HCL 5/2024 Sovata adoptată

NESECRET Exemplar nr. ___ JUDEŢUL MUREŞ COMITETUL LOCAL AL ORAŞULUI SOVATA APROB | | | PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Îi | Adoptat şi aprobat în sedința Consiliului din data de 25.01.2024 cu hotărârea nr.5 PRIMAR Întocmit, 1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENȚA Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă, că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în unitatea administrativ-teritorială”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr- o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale și factorilor de mediu. În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: » identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; > informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; >» organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; >» înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; > protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor, > realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; > planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; > organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; > limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENȚĂ 2.1. Aspecte administrative Sovata, este unitatea administrativ-teritorială de bază, alcătuită dintr-o localitate reşedinţă, cu un sat aparţinător-satul Ilieşi. Satul aparținător îşi păstrează caracterul preponderent rural. Acestuia i se aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural. Localitatea componentă constituie parte integrantă al oraşului. 2.1.1. Sediul Consiliului Local este: Sovata, str. Principală, nr.155, tel.0265-570218. Suprafaţă totală a unităţii administrativ-teritoriale: este de 15.953 ha, din care 954 ha intravilan, rezultat din însumarea mai multor zone funcționale, compusă din următoarele trupuri: e oraşul Sovata 540 ha | f staţiunea Sovata aha | L Săcădat 188 ha - ieşi a . lao - Căpeţi | | Sh [ferma şi zona de agrement Iszulyka O O|3ha zana caselor de vacanţă | 3 ha | - zona pentru sporturi de iarnă poiana Repas 3 ha. | Populaţia stabilă: Conform rezultatelor definitive ale recensământului din anul 2021, populaţia oraşului Sovata este de 9703 de persoane SCURTĂ DESCRIERE SOVATA este una dintre cele mai tinere aşezări ale Regiunii Secuilor. S-a format între anii 1578 — 1582 . Primii colonişti au fost supraveghetorii de sare. Primul document în care a fost menţionată ca aşezare, datează din 13 septembrie 1578, iar în anul 1597 era înregistrată ca fiind sat. În anul 1952 a fost declarată oraş. SATELE APARȚINĂTOARE Sat Ilieşi Suprafaţă totală: $9 ha Populaţia stabilă: 453 locuitori SCURTĂ DESCRIERE Se află la 5 km de Sovata pe valea luhodului , la poalele vârfului lui Ştefan (1.394 m) şi datează din anul 1861 2,2. Aşezare geografică şi relief 2.2.1 Vecinătăţi. Oraşul SOVATA se află în Carpaţii Orientali la poalele nordice ale Munţilor Gurghiului, în depresiunea de sub vîrful Saca (1777 m), pe partea sudică este mărginită de munţii Căpâlna (715 m), în sud de Piatra Şiclodului (1028 m) în vest de munţii Becheci (1078 m), iar în nord şi nord-est de Căpeţi (651 m) şi virful Cireşelul (956 m), la graniţa judeţelor Mureş și Harghita , la altitudinea de 440 — 610 m. 2.2.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Deal - munte, staţiunea Sovata se află preponderent construită pe teren stâncos (andezit) şi rocă de sare (halit). 