HCL 146/2020 Slatina adoptată

Consiliul Local al municipiului Slatina StradaM. Kogalniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080 telefon 0249/439377; 439233 fax: 0249/439336 e-mail: officeifliprimariaslatinaro site: www.orimariaslatina.ro Nr. 146/31.07.2020 HOTARARE Referitoare la: aprobarea STATUTULUI MUNICIPIULUI SLATINA Consiliul Local al Municipiului Slatina, intnmit in §edinta ordinara din data de 31.07.2020. Avand in vedere: - inijiativa Primarului municipiului Slatina prin referatul de aprobare nr.52385/23.07.2020; - raportul de specialitate nr. 52387/23.07.2020 intocmit de catre Serviciul Juridic, A.P.L.; - prevederile art. 104 coroborate cu art. 129 alin.(3), lit.a din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, ale Legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare, ale Legii nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Anexa 2, Sectiunea 4.3. Localitati urbane de rangul II, Municipiul Slatina, ale Ordonantei Guvemului nr. 63 / 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, Hotararea Guvemului nr. 1368 /10.11.2005 privind aprobarea stemelor unor municipii; - avizul favorabil al Comisiei juridica §i de disciplina, Comisia pentru amenajarea teritoriului §i urbanism, Comisia buget-fmante, Comisia pentru munca §i protecpe sociala, Comisia pentru invajamant, sanatate, familie §i protecpa copilului, Comisia pentru proteclia mediului, agricultura §i turism, Comisia pentru activitati socio - culturale, culte §i sport din cadrul Consiliului Local al municipiului Slatina; In temeiul art. 129 alin. (3) lit. a §i art.139 alin.(l) coroborat cu prevederile art.196 alin (1) lit. a) din O.U.G.nr.57/2019 privind Codul administrativ, HOTARA§TE: Art. 1. Se aproba STATUTUL MUNICIPIULUI SLATINA conform anexei nr.l parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2. - Prezenta hotarare se comunica la: - Institutia Prefectului - Judetul Olt; - Primanil municipiului Slatina; - Serviciul Juridic, APL va aduce la cunostinta publica, prin afi§area pe pagina de internet prevederile prezentei hotarari. Contrasemneaza, Pre: Secretar general al municipiului Slatina STANA Aijtlrohijt Mihai - Ion IDIT/ Hotararea a voturi „PENTRU’ 19 ___ 1 - consilier absent 20 - consilieri in funcfie.  Anexanr. 1 laHotarareaConsiliuluiLocalnr. 146/31.07.2020 STATUTUL MUNIC1PIULUI SLATINA Prezentul statut este elaborat in temeiul prevederilor art. 104 din Ordonanja de Urgenja a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul administrativ, §i cuprinde date §i elemente specifice care individualizeaza Municipiul Slatina in raport cu celelalte municipii din Romania. in conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001, actualizata, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Anexa 2, Secliunea 4.3 Locality urbane de rangul II, Municipiul Slatina este municipiu de rangul II. CUPRINS: CAPITOLUL 1. DATE GEOGRAFICE...................................................................................... 3 CAPITOLUL 2. DATE ISTORICE.............................................................................................. 4 CAPITOLUL 3. POPULAJIA MUNICIPIULUI........................................................................4 CAPITOLUL 4. AUTORITAJILE ADMINISTRAJIEI PUBLICE LOCALE....................... 5 CAPITOLUL 5. CAl DE COMUNICATIE................................................................................ 5 CAPITOLUL 6. TRANSPORTUL IN COMUN.........................................................................8 CAPITOLUL 7. REJELE TEHNICO-EDILITARE..................................................................10 CAPITOLUL 8. SALUBRITATE...............................................................................................14 CAPITOLUL 9. SPATII VERZI.................................................................................................16 CAPITOLUL 11. BUGETUL U.A.T. MUNICIPIUL SLATINA............................................. 