HCL 5/2021 Sânpaul adoptată

România Judeţul Mureş Comuna Sânpaul Consiliul Local 547550, Sânpaul, nr.261/A Tel :0265-713512, Fax: 0265-713506 E-mail :sinpaul(Acjmures.ro HOTĂRÂREA nr.5 din 28.01.2021 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Consiliul local Sânpaul întrunit în şedinţa ordinară din data de 28.01.2021 Având în vedere: Raportul viceprimarului comunei Sânpaul, Prevederile art. 6 din Ordinul MAI nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii — cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Prevederile art.129 alin.(1), alin.(2), lit,d) şi alin.(7) lit.h) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare; În temeiuldispoziţiilor art.139 alin.(1) lit.a) şi art 196 alin (1) lit. a) din OUG nr.57/2010 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare, HOTĂREŞTE; Art.1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu ducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează viceprimarul comunei Sânpaul. Art.3. Prezenta hotarare secomunica: Primarului comunei Sânpaul, Instituţiei Prefectului- Judeţul Mureş, viceprimarului comunei Sânpaul şi ISU Mureş. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ Cons.local, Nemet Mihaly ) Adoptată cu 12 voturi ”pentru” „impotriva” si Pabtineri” Consilieri locali: in funcţie: 13, prezenţi: 12 NESECRET Exempler it. |. JUDEŢUL MUREŞ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI SÂMPAUL APROB PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ NEMET MIHALY Adoptat şi aprobat în şedinţa Cosisiliului Local al Comunci Sînpaul cuHotărârea nr: din data de: 28, 01, 2021 Întocmit, PRIMAR, ȘEF S.V.S.U. SÎNPAUL SIMON ISTYÂ ANTAL ZOLTÂN II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENȚĂ IL1. Evoluţia comunei SÎNPAUL 11.11. Scurt istorie al localităţii Localitatea s-a dezvoltat în timp, evoluând de la cătun la sat, de fa sat la târg, de la târg la comună, după cum o cerea, moda timpului dar şi gradul de dezvoltare atins în evoluția ulterioară. Prima atestare a Jocalitatii apare sub denumirea de „„ Kereloszentpal „la 1332, la 1587-1589 este cunoscut sub denumirea de Zent Pall, la 1750 sub denumirea de Szentpal,la 1850 ca Szint Paul iar la 1854 Kerelo-Szent -Pal (Sin-Paul asezat pe malul sting al iului Mures | in apropierea drumului roman Alba lulia — Brincovepesti. Pe teritoriul localităţii Sînpaul, s-au descoperit o serie de mărturii ale acestei dezvoltări, materializate prin izvoare scrise şi nescrise-descoperiri athiologice care atesta existența vieţii încă din perioada epoci bronzului. şi începutul epocii fierului (circa 1850-1100 î. Chr.), în locul între pâraie „la 1 km S-E de fosta fermă zootehnică. Numeroase fragmente ceramice sau obiecte au fost descoperite şi pe teritoriul satelor aparținătoare: la Chirileu pe malul stâng al Mureşului, la Dileul Nou, la Sâmărghita și ln Valea Izvoarelor au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului, Perioada romană este evidenţiată prin descoperirile făcute la Valea Izvoarelor constând în cărămizi, ceramică pictată, monede de bronz, ume de incineratie. Şi astăzi se poate vedea şi se ştie că prin partea sudică, dincolo de calea ferata trecea drumul Român, Siturile arheologice datând din neolitic, din perioada prefeudală, feudală timpurie şi începutul secolului XIV., sunt marcate şi numerotate în planul de amenajare el teritoriului administrativ al comunei Sîmpaul şi în repertoriul arheologic al judetului Mureş. ceptna cu prima parte asecolului XX., zona cunoaşte o activitate economică înfloritoare prin înființarea unor ateliere meșteșugărești, mori „şi alte activităţi specifice zonei de câmpie, dezvoltându-se şi activitatea de bază agricultura. n conformitate cu Legea nr. 271968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, Comuna Sînpaul, are în componenţă următoarele localităţi: Sînpaul, Chirileu, Sînmărghita, Dileul-Nou, Valea-izvoarelor. Localitatea