2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului Solurile. În strânsă concordanță cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegetaţia, învelişul de sol al UAT Sovata este foarte variat şi diversificat. De pe crestele înalte ale munţilor, până la luncile joase ale râurilor, întâlnim o gamă largă de soluri zonale, interzonale şi azonale. În zona de munte sunt specificate solurile montane brune, brune gălbui podzolice sau brune acide de pajişti alpine, brune de pădure acide podzolice, precum şi solurile ferifluviale, iar pe versanţi, solurile tinere de grohotișuri şi soluri scheletice, Solurile silvestre brune închise de pădure, brune de pădure cernoziomice, sunt mai frecvente în zona de deal şi podiş. În regiune predomină solurile tipic brun de pădure închis, favorizează foarte mult dezvoltarea vegetației forestiere, darși cernoziomurile levigate negre de fâneață umede. 2.3. Caracteristici climatice 2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Trăsăturile climatice ale zonei sunt o consecință a poziţiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care încadrează acest teritoriu în subprovincia climatic temperat-continental moderată, definită de circulaţia şi caracterul maselor de aer din Vest şi Nord-Vest. 2.3.2. Regimul precipitațiilor Precipitaţiile — cantitatea medie multianuală de precipitaţii atmosferice se situează în jurul valorii de 750 mm, cu valori maxime în perioada aprilie- iulie. Cantităţile medii din luna iulie se încadrează între 80-180 mm, iar în luna ianuarie între 30-50 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 130, iar cel de zile cu strat de zăpadă de 70. 2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală Staţiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5*C) si ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5*C), temperatura medie anuală fiind de 7,5 *C. Numărul zilelor de vară oscilează între 60 — 85. Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de 127. Numărul cel mai mare de zile cu îngheţ aparţine lunii februarie. Numărul orelor însorite într-un an este între 1.600 — 1850. Regimul eolian este moderat, cu viteza medie de 10 m/s. Anual se înregistrează 113 zile cu vânt, dar numai 9 zile în care viteza vântului depăşeşte 3Skm/h. Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre NE şi NV, primăvara fiind vânturi frecvente şi din direcţia SE. Aerul este curat, foarte bine oxigenat, conţinând în cantităţi mare ioni negativi. Presiunea atmosferică anuală este în medie de 735 col/Hg. 2,4. Reţeaua hidrografică 2,4.1. Cursuri de apă din localitate: - Râul Târnava Mică trece prin partea sudică a orașului, pericol de inundaţii 27 gospodării, 20 ha teren agricol; - Pârâul Sovata 30 km lungime trece de-a lungul oraşului de la nord la sud, pericol de inundaţii şi degradare la pod str. Lungă, pod str. Ghera, pod str. Trandafirilor, pod str. Ciocârliei, 25 case particulare şi zona supermarcetului Kaufland; - Pârâul Sebeş 18 km lungime trece prin partea estică a oraşului, pericol de inundaţii foarte redus la tabăra de copii, camping Stâna de vale, hotel Edelweis, cabane și pensiuni particulare; - Pârâul luhod trece prin satul Ilieşi şi se varsă în Târnava Mică în partea estică a oraşului. Pericol de inundaţii la 20 ha teren agricol, pod str. Praidului, fabrica de mobila S.C. Arte Mob Internaţional S.R.L. şi fabrica de produse lactate S.C. Hochland Romania S.A. - Pârâul Săcădat trece prin zona Săcădat şi se varsă în Pârâul Sovata în partea nordică a oraşului ( str. Lungă) 2.4.2. Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume): - nu este cazul - 2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare): - nu este cazul - 2,5. Populaţia rezidenta dupa etnie | Total “Români Maghiari Romi : Germani Alta etnie Informatie | populaţie nedisponibila | 9703 826 8035 206 l 8 626 2.6. Căile de transport 2.6.1. Reţeaua de drumuri Reţeaua stradală a oraşului Sovata are o structură axial-radială, s-a dezvoltat având la bază reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale care îl traversează. Trama stradală existentă este formată din peste 62 de străzi cu o lungime totală de 58 km, 4 cartiere şi | sat aparținător. — drumuri — naţionale : 14,9 km modernizat — judeţene : 53 km modernizat — comunale : 60 km modernizat 52 km — drumuri forestiere : 83 km 2.6.2. Reţeaua de căi ferate C.F. cu ecartament normal, traseul Blaj — Praid, proprietate de stat, neelectrificat, funcțional pe traseul comuna Bălăușeri — comuna Praid. C.F. cu ecartament îngust, traseul Tg.-Mureş — Sovata, proprietate de stat, neelectrificat, funcţional pe traseul Sovata — Câmpul Cetăţii. 2.6.3. Transportul aerian (Nu este cazul) 2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea Reţele electrice înaltă tensiune 15 km Reţele de gaz simple 42 km Reţele simple de distribuire a apei potabile 40,4 km Reţele simple de canalizare 26,4 km 2.7. Dezvoltarea economică 2.7.1. Zone industrializate, ramuri Sectoare economice dominante: — exploatarea şi prelucrarea lemnului: - S.C. ARTEMOB INTERNAȚIONAL S.R.L. — 461 angajaţi - S.C. BODMOB S.R.L. — 39 angajaţi - S.C. DEAK TRANS S.R.L. —29 angajaţi - S.C. INFOREG S.R.L. — 8 angajaţi — colectarea şi prelucrarea laptelui: - S.C. HOCHLAND secţia SOVATA - 165 angajaţi — turism: - S.C.B. SOVATA, HOTELURI RESTAURANTE 276 angajaţi - ALUNIS SRL, HOTELURI RESTAURANTE: 130 angajaţi - FFP 2010 SRL, HOTELURI RESTAURANTE: 42 angajaţi - QUINTUS SRL, HOTELURI RESTAURANTE: 35 angajaţi - HOTEL SZEIFERT SRL, HOTELURI RESTAURANTE: 21 angajaţi — altele: - agricultură — 230; industria extractivă (cariera de piatră CSEREPES) 24; energie electrică şi termică, gaze şi ape — 100; construcţii — 203; comerţ cu ridicata şi amănuntul — 415; transport, depozitare, comunicaţii — 231; activităţi financiare — 51; tranzacţii imobiliare — 18; administraţie publică — 164; învăţământ — 251; sănătate şi asistenţă socială — 88; alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale — 132. 2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare Depozit materiale de construcţii : - S.C. DEPOLUX S.R.L.: 0,5 ha - S.C. POLARIS COM S.R.L.: 0,8 ha Staţii de alimentare cu carburanţi: - S.C. SORA INTERNAȚIONALTRADE SHIPMENT S.R.L. - S.C. PETROM SA. - S.C. MOL ROMÂNIA S.A. - S.C. ROMPETROL S.A. 2.7.3. Fondul funciar - total suprafaţa agricolă : - 4321 ha, din care: -suprafață arabil: 1077 ha -suprafaţă păşuni naturale: 1773 ha -suprafaţă fânețe naturale: 1471 ha - suprafaţă vii: 10 ha - suprafaţă livezi: 20 ha - terenuri agricole : - sector privat - 6093 ha - sector de stat - 508 ha - structura proprietăţii pădurilor : -păduri proprietate de stat: 2462 ha -Păduri private persoane fizice: 1303 ha -Păduri private prin indiviziune (composesorate): 8021 ha -Păduri private ale bisericilor şi şcolilor: 195 ha -Păduri private ale primăriilor: 316 ha 2.7.4. Creşterea animalelor Numai în sector privat (populaţie) - Bovine: 510 capete - cai, cabaline: 136 capete - porcine: 470 capete - ovine: 3.800 capete - caprine: 340 - păsări: 5.000 capete 2.7.5. Turism, capacităţi de cazare şi de preparare a hranei Nr. Unităţi de cazare | Număr Număr de Nr. de Obs. crt turistică locuri preparare a hranei 1. | Hoteluri 14 1968 1968 2. | Moteluri 3 