HCL 388/2022 Reșița adoptată

JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL RR E a E RE e IT DE a O E i DE 0 e e PN N IRA i E E EC E E PPR E APR AA RE = PR OR RR SR OR = RI NANA = PN HOTĂRÂREA. Nr. 388 din 29.08.2022 privind aprobarea Studiului de Prefezabilitate (SPF) pentru investiţia: „Realizarea unui tunel între Centura Valea Țerovei și fosta fabrică de şamotă Stavila” Consiliul local al Municipiului Reşiţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de 29.08.2022; Având în vedere Referatul de aprobare al domnului primar al municipiului Reşiţa — Popa Ioan, nr.57286/26.08.2022 şi Raportul de specialitate al Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană — Serviciul Investiţii, nr. 57242/26.08.2022, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; În temeiul prevederilor HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; Luând în considerare prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art.129 alin. 1, alin. 2 lit. b) şi alin. 4 lit. d) şi art. 139, alin. 3 lit. d), art. 196 alin. 1 lit. a), art. 197 alin. 1 şi alin. 2 şi art. 199 alin. 1 şi 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. HOTĂRĂȘTE : Art. 1. — Consiliul Local al Municipiului Reşiţa ia act de Studiului de Prefezabilitate (SPF) pentru obiectivul de investiţii „Realizarea unui tunel între Centura Valea Țerovei şi fosta fabrică de șamotă Stavila”, întocmit de către S.C. Quadrante Viaponte Proiectare si Consultanta S.R.L. Bucuresti, în baza Contractului de proiectare tehnică nr. 9419/29.12.2021, care devine document oficial certificat prin ştampile și semnături şi care produce efecte juridice, fapt pentru care persoana autorizată Vlad Chiotan răspunde personal după caz administrativ, civil şi penal pentru exactitatea mențiunilor, a datelor, a calculelor, a prețurilor cuprinse în aceasta şi pentru respectarea întocmai a actelor normative naţionale în vigoare pentru pentru lucrarea intitulată „Realizarea unui tunel între Centura Valea Ţerovei şi fosta fabrică de şamotă Stavila” Art. 2 — Se aprobă Studiului de Prefezabilitate (SPF) intitulat „Realizarea unui tunel între Centura Valea Ţerovei şi fosta fabrică de șamotă Stavila” care cuprinde principalii indicatori tehnico-economici, astfel: Valoarea totală a investiţiei conform tabel 4, coloana varianta nr.1 din (SPF) Costurile de investiţie estimate prin raportare la obiective de investiţii similare, care face parte integrantă din prezenta hotărâre este: Valoarea totală a investiţiei : 42.633.138,28 euro (TVA inclus) 35,826.166,63 euro (fara TVA inclus) Art. 3 — Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcția Investiţii şi Mobilitate Urbană — Serviciul Investiţii. Art. 4 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data comunicării. Art. 5 - Prezenta hotărâre se comunică: * Primarului Municipiului Reşiţa; * Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin; e Direcţiei Buget-Finanţe Contabilitate, Resurse Umane; e Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană — Serviciul Investiţii. CONTKAȘEMYEAZĂ SECRE NERAL, Lucia BUCUR MAKORE ACTIV S.R.L. Anexe 4 ML MR. 500, 83, A duc Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 37 Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 Cod fiscal: 38788144 MAKORE — Ofieeematoree STUDIU GEOTEHNIC PRELIMINAR REALIZAREA UNUI TUNEL INTRE CENTURA VALEA ȚEROVEI SI FOSTA FABRICA DE SAMOTA STAVILA CLIENT: QUADRANTE VIAPONTE PROIECTARE SI CONSULTANTA SRL EXECUTANT: MAKORE ACTIV SRL Iulie 2022 6 MAKORE ACTIV S.R.L. SS/ Ya Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 A 435 Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 Z = Cod fiscal: 38788144 M AKORE office makore.ro 3 STUDIU GEOTEHNIC PRELIMINAR REALIZAREA UNUI TUNEL INTRE CENTURA VALEA ȚEROVEI SI FOSTA FABRICA DE SAMOTA STAVILA BORDEROU A. PIESE SCRISE DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI DATE GENERALE DATE DESPRE AMPLASAMENT CONDITII SEISMICE INCADRAREA OBIECTVULUI IN ZONE DE RISC NATURAL ÎNCADRAREA PRELIMINARĂ A OBIECTIVULUI ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ RECOMANDĂRI GENERALE CONCLUZII RAPA PER= B. ANEXE Anexa 1: Plan de situatie variante de traseu Anexa 2: Calcul criterii de evaluare a riscurilor MAKORE ACTIV S.R.L. Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 Cod fiscal: 38788144 office makore.ro STUDIU GEOTEHNIC PRELIMINAR REALIZAREA UNUI TUNEL INTRE CENTURA VALEA ȚEROVEI SI FOSTA FABRICA DE SAMOTA STAVILA 1. DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI 1.1. Denumirea obiectivului de investitii „Realizarea unui tunel intre Centura Valea Terovei si fosta fabrica de samota Stavila”. 1.2. Amplasamentul Amplasamentu variantelor de traseu se gaseste in partea estica a orasului Resita, pe maulu drept al raului Barzava. Toate cele 5 variante d etraseu au directii aproximative sud — nord, facand legatura intre zona Stavila si zona Terova. 1.3. Beneficiarul investitiei: Municipiul Resita 1.4. Elaboratorul studiului de prefezabilitate: Quadrante Viaponte Proiectare si Consultanta SRL 1.5. Elaboratorul studiului geotehnic preliminar MAKORE ACTIV S.R,L. 2. DATE GENERALE 2.1. Localizarea generala a obiectivului Descrierea variantelor de traseu studiate Varianta 1 Aceasta alternativa pornește din DJ 585 (strada Zimbrului) in zona parcului Bernard Andrei. Se îndreaptă spre nord, traversează o zona industrială dezafectata si râul Bârzava apoi prin intermediul unui tunel traversează dealul Dosului dealul si Ceret ce separa cartierele Stavila si Țerova pe direcția sud — nord vest. Tunelul are o lungime de circa 900m. După aceea traseul se îndreaptă spre strada Țerovei (DC91) pe care o intersectează la est de CSM Reșița. Lungimea traseului este de 1535m. Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 5% pe o zona scurta. Declivitatea medie este 1.6%. Varianta 2 Si aceasta alternativa pornește din DJ 585 (strada Zimbrului) in zona parcului Bernard Andrei. Se îndreaptă spre nord, traversează o zona industrială dezafectata si râul Bârzava apoi prin intermediul unui tunel traversează dealul Dosului si dealul Ceret ce separa cartierele Stavila si Țerova. Pentru a 6 MAKORE ACTIV S.R.L. N Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 q = Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 > Cod fiscal: 38788144 MAKORE office(Qmakore.ro reduce lungimea tunelului, traseul acestei altemative virează spre vest prin intermediul unei curbe la stânga cu raza de 800m. Tunelul are o lungime de circa 815m. Traseul continua spre vest pana la intersecţia cu traseul actualului drum de centura. Pentru a asigura condiții de circulație corespunzătoare, drumul de centură trebuie reabilitat pe o lungime de circa 720m. Lungimea traseului este de 2262m. Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 4%. Declivitatea medie este 2.51%. Varianta 3 Aceasta alternativa pornește din strada Primăverii după ce aceasta traversează râul Bârzava. Traseul se îndreaptă spre nord, traversând dealul ce separa cartierele Stavila si Țerova prin intermediul unui tunel. Traseul tunelului se îndreaptă spre nord-vest prin intermediul unei curbe la dreapta cu o raza de circa 250m. După un aliniament de circa 400m traseul se îndreaptă spre sud-vest prin intermediul unei curbe la stânga cu raza de 500m. Lungimea tunelului in aceasta varianta este de circa 1400m. După ieșirea din tunel varianta se racordează la varianta ocolitoare la est de unitatea economica Messer, la nord de cimitir. Pentru a asigura condiţii de circulație corespunzătoare, drumul de centură trebuie reabilitat. Lungimea traseului este de 2262m la care se adaugă reabilitarea șoselei de centura pe o lungime de circa 1900m . Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 3.9%. Declivitatea medie este 3.83%, Varianta 4 Aceasta alternativa pornește din strada Văliugului (DJ282), in zona in care se găsesc mai multe service-uri auto. Traseul se îndreaptă spre nord - vest, traversând prin intermediul unui pod-viaduct podul peste râul Bârzava de pe strada Primăverii si râul Bârzava. Traseul continua spre nord -vest prin intermediul unui viaduct, pana când ajunge in zona drumului de centura, De aici traversează dealul Dosului si dealul Ceret ce separa cartierele Stavila si Țerova prin intermediul unui tunel. Traseul tunelului se îndreaptă spre nord-vest prin intermediul unei curbe la dreapta cu o raza de circa 300m. După un aliniament de circa 426m pe direcţia sud - vest traseul se racordează la șoseaua de centura la est de unitatea economica Messer, la nord de cimitir. Lungimea tunelului in aceasta varianta este de circa 710m. Pentru a asigura condiții de circulație corespunzătoare, drumul de centură trebuie reabilitat. Lungimea traseului este de 2122m la care se adaugă reabilitarea șoselei de centura pe o lungime de circa 1900m . Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 6.8%. Declivitatea medie este 4.53%. Varianta 5 Aceasta alternativa pornește din strada Văliugului (DJ282), in zona in care se găsesc mai multe service-uri auto, Traseul se îndreaptă spre nord - vest, traversând prin intermediul unui pod-viaduct podul peste râul Bârzava de pe strada Primăverii si râul Bârzava. Traseu! continua spre nord-vest prin intermediul unui viaduct, pana când ajunge in zona drumului de centura. De aici traversează dealul ce separa cartierele Stavila si Țerova prin intermediul unui tunel. Traseul tunelului se îndreaptă spre nord-vest prin intermediul unei curbe la dreapta cu o raza de circa 200m. După un aliniament de circa 300m pe direcţia sud - vest traseul se racordează la șoseaua de centura la est de unitatea economica Messer, la nord de cimitir. Lungimea tunelului in aceasta varianta este de circa 344m. Pentru a asigura condiţii de circulație corespunzătoare, drumul de centură trebuie reabilitat. Lungimea traseului este de 2078m la care se adaugă reabilitarea șoselei de centura pe o lungime de circa 1900m . Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 7%. Declivitatea medie este 4,39%, MAKORE ACTIV S.R.L. Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 Cod fiscal: 38788144 office Omakore.ro Varianta 6 Aceasta alternativa pornește din strada Văliugului (DJ282), in zona in care se găsesc mai multe service-uri auto. Traseul se îndreaptă spre nord - vest, traversând prin intermediul unui pod-viaduct podul peste râul Bârzava de pe strada Primăverii si râul Bârzava. Traseul continua spre nord-vest prin intermediul unui viaduct, pana când ajunge in zona drumului de centura. Se suprapune peste acesta pe o lungime de circa 300m. De aici traversează dealul Dosului si dealul Ceret ce separa cartierele Stavila si Țerova prin intermediul unui tunel, Traseul tunelului se îndreaptă spre nord-vest si prin intermediul unei curbe la dreapta cu o raza de circa 300m spre sud - vest, După un aliniament de circa 300m pe direcţia sud - vest se racordează la șoseaua de centura la est de unitatea economica Messer, la nord de cimitir. Lungimea tunelului în aceasta varianta este de circa 340m. Pentru a asigura condiţii de circulație corespunzătoare, drumul de centură trebuie reabilitat. Lungimea traseului este de 2104m la care se adaugă reabilitarea șoselei de centura pe o lungime de circa 1900m . Dedlivitatea maxima pe aceasta alternativa este 7.4%. Declivitatea medie este 6.02%. Varianta 7 Aceasta alternativa pornește din strada Primăverii după ce aceasta traversează râul Bârzava. Traseul se îndreaptă spre vest paralel cu râul Bârzava, apoi prin intermediul unui tunel traversează dealul Dosului si dealul Ceret ce separa cartierele :Stavila si Țerova pe direcția nord-vest. Tunelul are o lungime de circa 1059m. După aceea traseul se îndreaptă spre strada Țerovei (DC91) pe care o intersectează la est de CSM Reşiţa. Lungimea traseului este de 1818m. Declivitatea maxima pe aceasta alternativa