Sinpaul, la fel ca celelație localităţi componente, în prima parte a existentei. s-a dezvoltat în timp, în maod haotic, fără o planificare prealabilă. Din cauza cadeului natural, localitatea s-a dezvoltat în primă etapă pe malul sting al Mureşului. Cea mai evidentă dovadă a dezvoitării în timp o constituie trama stradală i dimeasiunile ei, structura localităţii, regimul de înălțime predominant teresat şi alte aspecte caracteristice perioadelor istorice în care a evoluat. Din analiza diferitelor factori (suprafeţe, populație, producţii) rezultă că, în zona comunei Sînpaul, s-a dezvoltat o agricultura putemică, zootehnie și servicii diferite mai ales prin intermediul Cooperaţiei de Constum, dar care nu s-au mai menţinut la acelaşi nivel în perioada actuală de tranziţie, cină dimpotrivă s-a înregistrat uni regres major în dezvoltarea comunei, apărând însă alte activităţi noi determinate de cuceririle știnlifice şi de conjunctură pe care o străbatern. 3 1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENȚA Experienţa şi realitatea an demonstrat, că oricât de dezvoltat economie ar fi va stat, formele de manifestare, urmările dezastrelor nsturale şi tehnologice fac uneori imposibilă orice acţiune de tăspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competență, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevezirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea soestora, de către autoriăţile administrației publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în unitatea sdministrativ-teritorială”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoașterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, În mod organizat şi printr-o concepție unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau fimităcii pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pegubelor materiale şi factorilor de mediu. în vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema Cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: 1. Identificare, monitorizarea și gestionarea tipurilor de riscuri generaloare de dezastre naturale și tehnologice existente pe teritoriul comunei, sau pe teritoriul localităţilor vecine, care ar putea afecta şi teritoriul comunei Sînpaul; 2. Informarea şi pregătirea preventivă a populației cu privire la potenţiatele pericole, 3. Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenție optime a serviciilor pentru Situaţii de urgență şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; 4. Înştiințarea oportună a autorității administraţiei publice locale despre evoluția spre dezasteu a factorilor de risc natural sau tehnologic; $. Protecţia populației, bunuritor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum și a mediului împotriva efectetor dezastrelor, 6. Realizarea preventivă a măsurilor de protecție civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; 7. . Plenificerea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenție pentru înlătuzarea urmărilor dezastrelor; 9. Organizarea şi executarea intervenției operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgență civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; Se preconizează ca, odată cu începerea şi mai ales cu finalizarea lucrărilor Ja autostrada Transilvania, ce va lega zone importante ale teritoriului țării cu tările din Uniunea Europeană şi care va avea traseul prin partea sudică a localităţi, ce va avea şi un punst de legatura (intersectia de autostrada de la lernui) în această zonă, cu alte căt rutiere importante, se va realiza o revigorare a vietii. economice, culturale şi turistice a zonei mai ales prin atragerea unor investitori importanți care vor putea profita de condiţiile create de această conjunctură, 11.1.2. Aspecte administrative Comuna Sînpaul are în componenţă încă patru sate apartinatoare: > Chirileu, > Sinmărghita, > Dileul-Nou > Valea- Izvoarelor Suprafate totala a unitatii administeativ-teritoriele este de 3.535 ha, având o populație stabilă de 4233 tocuitori. Situaţia suprafeţelor de teren pe satele componente este urmatoarea: Suprafata totala = $535 ha din care: < Sinpaui = 955ha; <> Chirileu = _837ha; ed Valea-izvoarelor = 2437 ba; 9 Sinmarghita | = 798ha; SS Dileul-Nou = 507 ha; Populatia stabila = 4233 din care: & Sinpaul = 1754 locuitori; = Chitileu =. 