HCL 83/2025 Rebricea adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VASLUI COMUNA REBRICEA CONSILIUL LOCAL Cod poştal- 737455 – REBRICEA - Telefon/fax: 0235/457050; Fax : 0335/780051 HOTĂRÂREA nr. 83 din din 30 septembrie 2025 privind completarea Hotărârii cu nr. 44 din 29 septembrie 2021 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Rebricea, pentru perioada 2021- 2027. având în vedere: - referatul de aprobare al proiectul de hotărâre iniţiat de primarul comunei din care rezultă necesitatea și oportunitatea adoptării unei hotărâri privind aprobarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Rebricea pentru perioada 2021-2027, raportul compartimentului de resort și rapoartele de avizare favorabile ale comisiilor de specialitate; În temeiul 129, alin.(1), alin.(4), lit. e), art. 139, alin. (1) și art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare; CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI REBRICEA adopta prezenta hotărâre: Art.1. Se aprobă completarea capitolului IV, „Proiecte în derulare și proiecte de realizat”, din Hotărârea cu nr. 44 din 29 septembrie 2021 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Rebricea, pentru perioada 2021 - 2027, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de primarul comunei Rebricea, judeţul Vaslui, prin compartimentele aparatului de specialitate al primarului comunei Rebricea, judeţul Vaslui. Art.3. Prezenta hotarare va fi adusa la cunostinta publica, prin afisare si se va comunica Institutiei Prefectului – judetul Vaslui, in termenul prevazut de lege. Rebricea, 30 septembrie 2025 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, Secretarul general al comunei,  …………………………….…  ……………………………. Ilade Ciprian-Ionel Jrs. Adina Maftei  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 R O M Â N I A JUDEŢUL VASLUI – COMUNA REBRICEA Cod poştal - 737455 – Telefon/Fax: 0235/457050, Fax: 0335/780051, E–mail : [email protected] STRATEGIA de DEZVOLTARE LOCALĂ 2021-2027 1  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ UAT COMUNA REBRICEA Capitolul I. Viziune de dezvoltare Dacă în perioada 2014-2020 Uniunea Europeana a promovat prin Strategia “Europa 2020” un model de creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, în prezent Comisia Europeană a reînnoit inițiativa “Calea către excelență”, pentru a continua să ofere sprijin adaptat și expertiză regiunilor rămase în urma. În ceea ce privește inovarea “Calea către excelență” este o altă modalitate prin care Comisia Europeană ajută regiunile Europei să se pregătească pentru viitor, cu strategii de inovare solide, sprijinite de fondurile U.E. în următorul buget european 2021-2027. În acest sens, elaborarea unei strategii de dezvoltare locală integrată la nivel regional, național și european îmbunătățește semnificativ șansele de dezvoltare economică și socială durabilă, incluzivă și performantă. În contextul lipsei unei viziuni strategice pe termen mediu (2021-2027) și lung, ar duce la creșterea vulnerabilității comunității și la apariția unor riscuri sociale și economice prin imposibilitatea de a accesa fonduri comunitare. Evitarea unor astfel de riscuri și vulnerabilități constituie un element definitoriu pentru a fi formulată o viziune strategică globală asupra procesului de dezvoltare a localității Rebricea. Strategia de Dezvoltare Locală a comunității rebricene pentru perioada 2021-2027 își propune să antreneze toți actorii locali importanți, cu scopul de a lua decizii favorabile dezvoltării locale, pentru a fi valorificate toate energiile și resursele locale, pentru a se atrage finanțări guvernamentale și europene. Administrația Publică Locală (Primăria și Consiliul Local) are rolul catalizator de a coagula toate elementele decizionale, dar și responsabilitatea principală pentru implementarea acestei strategii, însă eșecul sau succesul acestei implementări va influența dezvoltarea socială și economică a comunității rebricene. Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea concentrează direcţiile de dezvoltare ale Comunei pentru perioada 2021 – 2027. Abordarea principală în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea este cea intercomunitară. Comuna Rebricea face parte din:  ADI Valea Rebricii , compusă din UAT comuna Scînteia și UAT comuna Rebricea.  ADI județul Vaslui (ADIV) arealizată cu scopul de a înfiinţa, organiza, reglementa, finanţa, opera, monitoriza şi de a gestiona în comun serviciile de salubrizare din aria de competenţă a unităţilor administrativ teritoriale şi de asemenea de a realiza în comun proiecte de interes public local sau regional, furnizate pentru stabilirea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor relaţionate de utilităţi pentru Serviciul de salubrizare în conformitate cu Strategia de dezvoltare.  