HCL 217/2026 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA 02 E RC RE E > Da = —— = —— == = HOTĂRÂREA NR. 217 din 28.05.2026 privind aprobarea Statutului municipiului Reșița Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de 28.05.2026; Având în vedere Referatul de aprobare nr. 49053/21 mai 2026 al Primarului Municipiului Reşiţa loan POPA şi Raportul de specialitate nr. 49051/21 mai 2026 al Direcţiei Juridice — Aparatul de Lucru al Consiliului Local, precum si rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; Văzând prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1196/09.10.2003 privind aprobarea stemei municipiului Reșița, judeţul Caraş-Severin; În temeiul Legii nr. 141/10.06.2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, cu modificările și completările ulterioare; Luând în considerare prevederile Legii nr. 141/21.09.1992 privind stema tarii şi sigiliul statului, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând cont de Ordinul nr. 25 din 14 ianuarie 2021 pentru aprobarea modelului orientativ al statutului unităţii administrativ-teritoriale, precum și a modelului orientativ al regulamentului de organizare şi funcționare a consiliului local, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 104 alin. 1, art. 129 alin. 3, lit. a), art.139 alin.1, art.196 alin.1 lit. a), art.197 alin.] şi alin.2, art. 198 alin. 1 şi alin. 2, art. 243 alin. 1 lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. 1 — Se aprobă Statutul municipiului Reşiţa prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 — La data adoptării prezentei hotărâri se revocă H.C.L. nr. 80/27 mai 2003, cu modificările şi completările ulterioare, în speță HCL 263/2005 şi HCL28/2014. Art. 3 — Hotărârea intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică. Art. 4 — Prezenta hotărâre se comunică: — Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin; — Primarului Municipiului Reșița. PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, A // CHIOSA MĂDĂLINA MIRUNA / $ / Ni DIRECȚIA JURIDICĂ Compartimentul de Lucru al Consiliului Local Adresa: Piaţa | Decembrie 1918 Nr. 1A, Tel./Fax. 0255/212655, E-mail: administratie(Aprimariaresita.ro ME LR. Reis Capitolul 1 Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale Articolul 1 - (1) Denumirea unității administrativ-teritoriale este MUNICIPIUL REŞIŢA: a)persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu; b)subiect juridic de drept fiscal; e)titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) Municipiul Reşiţa are sediul social în județul Caraș-Severin, la adresa: Municipiul Reșița, Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. LA, precum şi codul de înregistrare fiscală 3228764. i (3) Insemnele specifice ale Municipiului Reşiţa sunt: a)stema, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1196/2003 privind aprobarea stemei municipiului Reșița, judeţul Caraș-Severin, potrivit art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările şi completările ulterioare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul statut; b)imnul Municipiului Reşiţa a fost lansat oficial la ediţia a VI a F..S.P. — 2019 (Concursul Internaţional de Interpretare Pianistică și Compoziție Sabin Pautza din 25 — 27 octombrie 2019), al cărui text şi muzică sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut. Articolul 2 (1) Municipiul Reşiţa are reşedinţa în Reșița, județul Caraş-Severin. (2) Municipiul Reşiţa, reşedinţa județului Caraş-Severin, este amplasat în sud-vestul României, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, având hotar cu oraşul Bocşa şi cu comunele Ocna de Fier, Lupac, Caraşova, Văliug, Buchin, Păltiniş, Târnova şi Ezeriş. (3) Municipiul Reşiţa în componenţă localităţile: Reşiţa, Câlnic, Cuptoare, Moniom, Secu, Doman şi Țerova. Faţă de localitatea de reşedinţă, Reşiţa, localităţile aparținătoare sunt amplasate la distanţe relativ mici şi beneficiază de căi