HCL 43/2021 Rușețu adoptată
Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușețu, județul
Ce se aprobă
Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu, județul
- Denumire
- Hotărârea nr. 43 din 2021 a Consiliului Local Rușețu
- Titlu oficial
- HCL nr. 43 din 28.09.2021
- Emitent
- Consiliul Local Rușețu
- Număr
- 43 / 2021
- Data
- 28 septembrie 2021
- Localitate
- Rușețu, județul Buzău
- Stare
- adoptată
Documente
Text
ROMÂNIA |
JUDEȚUL BUZĂU
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RUȘEŢU
HOTĂRÂRE
privind
aprobarea
Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu pe
perioada 2021 - 2027
Consiliul local al com unei Ruşeţu, judeţul Buzău;
Având în vedere:
referatul de aprobare al Primarului comunei Rușeţu înregistrat la nr.5826/24.09.2021;
- raportul de specialitate nr.5824/24.09.2021 al Compartimentului
Urbanism şi
amenajarea teritoriului;
În temeiul art. 129 alin.(4) lit.e) alin.(2) litera b), coroborat cu prevederile
art.139 alin.(1) art.196 alin.(1) lit a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Adoptă următoarea,
HOTĂRÂRE
Art.1 Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu, județul
Buzău pentru perioada 2021 — 2027 conform anexei, care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art.2 Primarul comunei Rușeţu va aduce la îndeplinire prezenta hotărâre și va va
depune toate diligențele necesare în vederea îndeplinirii proiectelor de dezvoltare
cuprinse în Strategie.
Art.3 Secretarul general al comunei Ruşeţu comunică transmite prezenta hotărâre
autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate şi o va aduce la cunoştinţă publică prin
publicare pe pagina de internet a comunei Rușeţu.
x
Această hotărâre a fost adoptată de Consiliul local al comunei Ruşeţu în şedinţa extraordinară din 28
ilor art.139 din din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019
de 41 voturi pentru, 2 abţineri şi O voțuri împotrivă, din numărul total
SG cali prezenţi la şedinţă. i
PREŞEDINTE DE ȘI
Mandache Vi
O
Ruşeţu, 28 septembrie 2021
Nr.43
CONTRASEMNEAZĂ :
SECRETARUL GENERAL AL. COMUNEI,
Gabrigi Dinu
II Pi a , , Î A
Nea ua hec ne 45 /29 caca
EX)
Strategia de dezvoltare: durabilă a comunei R useri jude ul Buzău
pentru perioada 2021-2027”
Dragi cetăţeni ai comunei Ruşeţu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Ruşeţu pentru perioada 2021 -
2027 prezintă acţiunile pe care administraţia publică locală le va iniţia pentru a
crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a comunei şi relevă proiectele și
oportunităţile pe care ni le oferă Uniunea Europeană.
Ca parte a comunităţii europene, comuna Ruşeţu are nevoie de o viziune
clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze
rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor
curopene.
” Sbraiegia de dezvoltare: Aurabilă comunei Rusu jude ul Bugăus
pentru periada 2021-2027”
CUPRINS
CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE. eee cane ee neeenenaneeneeaa roca e onanaanenaaaa d
CAPITOLUL 2. FIŞA DESCRIPTIVĂ A COMUNEI RUSEȚU. cecene nenea 50
CAPITOLUL 3. ANALIZA DE POTENȚIAL A COMUNEI RUSEȚU. nenea 56
CAPITOLUL 4. PERCEPȚIA POPULAȚIEI ASUPRA COMUNEI
CAPITOLUL 5. STUDIU DIAGNOSTIC - ANALIZA SWOT... ceea e crneaanee 147
CAPITOLUL 6. VIZIUNEA — O COMUNITATE LOCALĂ PROSPERĂ
SI MODERNĂ e nana ana aa ea ennanaa e enaeaee 158
CAPITOLUL 7. OBIECTIVELE ȘI MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI
RUȘEȚU. eee aere enma aenennnaea aaa ennteneeneenaeneanae anna nenea enananenaa nenea 16]
CAPITOLUL 8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2021-2027... caeeaee eee ne eneneenes 173
” Strategia de degpotiare durabilă av comunei Ruse m jude ul Buzău
pentru: perioada 2021-2027”
Dezvoltarea durabilă - a fost definită iniţial în anul 1987 în Raportul Comisiei
Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a ONU, cunoscut sub numele de Raportul
Brundiland: ..Umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă - de a garanta
satislacerea necesităţilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-
şi satisface propriile necesităţi”.