este 2.7% pe o zona scurta. Declivitatea medie este 2.27%, Capitolul III: GEOLOGIE ȘI GEOMORFOLOGIE ZIL1, Stratiarafia Varietatea unitatilor morfostructurale si multitudinea formatiunilor ce le alcatuiesc dau un caracter complex teritoriului judetului Caras Severin. Unitatile montane, ce apartin zonei cristalino- mezozoice a orogenului carpatic, sunt alcatuite din sisturi cristaline epimetamorfice (amfibolite, ganise amfibolice, paragnaise, sisturi sericito-cloritoase, sisturi grafitoase) ce intra in componenta muntilor Almaj, Locva si Tarcu, carora li se adauga invelisul sedimentar paleozoic si mezozoic (conglomerate, gresii, sisturi carbunoase cu intercalatii de carbune, calcare) din zonele Svinita — Svinecea, Presacine si Cerna, din sisturi mezo si katametamorfice (paragnaise cu albit, amfibolite, micasisturi, filite, cuartite, calcare cristaline) acoperite si ele, mai ales in zona Resita — Moldova Noua, de un sedimentar paleozoic-mezozoic (conglomerate, gresii, sisturi carbunoase cu carbune, sisturi negre, calcare), formand muntii Locva, Dognecea, Semenic, Godeanu si Poiana Ruscai. Formatiunile cristalino-sedimentare sunt insotite de importante mase magmatice (granite, serpentinite, gabbrouri, granodiorite) ce apartin la diferite cicluri eruptive. In dealurile submontane din vestul si nordul muntilor Banatului si in depresiunile intramontane (Dosmanea, Almaj, Liubcova) se gasesc formatiuni sedimentare neogene (tortonian-pannoniene) alcatuite din calcare, gresii, nisipuri, argile cu carbune, pietrisuri. Zona de campie din partea de vest a judetului se suprapune unui fundament cristalin acoperit de roci sedimentare, predominant argilo-nisipoase, paleogene si neogene. La suprafata se afla cuvertura depozitelor cuaternare (nisipuri, luturi, loessuri). în mod particular pentru zona studiata se pot evidentia doua tipuri de formatiuni principale. In partea estica a amplasamentului se pot identifica formatiuni metamorfice, apartinand faciesului amfibolitelor, reprezentate prin micasisturi si paragnaise, apartinand ca varsta Precambrianului superior, fiind supuse unor repetate cicluri tectono-magmatice, lucru ce explica gradul intens de faliere al zonei. MAKORE ACTIV S.R.L. Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 Nr. de înregistrare: J40/1361/2018 Cod fiscal: 38788144 office(Amakore.ro In parte vestica a amplasamentului se pot indica formatiuni apartinand Carboniferului superior, reprezentate prin conglomerate, gresii, argile cu intercalatii de carbuni. 471.2. Tectonica Zona Resita — Moldova Noua. Aspectul structural actual s-a realizat in decursul ciclurilor tectonice hercinic si alpin. Inceputul miscarilor alpine este legat de transgrensiunea Liasicului, iar dovezile despre diferitele faze ale acestui ciclu de miscari le ofera transgresiunile din timpului Jurasicului Inferior si Albian — Cenomanianului. Efectul acestor miscari a imprimat depozitelor sedimentare o structura foarte complicata caracterizata prin linii de dislocatie cu plane de incalecare si prin cute aplecate sau foarte frecvent cu un flanc laminat. Numeroase faiii longitudinale si transversale, insotite uneori de decrosari importante, compartimenteaza acest ansamblu extrem de cutat. In sinteza datelor pentru intreaga zona Resita Moldova Noua, Nastaseanu (1964) delimiteaza de la vest la est urmatoarele cute mezozoice, in stil jurasian: sinclinalul Lisava-Garliste, anticlinalul Natra, sinclinalul V. Domanului — V. Jitinuiui, sinclinalul Cornetul Mare - Ilidia (Valea Aninei) anticlinalul Anina, sinclinalul central (Colonovat), sindinalul Bradet, anticlinalul Beu Sec, sinclinalul Pitulati, anticlinalul Plesiva si sinclinalul Estic. Dintre acestea, mai importante ca suprafata sunt sinclinalele Bradet si Central, cu o mare dezvoltare longitudinala si transversala, anticlinalul Anina considerat un exemplu clasic de anticlinal si sinclinalul Estic avand in umplutura axiala depozite