de acces asfaltate sau pietruite, după cum urmează: - în aval pe cursul râului Bârzava - Câlnic (11 km), Moniom (18 km); - în partea nord-estică - Ţerova - (6 km); - în partea de est - Cuptoare 8( km) şi Secu (7 km); - în sud - Doman (7 km). (4)Municipiul Reșița, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ. Articolul 3 (1) Municipiul Reşiţa dispune de o reţea hidrografică formată din: râuri, lacuri, mlaştini şi ape subterane. (2)Pe teritoriul Reşiţei se regăsesc o floră şi faună diverse. (3) Municipiul Reşiţa dispune de o mare diversitate de soluri. (4) Resursele de subsol.ale municipiului Reșița sunt formate din: minereuri, cărbune şi piatră. Articolul 4 În regiunea în care se află situată Reşiţa, prezența omului este semnalată încă din comuna primitivă. Numeroase urme materiale atestă, în continuare, existența aşezărilor dacice, instaurarea stăpânirii romane şi continuitatea neîntreruptă a populației daco-romane în Valea Bârzavei. Cel mai vechi şi important monument medieval din Reşiţa este Biserica - sală de pe dealul „Ogăşele", din zona Moroasa. Cercetările efectuate aici de arheologii de la Muzeul Judeţean de istorie, în perioada 1970-1985, dovedesc că această biserică (nava 5 x 6 m, altarul 3 x 3 m), din care s-au mai păstrat doar fundaţiile, împreună cu locuinţa - turn, distrusă și cu necropola din apropiere, a format o curte sau o reşedinţă medievală, datând din secolele XIV-XV, cu probabile începuturi încă în sec. XIII. După unele ştiri, în sec. XV, Reşiţa (Recsicza, Recycha) a făcut parte din comitatul Caraş. În 1673, este menţionată cu numele de Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timișoarei, iar în 1690-1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de. Districtul Bocşei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menţionează cu numele de Retzisa, având 62 gospodării impuse la contribuţie de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. În 1771, odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Localitățile care aparțin municipiului Reşiţa sunt menţionate în izvoare după cum urmează: - Terova 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zernova), 1779 (Zerchova); - Doman - 1370; - Câlnic - 1597 (Kalnic); - Moniom - 1587 (Manihom); - Secu Cuptoare - 1673, 1690-1700 (Kuptoare), 1717 (Kuptora), 1851 (Kuptore); Localitatea de reşedinţă — Reşiţa, a fost în perioada interbelică comună urbană, capitală a plasei Reşiţa (23 sate); în perioada postbelică a devenit oraş - capitală de raion, lar din 1968 capitală a judeţului Caraş-Severin. A fost declarată municipiu în anul 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului. Amplasat într-o zonă cu posibilităţi turistice montane, exploatate încă de la finele secolului al XIX-lea, municipiul Reşiţa este înconjurat de obiective turistice, cu caracter de stațiune sau microstaţiune - Secu Baraj (19 km), Secu - Stațiune (15 km), Râul Alb (tabără şcolară 12 km), Comarnic (20 km, prin localitatea labalcea), Crivaia (staţiune - 31 km), Văliug - Baraj (26 km), Cheile Caraşului (rezervaţie naturală - 16 km), Lacul Mare - Dognecea (23 km), Ocna de Fier (Colecţie de mineralogie estetică Constantin Gruescu — 29'km, prin localitatea Bocşa), Gărâna (sat turistic - 48 km), Trei Ape (staţiune - 35 km), Semenic (stațiune - 45 km). Articolul 5 Populaţia municipiului Reşiţa, conform recensământului desfășurat în anul 2022 este structurată după cum urmează: *Populaţia rezidentă pe localităţi aparținătoare Localitate Număr Masculin Feminin persoane REŞIŢA (TOTAL) 58393 27564 30829 REŞIŢA 55181 25966 29215 |CALNIC 1337 | 648 689 CUPTOARE _ 255 | 133 122 | DOMAN 579 | 287 292 | MONIOM 286 143 143 SECU | 335 | 180 155 TEROVA | 420 | 207 213 *Populaţia după etnie Etnie Număr persoane Români 44492 Maghiari ___822 Romi 658 Ucraineni 167 Germani 637 Turci | 3 _ Ruşi-Lipoveni 5 Sârbi 207 Slovaci 27 Bulgari 12 | Croaţi 243 | Greci = | alieni | 11 Evrei | 10 | Cehi 42 Polonezi * Albanezi i Altă etnie 13 Informaţie nedisponibilă 11041 Capitolul II Autorităţile administraţiei publice locale Articolul 6 Autorităţile administraţiei publice locale sunt - Consiliul local ca autoritate deliberativă şi Primarul ca autoritate executivă. Consiliul Loca! al Municipiului Reșița este format din 21 membri, cu următoarea structură politică: membrii P.N.L. — 13 membrii, P.S.D. - 6, membrii, A.U.R. — 2 membrii. La nivelul Municipiului Reşiţa, consiliul local a ales doi viceprimari, numele acestora fiind: Călin Daniel Mircea Florin și Chiosa Mădălina Miruna. Constituirea Consiliului Local al Municipiului Reșița s-a constatat prin Ordinul prefectului judeţului Caraş-Severin nr. 477 din 25.10.2024. Componența nominală, perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut. Articolul 7 Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Municipiul Reşiţa. Persoanele născute în municipiul Reşiţa primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul şi certificatul de fiu/fiică al municipiului, în cadrul unei festivități care se organizează de către Primar. Consiliul local al municipiului Reşiţa acordă titlul de „cetăţean de onoare” al Reșiţei. Festivitatea de acordare a titlului are loc la o dată stabilită de consiliului local. Titlul nu angajează pecuniar nici una dintre părți, cu excepţia festivități de înmânare şi a drepturilor deținătorului de titlu. Se acordă titlul de cetăţean de onoare” al municipiului Reşiţa oricărei persoane originară sau rezidentă în municipiu care prin activitatea teoretică sau practică are contribuții deosebite în diverse domenii de activitate. De asemenea, titlul se poate acorda oricărei persoane cu contribuţii remarcabile în viața socială, economică, culturală, politică a municipiului, indiferent de originea sau localitatea de reşedinţă. Acordarea titlului se face la propunerea instituţiilor şi organizaţiilor existente în municipiu, a Primarului sau a consilierilor, prin hotărâre a consiliului municipal. Titlul de cetățean de onoare” se poate acorda şi post-mortem personalităţilor în urma consultării instituţiilor şi organizaţiilor social culturale de pe raza municipiului. În acest caz titlul va fi înmânat familiei sau descendenților, iar în cazul în care nu există descendenţi, el va fi păstrat la Muzeul de istorie Reșița (galeria personalităţilor). Titlul poate fi retras deţinătorului prin hotărâre a Consiliului local al municipiului În caz de deces al deţinătorului titular, documentul se va înainta de către familie sa de cei apropiaţi, Muzeului de Istorie Reşiţa, familia putând păstra, în exclusivitate copia documentului. Deţinătorul de titlu se bucură de următoarele drepturi, dacă este cetăţean municipiului Reşiţa, rezident în municipiu: - transport pe toate mijloacele de transport în comun aflate în subordinea Consiliului municipal; - acordarea acestor facilități la transportul în comun, de pe raza Municipiului Reşiţa, se va realiza în baza solicitărilor scrise depuse la Societatea Transport Urban Reșița, urmând ca abonamentul respectiv să fie eliberat şi decontat de acest serviciu public. - acordarea serviciilor funerare prestate de către societățile aflate în subordinea Consiliului Local (priveşte în exclusivitate deținătorul de titlu); - invitații la spectacole, manifestări sportive, festivaluri etc., organizate pe teritoriul municipiului pentru care consiliul are competenţa să le emită; - face parte de drept dintre persoanele cărora li se cere sprijinul (consultativ sau de altă natură) de către Primarul municipiului Reşiţa în probleme în care acesta considera necesar; Deţinătorii de titlu nerezidenţi, beneficiază de următoarele drepturi: - invitații la spectacole, manifestări sportive, festivaluri etc., organizate pe teritoriul municipiului; - face parte de drept dintre persoanele cărora li se cere sprijinul (consultativ sau de altă natură) de către Primarul municipiului în probleme în care acesta