Noi abordări sunt necesare pentru a rezolva problemele prezentului şi pe cele
ale viitorului. Dacă cetăţenii și autorităţile publice locale nu vor realiza faptul că există o
profundă schimbare în contextul rezolvării de probleme la nivel local. şansele ca reacţia
lor să fie cea potrivită sunt foarte slabe.
Ideea aceasta s-a dezvoltat la Conferinţa Natiunilor Unite pentru Mediu și
Dezvoltare. denunită şi Summitul Pământului de la Rio. din anul 1992. în cadrul căreia
a fost exprimată îngrijorarea cu privire la creşterea efectelor negative pe care noi
oamenii, conștient sau nu. le avem asupra planetei: încălzirea globală. distrugerea
habitatelor, diminuarea stratului de ozon, poluarea ete. De asemenea, s-a subliniat faptul
că dilerenţa dintre statele lumii cu privire la utilizarea resurselor naturale este în
continuă creştere, fapt care atrage deosebiri semnificative privind nivelul de trai al
oamenilor din întreaga lume.
În acest sens, ca un început al rezolvării problemelor sociale şi de mediu,
conducătorii statelor reuniți la acea conferință au semnat o înțelegere cu privire la
elaborarea unor strategii noi care să asigure o dezvoltare durabilă a societăţii umane.
numite generic AGENDA 21. Acest document, care abordează problema dezvoltării
societăţilor şi economiilor prin concentrarea asupra conservării şi protecției mediului şi a
resurselor naturale, este un program de acţiune pentru secolul 21, orientat către
dezvoltarea durabilă.
* Strategia de depioltare durabilă pucomunei: Rusej us judele Bug
pemdru perioada 2021-2027”
România. în calitate de stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) și
al Uniunii Europene (UE) şi-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare
Durabilă (O0DD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU
A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie
2015. Coneluziile Consiliului UE. adoptate în data de 20 iunie 2017. sub denumirea
„Un viitor durabil a] Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind
implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Obiectivele de dezvoltare durabilă din AGENDA 2030:
Obiectivul 1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale. pretutindeni;
Obiectivul 2. Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare.
îmbunătăţirea nutriție! şi promovarea unei agriculturi durabile;
Obiectivul 3. Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor.
la orice vârstă;
Obiectivul 4. Asigurarea unei educaţii echitabile. favorabile incluziunii şi de
calitate și promovarea posibilităţilor de învățare pe tot parcursul vieţii, pentru toţi;
Obiectivul 5. Realizarea egalităţii de gen şi emanciparea tuturor femeilor şi
fetelor:
Obiectivul 6. Asigurarea accesului tuturor la serviciile de distribuire a apei şi
de salubrizare şi gestionarea durabilă a acestora;
Obiectivul 7. Asigurarea accesului tuturor la servicii energetice fiabile,
durabile. moderne şi la prețuri accesibile;
” Strazegia de dezvoltare durabilă a comanei Rusei ua jude ul Buzău
pentru perioada 2021-2027”
Comisia luropeană a prezentat la începutul anului 2019 şi un material intitulat
— "DOCUMENT DE REFLECȚIE — CĂTRE O EUROPĂ DURABILĂ PÂNĂ ÎN
ANUL 2030” se prezintă pe scurt modul în care Uniunea luropeană urmează să
înregistreze progrese în îndeplinirea celor 17 obiective până în anul 2030. precum şi
elementele care vor stimula şi cele care ar putea împiedica tranzilia către o Furopă
durabilă. asttel:
Obiectivul 1. Deşi UE este lider în cea mai mare parte a subdomeniilor care
țin de ocuparea lorței de muncă și de domeniul social. societatea în care trăim se
contruntă în continuare cu provocări care trebuie abordate.