81 81 3. | Cabane turistice | 10 10 4. | Casuţe tip camping 4 183 - 5. | Vile turistice 23 575 300 6. | Apartamente de 5 42 42 închiriat 7.._| Pensiuni 46 784 500 8. | Cabane 4 90 50 9. | Tabere de elevi şi 3 300 300 preşcolari 2.8. Infrastructuri locale 2.8.1. Cultura -reţeaua instituţiilor culturale: -biblioteci: 1 de stat -cămine culturale: 3 (Sovata, Săcădat, Ilieşi) -muzee şi case memoriale: | Muzeul de Artă Plastică KUSZTOS ENDRE -edificiile religioase: 17 ( biserici, capele) -mass-media: | ziar local (Szovatai Hirmond6), -1 post televiziune local SOVIDEK TV =sport: - 1 bază sportivă (fotbal, tenis de câmp, baschet,handbal,aerobic, volei, popice, etc.) - 1 sală sport la Liceul Tehnologic Domokos Kazmer - 1 Şcoala Generală S. Ilyes Lajos - | Şcoala Generală Nr.2 2.8.2. Infrastructura sanitară -Spital orăşenesc Sovata - M. Niraj: 17 paturi -cabinete medicale (medicină de familie): 5 -cabinete medicale particulare: 8 -cabinete stomatologice de stat: 0 -cabinete stomatologice particulare : 7 -farmacii: 4 -bază de tratament: 4 -nr. medici permanenţi: 9 -nr, medici specialişti permanenţi: 9 -asistenţi medicali , cadre medii: 33 2.8.3. Reţele de utilităţi Infrastructura tehnico-edilitară 2,8.3.1.Reţeaua de distribuţie a apei Uzina de apă nr. | — alimentare din pârâul Sebeş, lungime rețea apă 40 km, stare de întreţinere bună. Uzina de apă nr. 2 - alimentare din pârâul Sovata, lungime reţea 20 km, aducțiune 1,2 km. comună cu microhidrocentrală electrică Sovata I, stare de întreţinere bună. 2.8.3.2. Reţeaua de canalizare Staţie de epurare — 1 cu evacuare pe confluența râului Târnava Mică cu pârâul Sovata, stare de întreţinere bună, Reţea de canalizare: 26,4 km 2.8.3.3. Alimentarea cu gaze naturale - lungimea reţelei de distribuţie: 42 km - capacitatea nominală a instalaţiei: 7.580 mc/h - gospodării deservite: 2.446 - operatori economici: 154 2,8.3.4. Energia electrică Reţele de înaltă tensiune: 15 km Reţele de medie tensiune: 20 km Reţele de joasă tensiune: 60 km Posturi de transformare: 45 posturi 2,8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet - telefonie fixă: TELEKOM S.A. - telefonie mobilă: - VODAFONE - ORANGE - TELEKOM - accesul la reţeaua internet: - TELEKOM - CITYNET - ORANGE - VODAFONE - RCS&RDS - reţeaua de televiziune prin cablu: VODAFONE, RCS&RDS, TELEKOM III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ 3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Riscuri naturale Înzăpeziri şi viscole Înzăpeziri şi viscole, depuneri de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţ târziu sau timpuriu, furtuni puternice şi grindină mare, se pot produce pe traseul: TÂRGU-MUREŞ- BĂLĂUŞERI- SOVATA; Inundații a.) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi; - Râul Târnava Mică trece prin partea sudică a orașului, pericol de inundaţii la 27 gospodării, 20 ha. teren agricol; - Pârâul Sovata 30 km. lungime, trece dea lungul oraşului de la nord la sud, pericol de inundaţii şi degradare la pod str. Lungă, pod str. Ghera, pod str. Trandafirilor, pod str. Ciocârliei, 25 case particular și zona supermarcetului Kaufland; - Pârâul Sebeş 18 km lungime, trece prin partea estică a oraşului, pericol de inundaţii foarte redus la tabăra de copii, camping Stâna de Vale, hotel Edelweis, cabane şi pensiuni particulare; - Pârâul Iuhod trece prin satul Ilieşi şi se varsă în Târnava Mică în partea setică a oraşului. Pericol d inundaţii la 20 ha. teren agricol, pod str. Praidului, fabrica de mobila S.C. Arte Mob Internaţional S.R.L. şi fabrica de produse lactate S.C. Hochland