17 CAPITOLUL 12. ECONOMIA...................................................................................................19 CAPITOLUL 14. OCROTIREA SAnAtATII §1 PROTECTIA SOCIALA......................... 28 CAPITOLUL 15. CULTURA §1ARTA.................................................................................... 35 CAPITOLUL 16. INVAtAmANTUL SI SPORTUL.............................................................. 42 CAPITOLUL 17. TITLURI ONORIFICE................................................................................. 52 CAPITOLUL 18. CONSULTAREA CETATENILOR............................................................ 54 CAPITOLUL 19. INSEMNELE MUNICIPIULUI SLATINA................................................. 56 CAPITOLUL 20. PARTIDE POLITICE, SINDICATE §1 ONG............................................. 56 CAPITOLUL 21. MASS-MEDIA.............................................................................................. 57  CAPITOLUL 1. DATE GEOGRAFICE Slatina este municipiul de re§edin{a al jude(ului Olt. Ora§ul este situat Tn sudul Romaniei, pe malul stang al raului Olt in regiunea istorica Oltenia, Tn zona de contact dintre Podi^ul Getic §i Campiei Romane. Slatina are o populate de 70.293 de mii de locuitori, fiind un important centru industrial. Avand o istorie de peste 650 de ani §i un centru istoric conservat, ora§ul detine un important rol cultural in judet- Emblema ora§ului este podul peste raul Olt. Prima atestare documentary a a§ezarii este din 20 ianuarie 1368, cand, Tntr-un act oflcial, Vladislav I Vlaicu acorda scutire de vama tuturor negustorilor bra§oveni la trecerea peste raul Olt, la Slatina. Actul demonstreaza ca aici se afla un loc de vama, langa care s-a format treptat §i un targ. In iunie 1522, Radu de la Afumati i-a Tnvins pe otomani Tntr-o lupta purtata la Slatina, iar intre 1532-1535 Slatina a servit temporar ca cetate de scaun a lui Vlad Vintila, fiind menjionata Tntr-un hrisov. In timpul RevoluTiei de la 1821, Tudor Vladimirescu 1-a Tntalnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducatorul haiducilor. Ora§ul se afla la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pite§ti §i 190 km de capitala Bucure§ti. Relieful Sub aspect morfologic, pozifia geografica a municipiului Slatina este limitata la sectorul de vale a raului Olt, cu dezvoltarea pe stanga a acestuia §i se delimiteaza la nord cu prelungirile sudice ale Podisului Getic §i anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltefului, la nord Platforma Cotmeana, la est parte din Campia Boianului. In partea de sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Campiei Romanafiului cu contact pe malul stang al raului Olt cu Campia Boianului. De asemenea se poate aprecia ca Slatina este pozitionata pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Podi§ului Getic), la contactul acesteia cu Campia Slatinei. Ora§ul se circumscrie ca unitate fizico-geografica la extremitatea sud-vestica a Platformei Cotmeana. Altitudinile de pe teritoriul orasului variaza de la 130-135 de metri Tn lunca propriu-zisa a raului Olt (sudul §i sud-vestul ora§ului) la 172 de metri Tn zonele mai Tnalte din nord (terasa medie a raului Olt). Clima Clima din ora§ul Slatina este de tip temperat-continentaia, media anuala a temperaturilor fiind de 10,7°C, iar media anuala a precipitafiilor avand o valoare de mai pufin de 515.6 mm. Pentru intervalul de timp dintre 1869 §i 2002, recordul de cea mai mare temperatura este de +40.5°C Tnregistrat Tn