Sărăcia atectează șansa cetăţenilor de a-și valorifica pe deplin potenţialul,
participarea lor activă în societate şi accesul la servicii de calitate. Sărăcia este un
fenomen multidimensional: pe lângă lipsa unor venituri adecvate. presupune şi alte
aspecte. de la deprivare materială la discriminare şi la neparticiparea la procesul
decizional. Sărăcia poate persista în timp, vransmiţându-se de la o generaţie la alia. UE a
acţionat pe mai multe lvonturi pentru a combate sărăcia, atât pe plan intern, cât şi pe plan
extern, de la intervenţii legislative la finanţare. coordonarea politicilor. promovarea
responsabilităţi sociale a întreprinderilor/comportamentul responsabil în afaceri şi
dialogul social. respectându-și. în acelaşi timp. competențele şi principiile subsidiarităţii
şi proportionalităţii. În anul 2017. pentru prima dată de la declanşarea crizei mondiale.
numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a scăzul
sub punctul de referință din anul 2008: numărul de persoane expuse riscului de sărăcie
sau excluziune socială a scăzut cu 3.1 milioane faţă de anul 2008 şi cu 10.8 nvilioane faţă
de anul 2012, când s-a înregistrat cel mai înalt nivel. Cu toate acestea, obiectivul UL de
a reduce cu cel putin 20 de milioane numărul de persoane afectate de sărăcie sau de
excluziune socială până în 2020, în comparație cu 2008, rămâne o provocare importantă.
Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, precum copiii, tinerii. persoanele cu handicap,
” Strategia de dezvoltare durabila a comunei Ruse ui jude Buzău
pemzru: pesricra dau 2021-2027”
durabilitatea acestora pe termen lung, luând în considerare şi impactul asupra ţărilor
tesțe. Dacă. în lume. unele regiuni se confruntă cu foametea. principalele probleme
legate de nutriţie cu care se confruntă Europa sunt excesul de greutate şi obezitatea,
precum și carențele de micronuirienţi. La nivel global. dovă treimi din populaţia săracă a
lumii trăieşte în zone rurale. agricultura constituind un mijloc de subzistență. UE a
păstrat în perinanenţă securitatea alimentară şi nutriţională în centrul cooperării pentru
dezvoltare și. în relaţiile sale comerciale şi în politicile de vecinătate şi de extindere.
acordă o atenţie specială atâi securităţii alimentare, cât şi agriculturii şi pescuitului
durabil. Uniunea Europeană. cel mai mare donator de asistență alimentară umanitară
acordată victimelor crizelor alimentare la nivel mondial. investeşte masiv şi în acţiunile
de sprijinire a țărilor care se confruntă cu riscul de foamete.
Obiectivul 3. Sănătatea este o nevoie umană de bază, iar UL a înregistrat
progrese semnilicative în ceea ce privește combaterea inegalităţilor în materie de
sănătate şi a cauzelor sociale şi de mediu ale acestora. O stare de sănătate bună are
valoare nu numai ca factor determinant major al calităţii vieţii, al bunăstării şi al
participării sociale a fiecărei persoane. ci contribuie și la crearea unei economii europene
durabile. Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un obiectiv al Cartei
drepturilor fundamentale a UE, unul dintre drepturile recunoscute de Pilonul european al
drepturilor sociale şi. prin urmare. un obiectiv politic important al LII şi al statelor
membre ale acesteia. Accesibilitatea şi caracterul abordabil al serviciilor de asistenţă
medicală pentru pacienţi rămân, împreună cu eficacitatea şi cu durabilitatea finantelor
publice. principalele obiective politice pentru reformele sistemelor de sănătate discutate
în contextul Ul. Cu toate acestea, fumatul şi consumul excesiv de alcool. excesul de
greutate, hpsa de activitate fizică. problemele de sănătate mintală precum depresia şi
sinuciderea, precum și bolile transmisibile continuă să afecteze sănătatea şi. împreună cu
schimbările demografice și sociale. constituie o povară suplimentară pentru sistemele de
1]
” Strazegia- de dezvoltare Ausrohilă a comunei Ruse judeul Buzău
fa J îi
pentru perioada 2021-2027”
accesului la educaţie de bază de calitate în țările cu venituri reduse. precum şi în ţările
lvagile și cele afectate de conflicte. în special pentru fete şi grupurile marginalizate.
Obicetivul 5, UE se ailă printre liderii mondiali în materie de egalitate de gen.
