintre fenomenele meteorologice periculoase au un caracter independent de anotimp, iar o altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii lor. - Znundații In general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile există suficient timp pentru avertizare si mar! de apa acumulate in urma precipitațiilor abundente. Cele mai frecvente inundaţii pe teritoriul Oraşului Ţicieni, au fost cele produse prin revărsarea apelor de pe versanţi din cauza pioilor abundente de lungă durată, dar şi prin revărsarea afluenților pârâului Cioiana. Inundaţiiie produse pe raze localităţii Ţicleni nu au necesitat evacuarea persoanelor sau instalarea eventualelor tabere pentru sinistraţi. - Incendii de pă dure Acţiunile şi măsurile de prevenire si apărare împotriva incendiilor sunt o preocupare constantă a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă. Pe raza oraşului se află o suprafață de 4237 ha de pădure. - Alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanţii dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torențiale, mişcări tectonice, prăbuşiri sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantațiilor etc). Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăţi agricole și locuinţe. Ele se pot declanşa şi urmare a altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale. Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie și intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. În aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren și alarmării (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei. În localitatea Țicleni au fost înregistrate alunecări de teren în zona Felteru și la vest de proprietățile unor cetățeni din Tunși. In prezent aceste zone de risc sunt luate în evidenţă şi permanet monitorizate, iar populaţia avertizată şi instruită privind modul de comportament şi acţiune într-o situaţie de urgență, Fenomene distructive de origine geologică - Cutremurele de pământ Oraşul Ţicleni poate fi afectat conform hărţii de mai jos de cutremure de pământ cu magnitudinea de şapte grade pe scara RICHTER. HARTA CU ZONELE DE RISC SEISMI LIN R BuLGARIA Cutremurele tectonice care se manifestă în România şi implicit în judeţul Gorj — craşul Ţicleni pot genera următoarele efecte: - distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii sociale, culturale, religioase, etc.) ; - distrugerea sau avarierea construcţiilor industriale; - distrugerea sau avarierea reţelelor de gospodărie (apă, gaz, electricitate, telecomunicaţii, etc.); - generarea de incendii (în general izolate); - declanşarea de alunecări de teren sau de surpări de teren; - declanşarea unor epidemii, ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu; - producerea unor efecte de masă (panică, stres etc.); Fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, înghețuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă. Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc: a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile; b) obiectivele sociale; c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale şi altele); d)căile de comunicaţii rutiere, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, reţelele de telecomunicaţii şi altele; f) mediul natural (păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele). -] Alunecări de teren e inundaţii A BE pe, : seyesT judetul Mehedinti dudetui Dolj Incendii de mari proporţii şi explozii Incendiile reprezintă o ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc pierderi de vieţi umane şi animale precum şi pagube materiale. Pe teritoriul Oraşului Ţicleni incendiile pot avea loc la fondul forestier, culturile de cereale, (în perioadele caniculare şi secetoase), la locuinţe, precum şi la depozite de produse petroliere unde se află cantităţi însemnate de carburanţi. - explozii mari la S.C. EXPERT PETROLEUM ; - incendii şi explozii la gospodăriile populaţiei; G Zone incendii e Zone explozii conducte petrol şi gaze pRBaTsfi CleancASesh. „la aa VI SI 0 A 4 î Le Re A Judetul Mehedinti PI. Ag sân » |n Judetul Dolj Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice Accidentele chimice se definesc ca eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale, la concentraţii mai mari decât concentrațiile maxime admise punând astfel în pericol sănătatea populaţiei. Pe teritoriul Oraşului Ţicleni, accidentele chimice pot avea loc pe timpul transportului de substanţe periculoase şi produse inflamabile cu mijloacele de transport auto datorită unor accidente de circulaţie. Poluare ape In localitatea Ţicleni principalele domenii de activitate de la care provin apele uzate sunt : : extracția de ţiţei şi gaze; . gospodărie comunală. Locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora sunt pe Pârâul Cioiana şi afluenții Valea Brătuii şi Cioieniţa. Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Riscurile biologice: In conformitate cu Hotarârea nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Direcţia de Sănătate Publică gestionează îmbolnăvirile în masă epidemiile, epizootiile/ zoonozele şi este implicată alături de celelalte ministere în gestionarea tuturor celorlalte riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Riscul biologic presupune expunerea la bacterii, viruşi, ciuperci, alte microorganisme şi toxine asociate, reprezentând un potenţial pericol pentru sănătatea publică. Apariţia de agenţi patogeni contagioşi noi - SARS, COVID-19, virusul gripei aviare, virusul gripal AHIN1, dată fiind viteza şi amploarea traficului internaţional, face posibilă răspândirea pe plan mondial în decurs de câteva ore şi declanşarea de noi pandemii. Începând cu luna mai 2009, întregul sistem sanitar s-a confruntat cu pandemia produsă de virusul gripal AHINI, Direcţia de Sănătate Publică a monitorizat şi coordonat activitatea de supraveghere şi limitare a răspândirii epidemiei, iar în anul 2020 la nivel naţional, prin decret prezidențial, a fost instituită starea de urgență pentru gestionarea situației generată de pandemia COVID-19. Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populaţiei, datorită unor agenţi patogeni cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenţi purtători precum ţânțarii (malaria, febra galbenă), musca ţeţe (boala somnului), puricii, păduchii (tifosul exantematic). Sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii sunt şcolile, instituţii publice, etc. Măsuri preventive: vaccinarea, educa [...]