august 1952. Cea mai scazuta temperatura Tnregistrata la Slatina a fost de -31°C Tn ianuarie 1942. Hidrografia Raul Olt este principalul curs de apa de pe teritoriul orasului, traversandu-1 prin partea sa vestica. Este unul din cele mai importante rauri din (ara, avand o lungime de 615 km, un debit mediu de 190 m3/s §i un bazin hidrografic ce se Tntinde pe 24.050 km2. Pe Olt exista aproape 30 de lacuri de acumulare, barajul de la Slatina fiind unul dintre cele mai importante baraje amenajate pe rau. Pusa Tn funcfiune Tn anul 1981, acumularea hidro-energetica Slatina, prezinta urmatoarele caracteristici: H baraj = 23 m, S acumulat = 497 ha, V total acumulat = 31 milioanem3.  CAPITOLUL 2. DATE ISTORICE Etimologie Exista pareri Tmpiirtite cu privire la provenienta numelui ora§ului. O primS varianta sugereaza ca numele Slatina este de origine slava, derivand din cuvintele „slam” (pamant) §i „tina” (sSrat); astfel numele s-ar traduce prin „pamant sarat”, „saratura”, „apa sarata”, care se refera la apa raului Olt. Aceasta ipoteza pare sa fie argumentata de toponimia slava a unor zone din ora§ §i din imprejurimi, precum §i a unor localita|i din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Gradi§tea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot tn favoarea acestei ipoteze vin consemnSrile istoricului A. D. Xenopol, care vorbe§te despre slavi ca populate migratoare: „tntre anii 500-600, slavii locuiau in regiunile inconjur5toare mun|ilor Daciei pe dinafara (se ln|elege ca pana la Slatina sau §i mai jos...)”. O a doua ipoteza susjine ca numele ora§ului provine din limba latinS arhaica: „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” - rezultand a§adar ca orasul Slatina poarta numele coloniei romane instalata candva aici. Prima referire la numele Slatina se gase§te la 20 ianuarie 1368 m privilegiul comercial acordat de Vladislav I Vlaicu negustorilor de la Brasov, ca loc de vama interna la primul vad din campie al Oltului, punct obligatoriu de trecere a carelor cu marfiiri peste Olt. In iunie 1522, Radu de la Afumaji i-a invins pe otomani Tntr-o lupta purtata la Slatina. In timpul Revolu{iei de la 1821, Tudor Vladimirescu 1-a intalnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducatorul haiducilor. La Tnceputul secolului XX, Slatina era un mic targ de provincie asezat Tn imediata apropiere a raului Olt, Tntre Dealul Gradiste §i ceea ce este cunoscut astazi ca orajul nou. Se pastreaza Tnca numeroase cladiri din acea perioada: Grand Hotel Regal, Scoala de Fete, Catedrala Ionascu, Cofetaria Minerva si alte 50 de cladiri istorice incluse Tn patrimoniul UNESCO. Dupa instalarea regimului comunist Tn Romania, fata ora§ului a fost schimbata Tn totalitate fiind construite noi cartiere muncitore$ti precum Steaua Rosie, Progresul I, II, III, Cri§an, Tunari, etc. Tot atunci au fost construite cele 55 de blocuri turn, dar si fabrici precum Uzina de Aluminiu (actuala Alro), intreprinderea de Prelucrare a Aluminiului (fosta Alprom), Intreprinderea de Tevi (actuala Artrom), Electrocarbon, Rulmenji ?i Utalim. CAPITOLUL 3. POPULATIA MUNICIPIULUI Conform recensamantului efectuat in 2011, popula(ia municipiului Slatina se ridica la 70.293 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (86,74%), cu o minoritate de romi (2,47%). Pentru 10,65% din populatie, apartenenfa etnica nu este cunoscuta. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc^i (88,49%). Pentru 10,67% din populate, nu este cunoscuta apartenenta confesionala. Demografie Componenta etnica a municipiului Slatina Romani (86.73%), Romi (2.47%), Necunoscuta (10.64%), Alta etnie (0.13%) Componenta confesionala a municipiului Slatina Ortodocsi (88.48%), Necunoscuta (10.66%), Alta religie (0.84%)  CAPITOLUL 4. AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE Autorita^ile administrate! publice prin care se realizeaza autonomia locala sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberative §i de Primar, ca autoritate executive, acestea venind sS rezolve treburile publice Tn conditile legii. Consiliul Local al Municipiului Slatina are initiative §i hotSrS§te, Tn conditile legii, Tn toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege Tn competent altor autoritSt publice, locale sau centrale. Consiliul Local este alcStuit din 21 de membri, ale§i prin vot universal, egal, direct §i liber exprimat, Tn conditile stabilite prin legea privind alegerile locale. Avand Tn vedere specificul local §i nevoile activitalii sale, Consiliul Local al Municipiului Slatina a organizat urmStoarele comisii pe domenii de specialitate: Comisia 1 - pentru buget- finance; Comisia 2 -pentru amenajarea teritoriului §i urbanism ; Comisia 3 —juridicS §i de discipline; Comisia 4 -pentru muncS §i protecte socialS; Comisia 5 - pentru Tnvajamant, sSnState, familie §i protecta copilului; Comisia 6 - pentru protecta mediului, agriculture §i turism; Comisia 7- pentru activitaji socio-culturale. Sediul Consiliului Local al Municipiului Slatina se aflS pe str.Mihail KogSlniceanu nr.l, iar Tntrunirile Tn plen se desfa§oarS la Sala de §edin{e a Consiliului Local. Consiliul Local a fost constituit Tn urma alegerilor locale desfa§urate Tn 05.06.2016. Primarul Municipiului Slatina este §eful administrate! publice locale §i al aparatului propriu de specialitate al acesteia, pe care T1 conduce §i T1 coordoneaza. Primarul raspunde de buna llmctonare a administrate! publice locale §i reprezinta municipiul Slatina Tn rela^iile cu alte autoritat publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum §i Tn justite. Primarul Tndepline§te atributile prevazute de lege sau Tncredin{ate de Consiliul Local. Pentru Tndeplinirea atributilor sale, primarul este ajutat de 2 viceprimari, secretar §i aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local. Viceprimarii Municipiului Slatina sunt ale§i de catre Consiliul Local din randul membrilor sai, pe o durata egala cu cea a mandatului Consiliului. Ei sunt Tnlocuitorii de drept ai Primarului §i primii colaboratori ai acestuia pentru realizarea obiectivelor §i sarcinilor administrate! publice locale. Atributile viceprimarilor sunt cele delegate de catre Primar, Tn conditile legii. Secretarul general al municipiului este functonar public de conducere, numit Tn aceasta functe de catre prefect, Tn conditile legii. Secretarul general al municipiului verifica §i asigura respectarea legalitati de catre organele administrate! publice locale, Tndeplinind atributile prevazute de lege sau Tncredinfatede catre Consiliul Local ori de Primar. Primarul, viceprimarii, secretarul general al municipiului Tmpreuna cu aparatul de specialitate al Consiliului Local constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI SLATINA, structura flinctonala cu activitate permanents care aduce la Tndeplinire hotararile Consiliului Local §i dispozitile Primarului, solutonand problemele curente ale colectivita{ii locale. CAPITOLUL 5. CAI DE COMUNICAJIE 1. CAI FERATE Prima linie de cale ferata construita Tn judejul Olt a fost inaugurate Tn 1875 §i facea legatura Tntre Pite§ti - Craiova - Varciorova. „Pe 5 ianuarie 1875, a fost inaugurat tronsolul Pite§ti - Varciorova, pe o lungime de 274 de kilometri, iar orapil Slatina devenea o importanta artera de comunicafe in refeaua de cai ferate a timpului. Pe langa constmirea unei gari modeme, s-au mai clddit cu acest prilej  6 o magazie de marfuri .y/‘ tin depou. Trecerea Oltnlui intre Muntenia $i Oltenia se face de acnm in apropierea Slatinei, prin