896 locuitori; ce Vatea-Izvoarelor = 1158 locuitori; “e Sinmarghita = 225 locuitori; = Dileul Nou = 183 locuitori; I2. Aşezare geografică și relief 12.4. Vecinătăţi Comuna Sinpaul este aşezata la limita dintre Cimpia Transilvaniei si Podişului "Transilvaniei, de o parte şi de alta a rîului Mureş, Ia puntul de confiuiență al acestuia cu Pirului Mare (în zona Sînpaul) si Piriu Cerghid (în zona satului Chirileu), pe soseaua DN 15 (E60) între localitățile Tg, Mureş şi lemut, ia 46 grade 27 minute si 25 secunde Latitudine Nordică şi 24 grade 21 minute si 4 şecunde-Longitudine, Estică. Teritoriul administrativ al comunei Sînpaul este parte componenta a judeţului Mureș, situat în partea vestică a judeţului. Se învecinează, pe limita administrativă la Nord cu comuna Band, la nord nord-est est sud-est cu administraţia teritorială a Orasul Ungheni, la Sud cu comuna Mica, iar la sud-vest vest şi nord-vest cu comuna OGRA. Toate aceste comune învecinate aparțin de teritoriul administrativ al judeţului Mureş. 112.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Teritoriui administrativ a! localitatii ocupă o suprafaţă totală de 5535 ha şi cuprinde teren variat din punct de vedere a! reliefului; de Ia luncile inferioare ate cursului meandrat al Mureşului pînă la formele de retief tipice Podişului Transilvaniei, deaturi cu coame rotunjite şi coaste domoale în partea sudică a rîului Mureş şi coaste abrupte pe malul drept at riutui Mures, De semnalat este faptul că pe teritoriul său se găseşte o zonă cu risc natura! datorat configurației terenului şi anume, datorită pantei abrupte a dealului numit Subpădure (Garat), deal care este farmat din straturi suprapuse de sol brun, sol lutos şi argilă, există riscul unei suzpări de teren pe o lungime de aproximativ 400 — 500 m, dar numai în cazul unor ploi abundente de lungă durată, Menţionăm că eventualele surpări de teren din această zonă, nu pun în perico! vieţi omeneşti şi nu produc pagube materiale locuitorilor din accea zonă, zona afectată fiind al consiliului local, Suprafaţa de teren a comunei, este eterogenă din punct de vedere al condiţiilor de relief, criteriu după care variază și calitatea pedologică a soluritor. Primele trepte de selief ascendent, mai accentuate spre nord şi mai domoale spre sud. În generaj toate terenurile din zona admiinistrativă a comunei sunt bine consolidate structura], excepţie făcând zona menţionată anterior. Zonele de locuit ale teritoriului administrativ al comunei, se dezvoltă în formă de tentacule pe firul văilor existente, în majoritatea cu caracter aglomerat. Localitatea s-a dezvoltat pe terasele formate de-a lungul timpului în albia rtului Mareş şi în lunca sa. Terasa de luncă cea mei joasă, locuită, este situată 1a altitudinea de 281 m faţă de nivelul mării şi la 2-5 m înaltime fată de albia majoră a râului, iar cea mai înaltă zonă locuită este de 292 m faţă de nivetul mării şi !a 8 -10 tm înălţime faţă de albia majoră a râului, avînd o lăţime variabilă între 500 - 1500 m, suprafaţa locuită fiind extinsă considerabil pe malul stîng al Mureşului și cuprinde în mare parte zona sudică a comunzi, Cea mai mare altitudine a comunei, este Dealul Râpăului având o înălțime de 480,0 za, situat pe malul drept al râului Mureş, între localitățile Sânmărghita şi Diteul Nou, drept urmare rezultă o diferenţă de altitudine a suprafeţei administrativ teritoriale a comunei de cca. 199,0 m. Dintre terasele mai vechi pe care s-a dezvoltat