28 septembrie 2021

HCL 43/2021 Rușețu adoptată

Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușețu, județul

Ce se aprobă

Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu, județul

Citat din articolul 1 al hotărârii.

Denumire
Hotărârea nr. 43 din 2021 a Consiliului Local Rușețu
Titlu oficial
HCL nr. 43 din 28.09.2021
Emitent
Consiliul Local Rușețu
Număr
43 / 2021
Data
28 septembrie 2021
Localitate
Rușețu, județul Buzău
Stare
adoptată

Documente

Text

ROMÂNIA | JUDEȚUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RUȘEŢU HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu pe perioada 2021 - 2027 Consiliul local al com unei Ruşeţu, judeţul Buzău; Având în vedere: referatul de aprobare al Primarului comunei Rușeţu înregistrat la nr.5826/24.09.2021; - raportul de specialitate nr.5824/24.09.2021 al Compartimentului Urbanism şi amenajarea teritoriului; În temeiul art. 129 alin.(4) lit.e) alin.(2) litera b), coroborat cu prevederile art.139 alin.(1) art.196 alin.(1) lit a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Adoptă următoarea, HOTĂRÂRE Art.1 Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Rușeţu, județul Buzău pentru perioada 2021 — 2027 conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Primarul comunei Rușeţu va aduce la îndeplinire prezenta hotărâre și va va depune toate diligențele necesare în vederea îndeplinirii proiectelor de dezvoltare cuprinse în Strategie. Art.3 Secretarul general al comunei Ruşeţu comunică transmite prezenta hotărâre autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor interesate şi o va aduce la cunoştinţă publică prin publicare pe pagina de internet a comunei Rușeţu. x Această hotărâre a fost adoptată de Consiliul local al comunei Ruşeţu în şedinţa extraordinară din 28 ilor art.139 din din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 de 41 voturi pentru, 2 abţineri şi O voțuri împotrivă, din numărul total SG cali prezenţi la şedinţă. i PREŞEDINTE DE ȘI Mandache Vi O Ruşeţu, 28 septembrie 2021 Nr.43 CONTRASEMNEAZĂ : SECRETARUL GENERAL AL. COMUNEI, Gabrigi Dinu II Pi a , , Î A Nea ua hec ne 45 /29 caca EX) Strategia de dezvoltare: durabilă a comunei R useri jude ul Buzău pentru perioada 2021-2027” Dragi cetăţeni ai comunei Ruşeţu Strategia de dezvoltare locală a comunei Ruşeţu pentru perioada 2021 - 2027 prezintă acţiunile pe care administraţia publică locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a comunei şi relevă proiectele și oportunităţile pe care ni le oferă Uniunea Europeană. Ca parte a comunităţii europene, comuna Ruşeţu are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor curopene. ” Sbraiegia de dezvoltare: Aurabilă comunei Rusu jude ul Bugăus pentru periada 2021-2027” CUPRINS CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE. eee cane ee neeenenaneeneeaa roca e onanaanenaaaa d CAPITOLUL 2. FIŞA DESCRIPTIVĂ A COMUNEI RUSEȚU. cecene nenea 50 CAPITOLUL 3. ANALIZA DE POTENȚIAL A COMUNEI RUSEȚU. nenea 56 CAPITOLUL 4. PERCEPȚIA POPULAȚIEI ASUPRA COMUNEI CAPITOLUL 5. STUDIU DIAGNOSTIC - ANALIZA SWOT... ceea e crneaanee 147 CAPITOLUL 6. VIZIUNEA — O COMUNITATE LOCALĂ PROSPERĂ SI MODERNĂ e nana ana aa ea ennanaa e enaeaee 158 CAPITOLUL 7. OBIECTIVELE ȘI MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI RUȘEȚU. eee aere enma aenennnaea aaa ennteneeneenaeneanae anna nenea enananenaa nenea 16] CAPITOLUL 8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2021-2027... caeeaee eee ne eneneenes 173 ” Strategia de degpotiare durabilă av comunei Ruse m jude ul Buzău pentru: perioada 2021-2027” Dezvoltarea durabilă - a fost definită iniţial în anul 1987 în Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a ONU, cunoscut sub numele de Raportul Brundiland: ..Umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă - de a garanta satislacerea necesităţilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a- şi satisface propriile necesităţi”. Noi abordări sunt necesare pentru a rezolva problemele prezentului şi pe cele ale viitorului. Dacă cetăţenii și autorităţile publice locale nu vor realiza faptul că există o profundă schimbare în contextul rezolvării de probleme la nivel local. şansele ca reacţia lor să fie cea potrivită sunt foarte slabe. Ideea aceasta s-a dezvoltat la Conferinţa Natiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare. denunită şi Summitul Pământului de la Rio. din anul 1992. în cadrul căreia a fost exprimată îngrijorarea cu privire la creşterea efectelor negative pe care noi oamenii, conștient sau nu. le avem asupra planetei: încălzirea globală. distrugerea habitatelor, diminuarea stratului de ozon, poluarea ete. De asemenea, s-a subliniat faptul că dilerenţa dintre statele lumii cu privire la utilizarea resurselor naturale este în continuă creştere, fapt care atrage deosebiri semnificative privind nivelul de trai al oamenilor din întreaga lume. În acest sens, ca un început al rezolvării problemelor sociale şi de mediu, conducătorii statelor reuniți la acea conferință au semnat o înțelegere cu privire