de varsta albiana. Factorii de natura tectonica si geologica evidentiati au contribuit la actuala configuratie a acumularilor acvifere din depozitele carbonatice. Concomitent cu amplificarea proprietatilor drenante, fracturile realizeaza si compartimentarea acviferului constituind linii de demarcatie intre principalele zone si sisteme carstice. somorfoloaia Complexitate morfostructurala a judetului Caras-Severin, rezulta din dispunerea in trepte a reliefului: munti, dealuri si campii. Din varietatea formatiunilor geologice si din etajarea bioclimatica, ofera un potential de modelare actuala diferentiat pe etaje si pe unitati morfostructurale. + Din punct de vedere geomorfologie, etajul montan, care ocupa cea mai mare parte din suprafata judetului, ofera, prin predominarea pantelor accentuate, prin densitatea mare a retelei de vai si prin abundenta precipitatiilor, o mare posibilitate de dezoltare a proceselor fluvio-torentiale, iar la inaltimi de peste 1750m si a celor crionivale. Se contureaza astfel doua subetaje morfologice cu extindere si specific de modelare diferite. Subetajul crionival care cuprinde doar culmile cu inaltimi de peste 1750m din muntii Godeanu, Muntele Mic si Tarcu, unde durata mare a stratului de zapada, variatiile termice diurne si lipsa unui covor vegetal de protectie impun predominarea proceselor de nivatie, a dezagregarilor si curgerilor de pietre. ă Subetajul fluvio-torential cuprinde restul inaltimilor montane, in general impadurite, si are cea mai mare extindere. Aici este specifica eroziunea de obarsie a vailor torentiale si cea din lungul albiilor fluviatile, procese care iau o amploare mai mare pe versantii si bazinele torentiale lipsite de padure. In mod particular, zona studiata se afla in interfluviul dintre raula Barzava (in sud) si aflunetul sau de partea dreapta, paraul Terova. Altitudinea zonei de interfiuviu se situeaza intre 400-500 m. * Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor, efect al accentuarii proceselor de modelare si al aparitiei unor nuclee si zone de instabilitate a versantilor, se datoreaza, in primul rand, eroziunii in suprafata si eroiziunii torentiale montane ale raurilor Timis, Barzava si Dognecea. In subetajul crionival pot aparea fenomene de degradare a pasunilor datorate proceselor de dezagregare, curgeri de grohotic, solifluxiune si glisare de pietre. Ca procese caracteristice si cu mare extindere se remarca: eroiziunea in suprafata, eroziunea fluvio-torentiala si alunecarile de teren. N 4 L] RP % [i Lă = > 8 pe] m MAKORE ACTIV S.R.L. Sos. Pantelimon nr. 144, bloc. 102A, apt. 97 Nr, de înregistrare: J40/1361/2018 Cod fiscal: 38788144 office(Qmakore.ro Degradarea terenurilor este redusa atat ca intensitate, cat si ca suprafata. Se pot mentine totusi, in lungul albiilor fluviatile, unele fenomene de degradare a malurilor, datorita proceselor de eroziune laterala sau de degradare a luncilor prin inmlastinire si exces de apa in timpul inundatiilor. AA / În zona studiată solurile întâlnite sunt de tip: + ”BM,BP”-— soluri brune so soluri argiloiluviale brune podzolite; e „SA”-— soluri aluviale; Andezite Zacamantul Glambocea, Este constituit din andezite cu hornblenda, andezite cu piroxeni, tufuri andezitice si tufuri melarifice, care se intalnesc intre paraiele Ponornia si Boia. Cea mai larga dezvoltare o au tufurile andezitice, care sunt exploatate si utilizate ca piatra sparta pentru balastarea drumurilor si cailor ferate. Argile comune Zacamantul Tiglarie. In terasa inferioara a Timisului, in apropiere de Caransebes se gasesc argile cuaternare de origine aluvionara. Argile refractare Zacamantul Anina. Este format din argile montmorillonitice cu caolinit, intercalate in complexul grezos-conglomeratic al Liasicului inferior, intre stratele 3-4 de huila. Zacamantul este deschis in sectorul Uteris, Ponor si Minis. Bentonite Zona Rugi. La 2 km nord-est de localitatea Rugi s-a contu [...]