consideră necesar, - decontul transportului în Reşiţa şi retur în localitatea de rezidență, pe teritoriul României, cu orice mijloace de transport în comun şi ori de câte ori călătoresc la Reşiţa; - decontul cazării la hotel și transportul vor fi asigurate în situaţia în care beneficiarii titlului de cetățean de onoare vor fi invitaţi de către autorităţile publice locale (Primar și Consiliul Local); Toate deconturile se finanţează prin bugetul Consiliului local al municipiului Reşita Consiliul municipal poate hotărî în cazuri de excepţie şi alte drepturi. Retragerea titlului de cetățean de onoare” implică retragerea tuturor drepturilor mai se în sus prevăzute. Festivitatea este organizată în baza unui protocol special. Retragerea sau pierderea titlului se dă publicităţii cu motivații, acolo unde este cazul. Capitolul III Căi de comunicaţii Articolul 8 Raza teritorială a Municipiului Reșița este tranzitată de următoarele reţele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional] - Secţiunea 1 - Reţele de transport, cu modificările şi completările ulterioare: a)reţeaua rutieră; b)reţeaua de căi ferate; Reţeaua de transport cuprinde: linii de cale ferată convenţionale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi. Principalele căi de acces: Reşiţa -Timişoara (cale ferată de 99 km, şosea - 110 km), Reşiţa - Caransebeş (cale ferată 43 km, şosea - 45 km), Reşiţa - Oravița (cale ferată, prin punctul Berzovia 9i km, şosea - 98 km), Reşiţa (98 km), Reşiţa - Anina (şosea, prin localitatea Caraşova - 38 km, drum nemodernizat, prin punctul Comarnic - 45 km), Reşiţa - Târnova (15 km), Reşiţa -Văliug (şosea 23 km), Reşiţa - Bocşa (cale ferată - 24 km, şosea - 25 km), Reşiţa - Moldova-Nouă (şosea - 115 km), Reşiţa - Bucureşti (cale ferată 478 km, şosea (530 km). Reşiţa are legătură cu punctul de frontieră Naidăş (90 km). Capitolul IV Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ- teritoriale Articolul 9 Reţeaua şcolară de la nivelul Municipiului Reşiţa, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total de unităţi de învățământ de stat şi particular preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu, numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat, şi numărul total al furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu. Pe raza teritorială a Municipiului Reșița îşi desfăşoară activitatea o universitate. DGICTSC se ocupă de gestionarea rețelei școlare - aprobate anual prin Hotărâre a Consilului Local şi avizat de către Inspectoratul Școlar Judeţean JURIDICĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU PERSONALITATE STRUCTURA ARONDATĂ COLEGIUL ECONOMIC AL BANATULUI MONTAN, REŞIŢA Reşita, Al. Dacia, nr. ], jud. Caraş-Severin ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 9, REȘIȚA Reșița, al. Mărghitaș, nr. 5, jud. Caraș-Severin COLEGIUL NAȚIONAL „TRAIAN LALESCU”, REȘIȚA Reșița, B-dul Al. loan Cuza, nr. 7, jud. Caraş-Severin ŞCOALA PRIMARĂ DEALU MARE Reșila, str. Badea Cârţan, nr. 1, jud Caraş-Severin ŞCOALA PRIMARĂ MOCIUR Reșița, str. Mociur, nr. 2, jud. Caraș-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL MOCIUR Reşiţa, str. Mociur, nr. 2, jud. Caraş-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL DOMAN Doman, nr. 76, jud. Caraş-Severin Corpul A și Corpul B, Reșița, str. Făgărașului, nr. 6, jud. Caraș-Severin Corpul C, Reșița, str. Măcinului nr. 3, jud. Caraş-Severin Corpul D, Reșita, str. Grădiște, nr. 69, jud. Caraş-Severin COLEGIUL NAȚIONAL „MIRCEA ELIADE”, REȘIȚA GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „UNIVERSUL COPIILOR”, REȘIȚA Reșița, str. Țarcului, nr. 7A, jud. Caraș-Severin COLEGIUL TEHNIC, REŞIŢA Reșia, B-dul Al. loan Cuza, nr. 39, jud Caraş-Severin ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA”, REȘIȚA | Reşila, str. Gratz, nr. 10, jud. Caras-Severin LICEUL TEOLOGIC BAPTIST, REȘIȚA Reșița, Al. Tineretului, nr. 9, jud. Caraş-Severin Grădiniţa cu Program Prelungit