la elaborarea unor strategii noi care să asigure o dezvoltare durabilă a societăţii umane. numite generic AGENDA 21. Acest document, care abordează problema dezvoltării societăţilor şi economiilor prin concentrarea asupra conservării şi protecției mediului şi a resurselor naturale, este un program de acţiune pentru secolul 21, orientat către dezvoltarea durabilă. * Strategia de depioltare durabilă pucomunei: Rusej us judele Bug pemdru perioada 2021-2027” România. în calitate de stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE) şi-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (O0DD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Coneluziile Consiliului UE. adoptate în data de 20 iunie 2017. sub denumirea „Un viitor durabil a] Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Obiectivele de dezvoltare durabilă din AGENDA 2030: Obiectivul 1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale. pretutindeni; Obiectivul 2. Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare. îmbunătăţirea nutriție! şi promovarea unei agriculturi durabile; Obiectivul 3. Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor. la orice vârstă; Obiectivul 4. Asigurarea unei educaţii echitabile. favorabile incluziunii şi de calitate și promovarea posibilităţilor de învățare pe tot parcursul vieţii, pentru toţi; Obiectivul 5. Realizarea egalităţii de gen şi emanciparea tuturor femeilor şi fetelor: Obiectivul 6. Asigurarea accesului tuturor la serviciile de distribuire a apei şi de salubrizare şi gestionarea durabilă a acestora; Obiectivul 7. Asigurarea accesului tuturor la servicii energetice fiabile, durabile. moderne şi la prețuri accesibile; ” Strazegia de dezvoltare durabilă a comanei Rusei ua jude ul Buzău pentru perioada 2021-2027” Comisia luropeană a prezentat la începutul anului 2019 şi un material intitulat — "DOCUMENT DE REFLECȚIE — CĂTRE O EUROPĂ DURABILĂ PÂNĂ ÎN ANUL 2030” se prezintă pe scurt modul în care Uniunea luropeană urmează să înregistreze progrese în îndeplinirea celor 17 obiective până în anul 2030. precum şi elementele care vor stimula şi cele care ar putea împiedica tranzilia către o Furopă durabilă. asttel: Obiectivul 1. Deşi UE este lider în cea mai mare parte a subdomeniilor care țin de ocuparea lorței de muncă și de domeniul social. societatea în care trăim se contruntă în continuare cu provocări care trebuie abordate. Sărăcia atectează șansa cetăţenilor de a-și valorifica pe deplin potenţialul, participarea lor activă în societate şi accesul la servicii de calitate. Sărăcia este un fenomen multidimensional: pe lângă lipsa unor venituri adecvate. presupune şi alte aspecte. de la deprivare materială la discriminare şi la neparticiparea la procesul decizional. Sărăcia poate persista în timp, vransmiţându-se de la o generaţie la alia. UE a acţionat pe mai multe lvonturi pentru a combate sărăcia, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, de la intervenţii legislative la finanţare. coordonarea politicilor. promovarea responsabilităţi sociale a întreprinderilor/comportamentul responsabil în afaceri şi dialogul social. respectându-și. în acelaşi timp. competențele şi principiile subsidiarităţii şi proportionalităţii. În anul 2017. pentru prima dată de la declanşarea crizei mondiale. numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a scăzul sub punctul de referință din anul 2008: numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu 3.1 milioane faţă de anul 2008 şi cu 10.8 nvilioane faţă de anul 2012, când s-a înregistrat cel mai înalt nivel. Cu toate acestea, obiectivul UL de a reduce cu cel putin 20 de milioane numărul de persoane afectate de sărăcie sau de excluziune socială până în 2020, în comparație cu 2008, rămâne o provocare importantă. Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, precum copiii, tinerii. persoanele cu handicap, ” Strategia de dezvoltare durabila a comunei Ruse ui jude Buzău pemzru: pesricra dau 2021-2027” durabilitatea acestora pe termen lung, luând în considerare şi impactul asupra ţărilor tesțe. Dacă. în lume. unele regiuni se confruntă cu foametea. principalele probleme legate de nutriţie cu care se confruntă Europa sunt excesul de greutate şi obezitatea, precum și carențele de micronuirienţi. La nivel global. dovă treimi din populaţia săracă a lumii trăieşte în zone rurale. agricultura constituind un mijloc de subzistență. UE a păstrat în perinanenţă securitatea alimentară şi nutriţională în centrul cooperării pentru dezvoltare și. în relaţiile sale comerciale şi în politicile de vecinătate şi de extindere. acordă o atenţie specială atâi securităţii alimentare, cât şi agriculturii şi pescuitului durabil. Uniunea Europeană. cel mai mare donator de asistență alimentară umanitară acordată victimelor crizelor alimentare la nivel mondial. investeşte masiv şi în acţiunile de sprijinire a țărilor care se confruntă cu riscul de foamete. Obiectivul 3. Sănătatea este o nevoie umană de bază, iar UL a înregistrat progrese semnilicative în ceea ce privește combaterea inegalităţilor în materie de sănătate şi a cauzelor sociale şi de mediu ale acestora. O stare de sănătate bună are valoare nu numai ca factor determinant major al calităţii vieţii, al bunăstării şi al participării sociale a fiecărei persoane. ci contribuie și la crearea unei economii europene durabile. Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un obiectiv al Cartei drepturilor fundamentale a UE, unul dintre drepturile recunoscute de Pilonul european al drepturilor sociale şi. prin urmare. un obiectiv politic important al LII şi al statelor membre ale acesteia. Accesibilitatea şi caracterul abordabil al serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţi rămân, împreună cu eficacitatea şi cu durabilitatea finantelor publice. principalele obiective politice pentru reformele sistemelor de sănătate discutate în contextul Ul. Cu toate acestea, fumatul şi consumul excesiv de alcool. excesul de greutate, hpsa de activitate fizică. problemele de sănătate mintală precum depresia şi sinuciderea, precum și bolile transmisibile continuă să afecteze sănătatea şi. împreună cu schimbările demografice și sociale. constituie o povară suplimentară pentru sistemele de 1] ” Strazegia- de dezvoltare Ausrohilă a comunei Ruse judeul Buzău fa J îi pentru perioada 2021-2027” accesului la educaţie de bază de calitate în țările cu venituri reduse. precum şi în ţările lvagile și cele afectate de conflicte. în special pentru fete şi grupurile marginalizate. Obicetivul 5, UE se ailă printre liderii mondiali în materie de egalitate de gen. în ultimele decenii înregistrându-se progrese ca urmare a legislatiei privind egalitatea de tratament. a abordării integratoare a egalităţii de gen şi a măsurilor specifice de promovare a drepturilor femeilor şi a egalităţii de gen. Pe piaţa fortei de muncă din UE există un număr mai mare de femei, iar acestea reuşesc să atingă niveluri mai bune de educaţie şi formare: cu toate acestea, femeile sunt încă supra-reprezentate în sectoarele prost plătite şi sub-reprezentate în funcţiile de decizie. Din cauza diferențelor de gen în ceea ce priveşte veniturile şi modelele de carieră, adesea lemeile au drepturi de pensie ma! reduse. aşa că este nevoie în continuare să se menţină ritmul şi să se realizeze îmbunătăţiri. Un sondaj special Eurobarometru efectuat în 2017 a arăta! că populaţia din UE este în mare parte favorabilă egalităţii de gen: 84 % dintre europeni consideră că egalitatea de gen este importantă pentru ei personal (inclusiv 80 % dintre bărbaţi). La nivel internaţional, UL include perspectiva de gen în politicile sale externe, plecând de Ja instrumente comerciale până la Consensul european privind dezvoltarea şi la politicile UE de vecinătate şi de extindere. Obiectivul 6. Accesul la apă este o necesiiate umană de bază. De asemenea. apa este o resursă economică importantă și este fundamentul biodiversităţii. al climei şi al reglării ecosistemelor. Protejarea ecosistemelor hidrice împotriva poluării și a transformărilor hidromorfelogice și utilizarea durabilă a apei sunt esenţiale pentru a răspunde nevoilor generaţiilor actuale şi viitoare, precum şi pentru a menţine stabilitatea politică la nivel naţional şi regional. În cadrul UE. o politică cuprinzătoare în domeniul apei urmăreşte să asigure disponibilitatea unei cantităţi suliciente de apă de bună calilale. atât pentru nevoile cetățenilor. cât și pentru mediu. prin reglementarea 13 ” Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Ruşeţu judetul Buzău, pentru periada 2021-2027” Pe plan extern. Consensul european privind dezvoltarea se axează pe îmbunătățirea accesului la servicii energetice modeme, fiabile. durabile şi la prețuri abordabile. pe creşterea utilizării energiei din surse regenerabile și a măsurilor de eficienţă energetică şi pe contribuţia la combaterea schimbărilor climatice. Prin instrumentele sale de finanţare mixtă. Planul european de investiţii externe şi inițiativa de finantare a electri ficării, UE are un rol de pionierat în stimularea investiţiilor sectorului privat în sectorul energiei durabile. Politica de vecinătate şi politica de extindere contribuie. de asemenea. în acest domeniu. Obiectivul 8. Redresarea Europei în urma crizei economice a sprijinit creşterea constantă a ocupării forței de muncă. Investiţiile au ajuns aproape până la nivelul dinainte de criză, iar finanțele publice se îmbunătăţesc. deşi redresarea se confruntă cu riscuri de evoluţie negativă. Cu 1oate acestea, dezvoltarea nu aduce aceleaşi beneficii tuturor cetăţenilor şi statelor membre. în unele țări înregistrându-se în continuare un şomaj ridicat. Tendinţele în materie de investiţii şi productivitate sugerează că se poale face mai mult pentru a stimula redresarea şi tranziția către o creştere economică mai durabilă. în condiţiile provocărilor globale pe termen lung legate de schimbările demografice şi digitalizare. Pe lângă eforturile continue de a asigura finanţe publice durabile pe termen lung, UE continuă să promoveze investiţiile. în special în educaţie, în