în ultimele decenii înregistrându-se progrese ca urmare a legislatiei privind egalitatea de
tratament. a abordării integratoare a egalităţii de gen şi a măsurilor specifice de
promovare a drepturilor femeilor şi a egalităţii de gen. Pe piaţa fortei de muncă din UE
există un număr mai mare de femei, iar acestea reuşesc să atingă niveluri mai bune de
educaţie şi formare: cu toate acestea, femeile sunt încă supra-reprezentate în sectoarele
prost plătite şi sub-reprezentate în funcţiile de decizie. Din cauza diferențelor de gen în
ceea ce priveşte veniturile şi modelele de carieră, adesea lemeile au drepturi de pensie
ma! reduse. aşa că este nevoie în continuare să se menţină ritmul şi să se realizeze
îmbunătăţiri. Un sondaj special Eurobarometru efectuat în 2017 a arăta! că populaţia din
UE este în mare parte favorabilă egalităţii de gen: 84 % dintre europeni consideră că
egalitatea de gen este importantă pentru ei personal (inclusiv 80 % dintre bărbaţi). La
nivel internaţional, UL include perspectiva de gen în politicile sale externe, plecând de
Ja instrumente comerciale până la Consensul european privind dezvoltarea şi la politicile
UE de vecinătate şi de extindere.
Obiectivul 6. Accesul la apă este o necesiiate umană de bază. De asemenea.
apa este o resursă economică importantă și este fundamentul biodiversităţii. al climei şi
al reglării ecosistemelor. Protejarea ecosistemelor hidrice împotriva poluării și a
transformărilor hidromorfelogice și utilizarea durabilă a apei sunt esenţiale pentru a
răspunde nevoilor generaţiilor actuale şi viitoare, precum şi pentru a menţine stabilitatea
politică la nivel naţional şi regional. În cadrul UE. o politică cuprinzătoare în domeniul
apei urmăreşte să asigure disponibilitatea unei cantităţi suliciente de apă de bună
calilale. atât pentru nevoile cetățenilor. cât și pentru mediu. prin reglementarea
13
” Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Ruşeţu judetul Buzău,
pentru periada 2021-2027”
Pe plan extern. Consensul european privind dezvoltarea se axează pe îmbunătățirea
accesului la servicii energetice modeme, fiabile. durabile şi la prețuri abordabile. pe
creşterea utilizării energiei din surse regenerabile și a măsurilor de eficienţă energetică şi
pe contribuţia la combaterea schimbărilor climatice. Prin instrumentele sale de finanţare
mixtă. Planul european de investiţii externe şi inițiativa de finantare a electri ficării, UE
are un rol de pionierat în stimularea investiţiilor sectorului privat în sectorul energiei
durabile. Politica de vecinătate şi politica de extindere contribuie. de asemenea. în acest
domeniu.
Obiectivul 8. Redresarea Europei în urma crizei economice a sprijinit
creşterea constantă a ocupării forței de muncă. Investiţiile au ajuns aproape până la
nivelul dinainte de criză, iar finanțele publice se îmbunătăţesc. deşi redresarea se
confruntă cu riscuri de evoluţie negativă. Cu 1oate acestea, dezvoltarea nu aduce aceleaşi
beneficii tuturor cetăţenilor şi statelor membre. în unele țări înregistrându-se în
continuare un şomaj ridicat. Tendinţele în materie de investiţii şi productivitate
sugerează că se poale face mai mult pentru a stimula redresarea şi tranziția către o
creştere economică mai durabilă. în condiţiile provocărilor globale pe termen lung legate
de schimbările demografice şi digitalizare. Pe lângă eforturile continue de a asigura
finanţe publice durabile pe termen lung, UE continuă să promoveze investiţiile. în
special în educaţie, în formarea de competente şi în cercetare şi dezvoltare, precum şi
reformele structurale pentru a spori eficacitatea mediului de afaceri, a pieţei produselor
şi a pieței forţei de muncă. „Planul de investiţii pentru Europa” este esenţial pentru
atragerea de investiţii private în sectoarele strategice ale economiei europene. Reformele
structurale vizând îmbunătăţirea pietelor forței de muncă şi a politicilor sociale ar trebui
să le permită lucrătorilor dobândirea competenţelor necesare pentru wanziţia către o
economie verde şi să promoveze un acces mai bun și şanse egale pe piaţa forței de
muncă, condiții de muncă echitabile, precum și sisteme durabile și adecvate de protecţie
15
” Strategia Be dezotare durabilă a comunei Ruse judeţul: Buzău
pentru perioada 2021-2027”
acihvitatea într-un mod responsabil şi durabil, să creeze locuri de muncă, să stimuleze
competitivitatea Europei, să promoveze investiţiile și inovarea în tehnologii curate și
digitale şi să protejeze regiunile şi lucrătorii cei mai afectaţi de schimbările din sectorul
industria]. Accentul pe care UE îl pune pe investiţiile în cercetare și inovare. precum și
în transformarea digitală ne ajută să concurăm la nivel mondial prin crearea mai multor
locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. UE reprezintă spaţiul de cercetare şi inovare
cel mai deschis din lume, dar sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte extinderea şi
diseminarea, deoarece inovațiile nu se traduc întotdeauna în noi oportunităţi de piaţă şi
de creştere. Investiţiile sectorului de afaceri în cercetare şi inovare trebuie să lie
majorate. devarece în prezent nivelul acestora este de numai 1.3 % din PIB, după China
(1.6 %), SUA (2 %) sau Japonia (2.6 %). Transformarea digitală este un factor important
pentru tranziţia către o economie şi o societate circulară şi cu emisii scăzute de dioxid de
carbon. La nivel internaţional, Consensul european privind dezvoltarea sprijină
proiectarea. construcţia şi exploatarea de intrastructuri de înaltă calitate, reziliente și
ecologice, pentru a promova accesul echitabil și la preţuri abordabile pentru toţi.