Romania S.A. - Pârâul Săcădat trece prin zona Săcădat şi se varsă în Pârâul Sovata în partea Nordică a oraşului (str. Lungă). b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice, (nu este cazul) Construcţii hidrotehnice cu rol de apărare existente (baraje, diguri ) Există baraje cu rol de retenţie (neînsemnate valoric) defectarea acestora creând probleme în alimentarea cu apă a localităţii: -pe pârâul luhod amonte de cătunul Ilieşi; -pe pârâul Sovata pentru uzina de apă Valea Soveţii; -pe pârâul Sebeş amonte de uzina de apă Sebeş. Incendii de mari proporţii la fondul construit. Incendii de pădure. La fondul construit posibilităţi de mari incendii sunt în cartierele BEKECS, PETOFI SANDOR, FLORILOR, MIHAI EMINESCU, zona turistică SOVATA BĂI, precum şi la un număr de 4.683 locuinţe. Incendii de mari proporţii la fondul de locuit până în prezent nu a fost cazul. Totalul suprafeţei împădurite aparținătoare oraşului SOVATA este de 12.177 ha, păşuni 2.977 ha, fânețe naturale 2.062 ha. Până în prezent anual au fost 5-6 intervenţii la incendii de păşune şi pădure, fără pagube importante. Perioada de producere a acestor feluri de incendii este preponderent primăvara — toamna. Avalanşe - (nu este cazul) Avalanşele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau curgerea pe pantele munţilor a unor mase de zăpada, care antrenează uneori in mişcare si pietre, stânci, arbuşti etc. Fenomene distructive de origine geologică e Cutremure: Cutremur - mişcare vibratoare a scoarței terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Judeţul Mureş se încadrează în zonele de risc cu seisme de amplitudine între 6 — 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat). UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) e Alunecări de teren: 1. Pe str. Izvorului, Nr.32/A se află o construcţie, casă de locuit cu etaj, proprietar familia BUNGĂRDEAN, care are curtea din spatele casei la liziera pădurii aflate în pantă şi care din cauza defrișării a început să alunece terenul în urma ploilor abundente pe o suprafaţă de 4 arii. Locul surpat a fost umplut cu pământ. 2, la serele de flori ale primăriei situate pe str. Libertăţii, fnr., în curtea laterală aflată în pantă, în urma ploilor abundente în ultima perioadă , o suprafaţă de teren de aproximativ / arii a alunecat. În anul 2006 s-au efectuat lucrări de întărire a râpei cu ţăruşi şi a fost întărit cu pământ tasat. 3. pe str. Ciocârliei Nr. se află o casă de locuit care, în spatele casei are un zid de sprijin, la care în urma ploilor abundente a spălat pământul din spatele zidului și pe o porţiune de 50 mp. acesta s-a surpat. În anul 2006 a fost rezidit. În urma ploilor abundente, în perioadele de primavară şi toamnă, mişcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activități umane se pot produce alunecări de teren în următoarele zone. Evaluare Nr. ȘI Crt. pai SEAT Gospodării | Persoane luai e 1._| Str. Izvorului Nr. 1 2 Remediat parţial 2. | Str. Libertăţii Nr. l 2 Remediat parţial 3. | Str. Ciocârliei Nr. l 2 Remediat parţial 3.1.2 Riscuri tehnologice A. Industriale — nu este cazul. B. De transport şi depozitare produse periculoase: în localitate există 4 staţii Peco cu o capacitate mică de depozitare a produselor petrolifere. Transporturi Transportul rutier infrastructura existentă este de 14,9 km drum național, 53 km drum judeţean, 60 km drum comunal şi 83 km drum forestier. Până în prezent nu au fost accidente tehnologice în zona de competenţă. Transportul feroviar -rețeaua feroviară existentă constă din | gară C [...]