formarea de competente şi în cercetare şi dezvoltare, precum şi reformele structurale pentru a spori eficacitatea mediului de afaceri, a pieţei produselor şi a pieței forţei de muncă. „Planul de investiţii pentru Europa” este esenţial pentru atragerea de investiţii private în sectoarele strategice ale economiei europene. Reformele structurale vizând îmbunătăţirea pietelor forței de muncă şi a politicilor sociale ar trebui să le permită lucrătorilor dobândirea competenţelor necesare pentru wanziţia către o economie verde şi să promoveze un acces mai bun și şanse egale pe piaţa forței de muncă, condiții de muncă echitabile, precum și sisteme durabile și adecvate de protecţie 15 ” Strategia Be dezotare durabilă a comunei Ruse judeţul: Buzău pentru perioada 2021-2027” acihvitatea într-un mod responsabil şi durabil, să creeze locuri de muncă, să stimuleze competitivitatea Europei, să promoveze investiţiile și inovarea în tehnologii curate și digitale şi să protejeze regiunile şi lucrătorii cei mai afectaţi de schimbările din sectorul industria]. Accentul pe care UE îl pune pe investiţiile în cercetare și inovare. precum și în transformarea digitală ne ajută să concurăm la nivel mondial prin crearea mai multor locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. UE reprezintă spaţiul de cercetare şi inovare cel mai deschis din lume, dar sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte extinderea şi diseminarea, deoarece inovațiile nu se traduc întotdeauna în noi oportunităţi de piaţă şi de creştere. Investiţiile sectorului de afaceri în cercetare şi inovare trebuie să lie majorate. devarece în prezent nivelul acestora este de numai 1.3 % din PIB, după China (1.6 %), SUA (2 %) sau Japonia (2.6 %). Transformarea digitală este un factor important pentru tranziţia către o economie şi o societate circulară şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon. La nivel internaţional, Consensul european privind dezvoltarea sprijină proiectarea. construcţia şi exploatarea de intrastructuri de înaltă calitate, reziliente și ecologice, pentru a promova accesul echitabil și la preţuri abordabile pentru toţi. creşterea economică, comerțul şi investiţiile. Politicile UE în domeniul comertului, al extinderii şi al vecinătăţii contribuie. de asemenea. la realizarea acestui obiectiv. Obiectivul 10. la fel ca sărăcia. inegalitatea este un concept multidimensional. Acesta acoperă inegalităţile atât din perspectiva rezultatelor, cât şi a oportunităuilor. cum ar îi inegalitatea veniturilor, accesul inegal la protecţia socială, precum şi transmiterea inegalităţii de la o generaţie la alia. Inegalitatea de șanse reprezintă o cauză importantă a inegalităţii veniturilor. Convergenţa veniturilor este o realitate din ce în ce mai prezentă pe teritoriul UE, iar nivelul de trai s-a redresat după criză în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea. pe măsură ce economiile europene își recapătă forța. au început să apară îndoieli cu privire la caracterul incluzi al creșterii economice. Inegalitatea veniturilor în interiorul UE în ansamblu s-a stabilizat 17 ” Strategia de dezvoltare durabila a comunei Ruse judeţul: B tizăus penzru perioada 2021-2027” socială. congesuile. penuria de locuințe adecvate. scăderea calităţii infrastructurii şi creşterea poluării atmosferice. pentru a menţiona doar câteva exemple. De asemenea. oraşele sunt deosebit de vulnerabile fa impactul schimbărilor climatice și al dezastrelor naturale. Consolidarea dimensiunii urbane a politicilor europene şi naţionale este un efort comun al Comisiei. al statelor membre şi al oraşelor europene. În conformitate cu Noua agendă urbană a ONU, UE consolidează reziliența mediului urban prin măsuri de prevenire a dezastrelor şi a riscurilor legate de schimbările climatice şi răspunde într-o manieră mai coordonată la diferitele provocări urbane. La nivel internațional. politicile de dezvoltare, politicile externe şi de securitate şi politicile de extindere şi de vecinătate din Europa urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în oraşe. Consensul european privind dezvoltarea subliniază neceșitatea de a ne concentra mai mult asupra oraşelor și autorităţilor locale ca actori importanți în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Obiectivul 12. Consumul și producţia durabile au ca scop reducerea amprentei ecologice a Europei prin schimbarea modului în care producem. distribuim şi consumăm bunurile și utilizăm resursele. UE a realizat progrese în ultimii ani în direcția trecerii la o economie verde şi competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon şi eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. însă modelele durabile de consum şi producţie rămân în continuare principala provocare în ceea ce priveşte realizarea ODD în UE şi necesită eforturi continue la toate nivelurile. Abordarea UE constă în promovarea eficie [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: www.primariarusetu.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă

Politica de utilizare hotarari.ro: textul oficial al hotărârilor este public și poate fi citat liber. Arhiva ca bază de date și munca noastră peste ea (rezumate, teme, puncte pe hartă, legături cu firmele, structura site-ului) nu pot fi extrase automat sau sistematic, folosite pentru a dezvolta, antrena, îmbunătăți sau compara un produs ori serviciu concurent (inclusiv un model AI) și nici copiate și republicate. Drepturile de extragere a textului și a datelor (TDM) sunt rezervate, conform art. 4 din Directiva (UE) 2019/790. Sunt permise: indexarea de către motoarele de căutare; citarea de către asistenții AI a unor fragmente scurte, cu atribuire și link către pagină; folosirea personală și profesională obișnuită. Citare: „hotarari.ro, pe baza datelor publicate de [consiliul local/primărie]”, cu link. Termenii completi: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala Usage policy of hotarari.ro: the official text of council decisions is public and may be quoted freely. The archive as a database and our work on it (summaries, topics, map points, company links, site structure) may not be extracted automatically or systematically, used to develop, train, improve or benchmark a competing product or service (including an AI model), or copied and republished. Text and data mining rights are reserved under Art. 4 of Directive (EU) 2019/790. Allowed: indexing by search engines; quoting short excerpts by AI assistants, with attribution and a link to the page; ordinary personal and professional use. Cite as: "hotarari.ro, based on data published by [council/town hall]", with a link. Full terms: https://hotarari.ro/termeni#utilizare-concurentiala