comuna Sinpaul, amintim doa trepte mai importante, cu înălţimi de 1- 3 mm (281m) şi 3-5 m (285 m) faţă de nivelul albiei majore a râului Mureş. Se relevă dezvoltarea localităţii Sâmpaul, aşezat pe partea stinga a Mureșului şi “partea dreaptă drumul european E60 formînd o luncă ce se lărgeşte spre sud şi sud — vest Ia cca, 500 —1.500 m şi ține ptnă în dreptul localităţilor Ogra. Aslmetria pantelor este variabilă şi în zona administrativă a comunei, astfel că pe partea dreaptă a râului Mureş se distinge un versant drept care este abrupt şi erodat puternic între satul Sinmarghita şi satul Dileul- Nou, îar tezcnul din partea stingă a Mureşului coboară treptat spre sud. 11.2.3, Caracteristicile pedologice ale solului După criteriul de formare a reliefului ce cuprinde comuna Sînpaul, variază şi calitatea pedologică a solurilor. 113.3. Temperaturi - lunară și anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice) Temperatura medie anuală este situată la valoarea de 8,7'C. „Temperatura medie anuală a lunii iulie este de 19,4C, iara lunii ianuarie de 4,3, Maxima absolută de 40,6*C a fost înregistrată în 1965,1988 iar minima absolută de -28,2*C a fost înregistrată la 1968,1969 şi 1985. In intecvalul rece al anului, număru! mediu el zilelor de îngheţ este de 110 - 120 zile, media anuală fiind de 115 zile. Sumaa anuală a radiaţiei solare globale sc cifrează la 100 — 115 kCat/cm?/an. Valorile cele mai mari sunt specifice intervalului mai — iulie, (de 14,5 kCalem? — 15,3 KCal/cm?) şi cele mai mici intervalului noiezmbrie — ianuarie (de zkcal/em? — 3,5 koal/emb) 11.4. Reţeaua hidrografică IL. Cursuri de apă din localitate Din punct de vedere hidrografic comuna Sînpaul este situata în bazinul hidrografic al Mureşului Superior, dupa confluienţa cu Piriul Mare ;Piriul Cerghid si principatul afluient fiind piriul Niraj dia zona de N-E a teritoriului. Rejeau hidrografică a comunei Sinpaul, este formată din ape de suprafaţă: râu, pâraie si ape subterane fieatice. Apele de suprafata Pinipalele ape curgătoare care traversează comuna Sînpaul sunt: Râul Mureş, Pârâul Mare, Pârâul Cerghid. Mai există şi alte pârâuri pe teritoriul administrativ al comunei care au un caracter nepermaneat datorită debitelor fiuctuante, variabite şi de lungime, acestea sunt condiționate de fenomenele atmosferice, Mureşul traversează comuna de la nord- est (a sud-vest pe o distanță de aproximativ 11,8 km, este regutarizat şi amenajat pantial împotriva inundațiilor. Cel mai mace debit al riului Mureş, a fost înregistrat În data de 14 mai 1970 ora 08.00 „viitura distrugind 60 case şi avariind alte 15, atingînd cota de peste 850 cm nivelul apei și un volum mai mare de 1200 me/secundă, fiind considerat anul cu cele mai mari inundaţii, care au provocat daune şi enorme pagube materiale la nivelul comunei, ajungind pină în centrui localitatii, Mari debite ale rîului Mureș au fost înregistrate şi în anui 1995, cînd nivelul cotei apei a atins 580 cm, iar în anul 1998, s-a înregistrat cel mai ridicat nivel după 1970, cota maximă atingind înlţimea de 650 cm, fata de nivelul mediu obisnuit de 150-250 cm. Restul apelor curgătoare din teritoriul administrativ al comunei, sunt pârâiaşe cu debite mici şi nesemnificative în mod obișnuit, dar cînd adună apele pluviate de pe Fomină de la Lunca Mureşului sunt prezente solurile aluvioinare consolidate pe care s-au dezvoltat şi zonele industriale şi de Jocuit. | Primele trepte de relief ascendent, mai acentuate spre nord şi măi domoale spre sud, cuprină soluri brune de pădure cu petece de sot negru de fănaț, bine consolidate structural. , Această unitate teritorială prezintă un relief fiămîntat, avind ca bază soluri grele -- argiloase — iutoase, puternic erodate şi pe alocuri cu focare de terenuri fugitive active sau parțial stabilizate, Din punct de vedere geotehnic se pot delimita două zone : , — zona luncii şi a