a Liceului Teologic Baptist, Reșita str. Romanilor, nr. 16,_jud. Caras-Severin LICEUL DE ARTE „SABIN PĂUȚA”, REŞIŢA Reșita, Al. Herculane, nr. 3, jud. Caraş-Severin COLEGIUL NAŢIONAL „DIACONOVICI-TIETZ”, REȘIȚA Reșița, str. Mihai Vitea-u, nr. 34, jud. Caraș-Severin ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5 REȘIȚA Reși!a, str. Sodol, nr. 104, jud Caraş-Severin ŞCOALA DE BETON REȘIȚA Reșira, str. Castanilor, nr. 72, jud. Caraş-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR2 REȘIȚA Reșita, str. Parcului, nr. 4, jud Caras-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 REȘIȚA Reșița, str. Castanilor, nr. 70, jud. Caraş-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 REȘIȚA Reși/a, str. Mihai Viteazu, nr. 6, jud. Caraş-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.17 REŞIŢA Reșița, str. Sodol, nr. 104, jud Caraș-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL SECU Secu, Str. Principală, nr. 79, jud. Caras-Severin | LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA”, REȘIȚA Reșița, Calea Caransebeşului, nr. 2, jud. Caraș-Severin ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 8, REȘIȚA Reșira, Al. Bazna, nr. 2, jud. Caraş-Severin | Reșira, Al. Bazna, nr. ], jud. Caraș-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „DUMBRAVA MINUNATĂ”, REȘIȚA ȘCOALA PRIMARĂ ȚEROVA Terova, str. Traian Doda, nr. 11, jud. Caraş-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL ȚEROVA ] Terova, str. Traian Doda, nr. 11, jud. Caraş-Severin | ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MARIUS ŞANDRU”, | REȘIȚA | Reșița, str. Romanilor, nr. 1, jud. Caraş-Severin GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „PALATUL FERMECAT”, REȘIȚA Reşira, Str. Orelului, nr. 18, jud. Caraş-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL DEALU MARE, REŞIŢA _Reşiţa, str. Badea Cirtan, nr. 2, jud. Caraş-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL „NU MĂ UITA”, REȘIȚA UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE STRUCTURA ARONDATĂ JURIDICĂ Keși!a, str. Orelului, nr. 6, jud. Caraș-Severin a ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, REȘIȚA GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL Corpul A, Reșița, str. Progresului, nr. 6, jud. Caraș-Severin „PRICHINDELUL” REȘIȚA Corpul B, Reșita, al. Galati, nr. 6, jud. Caraş-Severin Reşiţa, al. Hunedoara, nr. 1, jud. Caraș-Severin GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.8 „SEMENIC” REŞIŢA REȘIȚA Reșira, str. Sportului, nr. 2G, jud. Caraş-Severin Reşiţa, str. Nicolae Bălcescu, nr. 8, jud. Caraş-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „FLOAREA SOARELUI”, REȘIȚA „RIKI-PRIKI”, REȘIȚA Reșița, Al. Breazova, nr. 5, jud. Caraș-Severin Reşita, Al. Roman, nr. ], jud. Caraş-Severin GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „PINOCCHIO” REȘIȚA Reșița, Al. Daliilor, nr. 5, jud. Caraş-Severin CREȘA BANATUL MONTAN REȘIȚA Creșa Micile Comori (Al. Roman, nr.1) Creșa Semenic (Str. Sportului, Nr. 2G), Creșa Dumbrava Minunată (Al. Bazna, Nr. 1) Creșa Floarea Soarelui (Al. Breazova, Nr. 4) Creșa din cadrul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 2 (str. Parcului, nr. 4) PALATUL COPIILOR, REȘIȚA-finanțare ME CLUBUL COPIILOR, BOCȘA Reșița, Strada Ateneului 1, jud. Caraş-Severin Bocsa, str. Victoriei, nr. 6. jud. Caraş-Severin CLUBUL COPIILOR, ORAVIȚA Oravita, str. Cloşca, jud. Caraș-Severin CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR, REȘIȚA--finanţare ME | - Reșira, Sir. Făgăraşului, nr. 12, Jud. Caraş - Severin CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENŢĂ CARAȘ- - SEVERIN Reșița, str. Bega, nr. 1, jud. Caraş-Severin _ == Sunt cuprinse în rețea 13 UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT cu personalitate juridică (coloana din stânga) și 25 structuri arondate (coloana din dreapta) - ultimele 3 unităţi cuprinse în rețea nu sunt administrate de către Municipi [...]