HCL 8/2022 Țibucani adoptată

^r) ]UDETUL NEAN]J PRI[1ARIA COI!UNEI TIBUCANI COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA SERVICIUhVOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTi Nr. fi L, din 3l decembrie 2022 APROB PRESEDINIE AL C, u!r) PRIMAR RUSU llurre rJ 'fM" AVIZAT d. INSPECTOR $EF AL INSPECTORATULUI PENTRU SITUATII DE IJ'RGENTA,.PETRODAVA" AI JT'DETTJLUI NEA]V{T Colonel Mirrea Mihai-Ciprian PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR = TIBUOANI = 2022  UII CAPITOLUL I Dispozitiigenerale SECTIUNEA I (,Y4 Definitie/ scop, obiective CONCEPTUL DE RISC ... Pnn ,if ..n ittelege nivelul de pierderi preconizat, in sens Wbabi/iniq estimat in victimq propietdti distntse, acbwdl economice intreruptq impad asupra mediutui dat;nE manifsarii unut nazaa itrlo inuii:ii zona fl cu relerie ta o anumitd perioadd de tirnp. Ca urmare, nscul in situaliile de urgenlE este probabilitatea de expunere a omuUi 9i bunurilor la actiunea unui anumit hazard de o anumit5 merime Si poate fi exprimat matematic ca fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc 5i vulnerabilitatea acestor elemente: R=f(HxExv/C) unde: R - risc H - hazard E - elemente supuse la risc ( persoane, bunuri ) V - vulnerabilitate C - capabilitate (capacitatea de adaptardr;spuns a comunitigi) Rezulti cA riscul existd tun4ie de m'rimea hazardutui, de totalitaGa grupurilor de oameni 9i vatorilor materiale pericutate Si de vulnerabilitatea acestora poate fi definit ca ti p:!::47:::::::,:: ui+i onenesti, r;ni(i. din rseri de Lunuri si afdtarea activitdlii [email protected], in :!:y!!:!-q cutsut una Fnoade de retemtd 5i intr-o rqune dad, Entru un hazatd sp*ifia Eforturile pentru prevenirea hazarduriror 9i atenuarea impacturui ror asupra societrlii sunt imperios l^T=f S,-::,_ytj'ty" in parte rntegrantE a polincrtor de dezvottare durabit6 9i de a;igurare a ;curit^ilii gtobate, reglonaE, nalrcnale, comunitare 5i, de ce nu, chiar indMiduale. Cunoaiterea gestionarea 9i acestor surse de risc 9i ptanificarea eficient5 a m;;uritor ie-inlerventie Hl:S]ir"1T:^l1r]ilor.preventN€ 9i reabititare pentru pierderitor 9i distrugeritor $i revenirea ta normatitate atu;ci li::f"_ nazaroun 1,_ ill-Tr:j. :urerinletor,. sau cand activitatea social-uman; le genereazS, Ana se irotuc analiza de risc este metoda de cuantifiaare a riscurilor pe baza identific:rii risculua, determinErii frecvenlei evenimentelor-9i cons€cinleror asupra erementeror e\puse-are fiecirui evenrment pentru fiecare tip ae |-isc spe.iirci- .. ..- Analizand fiecare Lip de risc care poate sE aparE in zona de competenF aaministrativte.itonali se execut5 identiflcarea Si evaluarea acestora, in scopul proteclrei Populaliei, a mediului inconjur5tor, a valorilor materiale sr culturale importante existente in zona respective. . In functie de frecvenla Side consecinlele stualiitor de uigenl5 generaie Oe tifuiie - Ae riscuri sp".,f[",-- riscul poate fi principal sau secundar. SCOPURIi - asigurarea cunoasterii de cetre totifactorii implicati a sarcinilor giatribuliilor ce le revin premergetor, pe timpul Si dup; aparilra unei situalii de urgent;; - crearea unui cadru unitar ti coerent de acliune pentru prevenirea . situatii de urqentS; 9i gestionarea riscurilor generatoare de - asiguraren unuj rAspuns optim in caz de urgenle adecvat fiecirui tip de risc jdentificat. OBIECNVE: preveniril riscurilor generatoare de situati de urgen!;, prin evitarea . a) -asigurarea reducerea frecvenlei de producere ori limitarea consecingelor tor, in baza"cori.Liiitor l-"irtt"t" manifesterii acestora, in urru ia""imEriiil evalu6rii tipurilor de risq conform schemei cu riscurile ttitorjale; all".:ionarea Iorletor necesare pentru prevenirea Si gestionarea srlualritor de urgenlE; :J:TXl",:l:i:l coiTplre' de rntervenl,e in s,tuatii de urgenl5 Si etaborarea ptanuritor de r5s;uns; :{:y:lT-a o) aocarea 9i optimizarea fo4elor mijloacelor necesare prevenrrii $ ,i gestion5rit situaliilor de urgen!;.  SECTIU?{EA A 2.A. Respons.bilititi prlvlnd anallza ti a@perlrea dscurllor 2. 1. ACIE N )RMATIVE DE REFERINTA - Ordinul Min ttrului Administraliei 9i Intemelor nr.132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea lletodologiei de elaborare a Planl ui de analizi 5i acoperire a riscurilor 9i a Stucturli - cidru a Planului de analizS 9i acoperire a riscurilor; 'Ordinul f4ir strului Administratiei 9i Interneld nr.718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarca criteriilor de performan6 privind ,lructura organizatorici 9i dotarea servaciilor voluntare pentru situatii de urgentt; _ Ho6r6rea (rrvernului Romaniei nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriibr de clasificare a unit;tibr administra v - teritorjale, institutijlor publice ti operatorilor economici din punct de vedere al proteqiei civile, in functie de t )urile de riscuri sp€cifice. 2.2. STRUCTI,RI ORGANIZATORICE IMPUCATE a) Comitetul Local pentru Situa! de LjrgenlS b) ServiciulV luntar pentru Situatiide Urgentl 2,3, RESPONi ABILITiTI ALE ORGANISI4ELOR SI AITTORITATILOR CU ATRIBLMI iN DOI4ENIU Planul de ani rzt Si acoperire a riscurilor se intocme+e de Com itetul Local penbu Situalii de Urgenti Si s€ . aprob5 de Consiliul l, cal Planul se act alizeal la fiecare inceput de an sau ori de cSte ori apar alte riscuri decet cele analizate sau modifidriin organi?. rea structurilor care, potrivit legii, au atribulii ori asigurtr funclii de sprijin privind prevenirea 9i gestionarea situatiilo de urgent5 in teritoriul administrativ al comunei. Primarulcon unei rispunde de asigurarea conditiilor necesare elaboririi PAAR. S€tuiciul Vo ntar pentru Situalii de lJrgenlS asiguri pregetirea, organizarea ti coordonarea aeiunilor de rdspuns, precum Si . aborarea procedurilor specifice de interventie, corespunzStoare tipurilor de riscuri generatoare de situalii de urgen!. . Operatorii e. )nomici, institutiile publice au obligalia de a pune la dispozitia ComiGtului Local pentru Situalii de urgenti toate do, rmentele, datele 9i informaliile solicitate in vederea intocmirii PAAR. CAPITOLUL U Ciracterlrticile unitlgi administrativ - tedtoriale Administrati' teritorial, comuna TIBUC.qNI apartine judetului Neamt aflandu-se la o distanli de aproximativ 45 km fal6 de mur cipiul Piatra Neamt) 5i are in compunere urm5toarele sate: TIBUCANI, DAVIDENI, TIBUCANII DE JOs, sEcrru EA 1. Amplasare geograflci il rsllef !7 Comuna TibL ani se intinde pe o suprafatl de 4.920 ha (intravilan = 1050 ha, extravilan = 3870 ha ), din care: - Proprietate )ublic: = 504 ha - Proprietate )rivat.i = 4.416 ha Este sihJat; i partea EST a judetului Neamt limitandu-s€: la nord cu teritoriul comunei PSstr5veni, la sud cu teritoriul comun lor Tupilati? Rtzboieni, 8ode9ti, in partea de est cu reul Moldova 5i teritoriul comunei l.liroslovesti, judetul esi, iar la vest cu teritoriul comunei Petricani. Nota domin6 tE a reliefului este cea depreslonar;, date de extinderea 9i de uroasi subcarpatici avAnd i rrmele cele mai predominante: dealuri 9i podiFuri. SECT]UNEA A 2'A , Caracteristici climatice A, Reglmul climauc In ansamblL comuna Tibucani prezinte o climd temperat - continentalS, cu particularitili sp€cifice zonei de  il( est a rErii caracteristicire crimei sunt determinate de particurariElii circurariei atmosrerice, de formere gi fragmentarea r"eliefului dar si cursur p6r6urui umbrari unde se produce eiectut oe ioen iato.iu ascensiunri fo4ate a aerului umed ferl kansfer de.;l.tu.; Influenta "baraiului" muntos al CaroaJilor se_resimte in sp€cial in anumite faze tipice de iamt, c;nd au loc rnvazii de aer rece, arctic continentat. Munti; d;viaz5 inaintarea .to ;;.fu;;;; ,;;e aer. determinend geruri B. Reglmul precipitatiitor Zona este larg deschis: circutatiei atmosferice drn est, faptul avand drept rezultat o jntensificare a vanturilor, creand, destul de frecvent, turtuni de intensttate medie cu ploi in averse locale Si iarna cu viscole puternice care provoaci inzipeziri. i4edia anuaE a precipitaliiror este de 40 ritri/mp. De regurr, maximur de precipitalii se inregistreazS in runa iunie iar minimulin lunile ianuarie . februarie. cele mai mari cantitEti de Dreflnfarii cad vara, intre 3g gi 46 o/o djn totalul anual, iar cele mai mici iama, intre 9 ti 18o/o din toLatut anuai. Anuat, numErul ztr"ror.j" pil"i" .uja* r"6# sl'itz. "i" C. Regimul termic valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semniflcative, ..- indicand importanla factonlor locali in modiflcarea vremir gi se prezint5 astfel, din inregistrErite medie anualS este 8,8'. efectuat", ,iiirJ *iZ;i'gi mnrma -27"C. Temperatura Luna cea mai friguroas6 este ianuarie, iar @a mai cllduroas; iulie. SECTIUNEA A 3.A Reteaua hidrografici A. Apele curg;toare Precrpitariire rerativ bogate 5i morforogia reriefurui a ,,. . alrmentare de tip pluvial-moderat. u faciritat dezvortarea reterei hidrografice cu un regim de cel mal important curs de ap5 este per6ul umbrari, cu o lungime comunei de la vest la esl , cu un deb,t variabil in tun.tie A! fenore,ief , toLaE de 6 km, din care strebate tertoriul cele mai mari cresteri ate debitutui s,au-irresisiril i; "-r;*;;;;frgi i;ril"ii;;;l.dil zoos si zor: .ana pirirr iesit din matd provocend inundalii in Loate satele nverane. In fiecare an, in urma averselor si ploilor de lung, durat,, se produce " normale care provoacE inundatiiate unor gospoderii pr".r.!i -'' umflarea apelor peste limitele "ro.iriiOJ;;;;' B) Apele st Htoar€ Iaz chera6lm celu  *HE + E8 [:r sE ee SE KR E c6 xN 6 & /oo) (\ p6 Aq'E -t\ .. ci'- oU nih E 6f ,9 cl Bfi E ,:9 z -e ;o' - -c .t E;eE E +$ E *-,6 l! 5 p o HEE != I => o*P - 3s E <2 .q z1 _9 f RX E .e E I E 4E'= ,F E 6 5o r E o -S E EEA B o -9 - e E Ji o I a 3 o f - = I ,1 dii ,l6 ,5 5 ,3 ,g - E ; E =, F ,= G 6 I E ,=4 3 f I = o E o E : E e e d .9 { -9 ; - [...]