teraselor, formată din depozite aluvionare depuse peste argile mazoase, [a baza cărora se găsesc depozitele de pielriş în amestec cu nisip, a cărui grosime este de 2,5 - 3,0 m, suprafețe pe care se pot executa fundaţii ale construcţiilor pe stratul situat sub solul vegetal; , | - zona versanților, are un strat bun de fundare sub nivelul vegetal și este format din depozite de prafuri argiloase, cu grosimi ce variază între 3 -7m; PR Cotele nivelurilor hidrostatice, in general nu prezintă probleme importante privind amplasarea şi execuția construcțiilor de orice tip, În anumite zone de luncă = bune pentru construit, săpăturite se vor prevedea cu epuismente pentru cazul adincimilor sub limita nivelului apleor freatice, Pentru aceste construcţii se recomandă să mu se prevadă subsoluri. : IL3, Caracteristici climatice 1.3.1. Caracteristiti climatice, specificităţi, influenţe Comuna Sîopaul este amplasata pe Culoarul Muresului ce apartine unui climat temperat - continental moderat caracterizat prin veri racoroase cu precipitati moderate și ierai reci, cu strat de zapadă instabilă ca, durată în timp. N În lunile de iamă viaturile dominante sunt cele din Nord - Est, respectiv pe Culoarul Mureşului. Circulaţia acrului predomină V - NV, _ Cele mai puternice vînturi ating viteza de 16 mvs, cca mai mare furtună fiind înregistrată în iunie1966 cu 0 viteză de peste 100 krw/oră, der în medie nu depăşesc 3,5 m/s, Sunt prezente și situațiile cu calm atmosferic, cu o frecvență anuală medie de 34,5% din an. , Temperatura aerului are valori medii de 9 grade C în Valea Mureşului cu medii ale lunii iulie cuprinse între 14 - 19 grade C. Tempertaura medie a iuniilor de iernă este cuprinsă între -8 si —3 grade C, iaz pentru lunile de vară 28,2 grade C. Maximele medii absolute măsurate fiind de + 39 grade C. 1132. Regimul precipitaţiitor Precipitaţiile medii anvale se caracterizează prin cantităţi de apă pluvială de 627,1 mm (minim 487 mm iar maxim 842.8 mara). Cantitatea medie de precipitațiilor înregistrate din luna iulie este de 80 num, iar cea din luna ianuarie este de 31 mm. Valori maxitne sau atins în 1998 şi 2006, de 100 - 150 litri / mp. Stratul de zapadă este prezent în proporţie de 55 - 80 zile din an, cu grosimi cuprinse înlre 25 - 40 cm. Numărul zifelor de inghej din an, totalizează 115 zile şi variază de la an la an, 6 dealurile înconjurătoare, nefiind regularizate sau cu lucrari minime de aparare, în condiţii de viitură pot crea mari probleme localităţilor, Apele subterane Apele subterane sunt formate din pânza freatică rezultată din infiltraţii în sol şi prezintă caractere diferite în funcție de forma geologică în care se dezvoltă. În hunca Mureșului şi în terase a luat naștere o pinză freatică continuă cantonată în depozite psefitice şi psamitice situate peste argilele marnoase de bază. Adincimea cea mai mică a acestora se găseşte în zona de luncă, cu valori între 1 - 3 mm, prezentănd oscilații periodice în funcţie de nivelurile apelor din ru. Pe nivelurile teraselor superioare adîncimea lor este mai mare, între 4 — 6 m cu oscilaţii periodice relativ mici (0,4 — 0,5 tm). Datorită coeficientului de permeabilitate ridicat, debitele ce pol fi captate din puţurile executate sunt de 4 — 5 V/min. Analiza chimică a apei subterane îndică o mineralizare moderată, avind un conţinut de sulfați, cu valori cuprinse între 250 - 300 mg/dm* fapt pentru care trebuie să se țină cont la realizarea betoanelor în construcţiile civile. Pe versanți s-a format o pânză continuă de apă freatică, a cărei adincime esto variabilă în funie de microforma de relief şi în mejorilatea cazurilor se găsește la cota de 6 m, dar Sunt și unele microforme depresionare, unde apa freatică poate să apară la cote mal ridicate, 11.42. Amenajări hiărotehnlee (diguri) Mureşul traversează comuna de fa nord- est la sud-vest si dispune de lucrari majore de regul [...]