creşterea economică, comerțul şi investiţiile. Politicile UE în domeniul comertului, al
extinderii şi al vecinătăţii contribuie. de asemenea. la realizarea acestui obiectiv.
Obiectivul 10. la fel ca sărăcia. inegalitatea este un concept
multidimensional. Acesta acoperă inegalităţile atât din perspectiva rezultatelor, cât şi a
oportunităuilor. cum ar îi inegalitatea veniturilor, accesul inegal la protecţia socială,
precum şi transmiterea inegalităţii de la o generaţie la alia. Inegalitatea de șanse
reprezintă o cauză importantă a inegalităţii veniturilor. Convergenţa veniturilor este o
realitate din ce în ce mai prezentă pe teritoriul UE, iar nivelul de trai s-a redresat după
criză în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea. pe măsură ce economiile
europene își recapătă forța. au început să apară îndoieli cu privire la caracterul incluzi
al creșterii economice. Inegalitatea veniturilor în interiorul UE în ansamblu s-a stabilizat
17
” Strategia de dezvoltare durabila a comunei Ruse judeţul: B tizăus
penzru perioada 2021-2027”
socială. congesuile. penuria de locuințe adecvate. scăderea calităţii infrastructurii şi
creşterea poluării atmosferice. pentru a menţiona doar câteva exemple. De asemenea.
oraşele sunt deosebit de vulnerabile fa impactul schimbărilor climatice și al dezastrelor
naturale. Consolidarea dimensiunii urbane a politicilor europene şi naţionale este un
efort comun al Comisiei. al statelor membre şi al oraşelor europene. În conformitate cu
Noua agendă urbană a ONU, UE consolidează reziliența mediului urban prin măsuri de
prevenire a dezastrelor şi a riscurilor legate de schimbările climatice şi răspunde într-o
manieră mai coordonată la diferitele provocări urbane. La nivel internațional. politicile
de dezvoltare, politicile externe şi de securitate şi politicile de extindere şi de vecinătate
din Europa urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în oraşe. Consensul european
privind dezvoltarea subliniază neceșitatea de a ne concentra mai mult asupra oraşelor și
autorităţilor locale ca actori importanți în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Obiectivul 12. Consumul și producţia durabile au ca scop reducerea amprentei
ecologice a Europei prin schimbarea modului în care producem. distribuim şi consumăm
bunurile și utilizăm resursele. UE a realizat progrese în ultimii ani în direcția trecerii la o
economie verde şi competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon şi eficientă din
punct de vedere al utilizării resurselor. însă modelele durabile de consum şi producţie
rămân în continuare principala provocare în ceea ce priveşte realizarea ODD în UE şi
necesită eforturi continue la toate nivelurile. Abordarea UE constă în promovarea
eficie
[...]
Hotărâri adoptate în aceeași perioadă
HCL 39/2021HCL nr. 39 din 26.08.2021HCL 40/2021HCL nr. 40 din 26.08.2021HCL 41/2021HCL nr. 41 din 28.09.2021HCL 42/2021HCL nr. 42 din 28.09.2021HCL 44/2021HCL nr. 44 din 28.09.2021HCL 45/2021HCL nr. 45 din 13.10.2021HCL 46/2021HCL nr. 46 din 13.10.2021HCL 47/2021HCL nr. 47 din 29.10.2021
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Vrei să urmărești un cuvânt în toată țara sau într-un județ întreg? Alertele naționale →