constmc(ia iinui nou pod la Milcov, destinat insa numai traficulai feroviar. Tronsonul a fast exploatat pana in anal 1878 de S.T.E.G. (Kaiserliche and konnigliche privilegierte osterreichische Staas Eissenbahn Gesellschaft) $i apoi de Societatea Acfionarilor Cailor Ferate Romane. La 1 ianuarie 1880, statul roman l-a rascnmparat §i a fast trecut in administrarea $i exploatarea C.F.R. ", precizeaza istoricul slatinean Laurenfiu Gufica. In 1887, Gara Slatina intra in istorie, pe aici trecand primul tren „Orient Expres”, care a stajionat §ase minute. Gara municipiului Slatina a reprezentat, de la inaugurarea sa In anul 1875, un loc aparte In istoria jarii noastre §i aceasta nu doar datorita personalitajilor ce i-au calcat peronul, dar §i evenimentelor ce s-au derulat aici sau In imediata vecinatate. Popasurile regelui Carol I, rascoala Jaranilor de la 1899 ce a “anun{at-o” pe cea din 1907 sau prima misiune militara din istoria aeronauticii romane§ti sunt doar cateva din aceste momente. CAI FERATE - SOCIETATEA NAJIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI In prezent, S.R.T.F.C. Craiova desfa§oara activitaji de interes public national, social §i pentru satisfacerea nevoilor de aparare a {arii §i are In principal ca obiect de activitate efectuarea transportului interurban de calatori pe cale ferata, Conducerea executive a S.R.T.F.C. Craiova este asiguratS de cStre director care are atributii de coordonare a activita^ii Sucursalei, precum §i sarcini de control §i reprezentare, acesta fund reprezentantul oficial al conducerii societS{ii In teritoriu. Stadia CF Slatina din punct de vedere al activita{ii de vanzare a legitimajiilor de calatorie §i informare a publicului calator se afla In subordinea administrative a §efului de sta^ie Piatra Olt. 2. CAI RUTIERE SCURTA DESCRIEREA INFRASTRUCTURIIRUTIERE Slatina este municipiu §i rejedin^a judepilui Olt, Romania §i se afla in sudul Romaniei §i in partea centrala a jude^ului Olt. Ora§ul Slatina a evoluat pe doua terase, una in lunca Oltului, pe care s-a dezvoltat zona rezidenjiala §i a doua situata spre est, pe care s-a dezvoltat zona industrials. Intre cele doua terase este o diferenja de nivel de circa 40 de metri, ele fiind desparjite de versanti cu panta foarte mare. Rejeaua de strazi s-a dezvoltat in timp, adaptandu-se condijiilor naturale §i prezinta doua tipuri de configuratii: - in zona veche a ora§ului refeaua de strazi s-a dezvoltat in lungul vailor §i paralel cu raul Olt, avand trasee sinuoase §i elemente geometrice minime; nu poate fi incadratS intr-un tip de configurate clasica; in unele zone (nord §i sud) rejeaua de strazi s-a dezvoltat fara un plan specific, pe alocuri strazile neavand continuitate; - in urma acfiunii de „sistematizare a localita^ii” au fost croite noi trasee de strazi, corectate altele sau reprofilate ca urmare a demolarilor. in aceste condign, a rezultat o re$ea majora de strazi care are urm&toarele roluri: - de a asigura continuitatea pe teritoriul localitatii a relatiei est-vest (DN65A - legatura Pite§ti - Slatina -Craiova); - de a prelua traficul de tranzit pe anumite direc^ii; - de a prelua traficul greu generat de rela^ia zonei industrial cu celelalte zone din ora§ sau din teritoriul de influenza. Cea mai mare parte din rejeaua majora de strazi este orientata pe direcjia est-vest; toate converg catre singura posibilitate de traversare a raului Olt (podul metalic) §i sunt legate, la anumite distanfe, de strazi orientate pe direc^ia nord-sud, alcatuind un evantai, configurata  7 fiind impusa §i de condijiile naturale. Rejeaua majora de strazi delimiteaza zone in care sunt amplasate diferite func(iuni sau centre de interes polarizatoare de fluxuri de circulate auto §i pietonale. [...]