ADI de utilități publice pentru operarea în comun a serviciilor de alimentare cu apă și cel de canalizare din muncipiile Vaslui, Bîrlad, Huși si orașul Negrești – județul Vaslui.  GAL Ștefan cel Mare constituit pe baza unui parteneriat privat – public, în Asociaţie, cu membri fondatori, Administraţii Publice Locale, reprezentanţi ai Sectorului Economic şi ai Societăţii Civile. Practic, Comisia Europeană nu lucrează pe proiecte pentru comunităţi decât prin aceste GAL-uri, organisme alcătuite asemenea unor ONG-uri cu personalitate juridică.  ACoR, asociația comunelor din România, cu misiunea de a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România promovând idealurile şi principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale. Comuna Rebricea fiind una din localităţile aflate la distanţă mică de orașele Iași, Vaslui și Negrești. În aceste condiţii, influenţa dintre cele trei comunităţi este incontestabilă. Relaţia funcţională dintre cele două capitale de județ şi orașul Negrești pe de o parte și Rebricea pe de cealaltă parte este bidirecţională – locuitorii comunei Rebricea beneficiază de infrastructură socială, acces la zone 2  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 comerciale şi industriale, locuri de muncă, servicii, etc. Pentru bidirecționalitate, locuitorii celor două municpii și a orașului Negrești ar trebui să găsească la Rebricea, o destinație atractivă pentru locuit sau vizite în scop turistic. Ca urmare a dezvoltării infrastructurii edilitare ( drumuri, rețele de apă, canalizare, energie electrică) dar și cadrul natural deosebit, creează premisele unei populări mai intense al locuitorilor comunei, tendința actuală fiind una bună, în senul că mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate au început să revină acasă și, mai nou, multe familii au cumpărat proprietăți pe teritoriul UAT comuna Rebricea, în special în satele Draxeni (6 familii) și Rebricea (4 familii). Pe de altă parte a apărut oportunitatea turismului ecumenic, hramul Sf Nectarie a bisericii din Draxeni și hramul bisericii din Tatomirești, Adormirea Maicii Domnului, adunînd un număr considerabil de credincioși vizitatori. Teritoriul comunei Rebricea se află situat în partea central-estică a României, în judeţul Vaslui. În raport cu unitatea geografică principală, comuna se află aşezată în centrul Podişului Moldovei, mai exact în partea sudica a Podişului Central Moldovenesc, pe cursul inferior al pârâului Rebricea, afluent pe stânga al râului Bârlad. Prin centrul comunei trece paralela de 46°51'58'' latitudine nordică şi meridianul de 27°34'36'' longitudine estică. Comuna Rebricea are o suprafaţă de 5623 ha (aproximativ 56 km patraţi), este situată in nordul judeţului Vaslui, hotarul său nordic constituind limita dintre judeţele Vaslui şi Iaşi. Teritoriul comunei are o formă trapezoidală, cu o lăţime maximă (E-V) de circa 11 km şi lungimea (N-S) de circa 10 km. Suprafaţa reprezintă 1,05% din suprafaţa judeţului Vaslui, din care 686,74 hectare intravilan şi 4.936,26 hectare extravilan. Limite geografice:  la nord: comuna Scânteia din judeţul Iaşi  la nord-est: comuna Tăcuta  la nord-vest: comuna Drăgușeni din judetul Iaşi  la est: comuna Dăneşti  la sud-est: comuna Zăpodeni  la sud-vest: comuna Vultureşti  la vest: oraşul Negreşti Pozitia geografica a comunei Rebricea favorizeaza comunicarea în directiile :  nord : Rebricea – Iaşi: drum asfaltat secundar Vaslui – Iaşi (35km) sau CFR (DJ 248)  sud: Rebricea – Vaslui: drum asfaltat secundar Vaslui – Iaşi (33km) sau CFR DJ 248)  vest : Rebricea – Negresti: drum asfaltat secundar (17km) DJ 248, DN75 3  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 Comuna este străbătută de şoseaua asfaltată Vaslui – Buhăeşti - Iaşi (DJ 248 limita judeţului Iaşi – Rebricea – Rateşu Cuzei – DN 15 (Podeni)) si de calea ferată Bucureşti- Iaşi. Legătura CFR se face prin staţia CFR Rebricea care are şi posibilităţi de vagonare și prin halta Rateșu Cuzei. Astfel de poziţie favorizează dezvoltarea rapidă a localităţii Rebricea. 2.2. Cadrul natural: Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Rebricea se desfăşoară pe depozite calcaroase şi argilo-nisipoase, de vârsta Samarţianului mijlociu si superior. În albia majoră a pârăului Rebricea sunt aluviuni argilo-nisiopase de vârstă Cuaternară, perioada Holocen. Comuna Rebricea este aşezată într-o zonă deluroasă cu un relief afectat de procese geomorfologice actuale, îndeosebi de eroziune şi alunecări de teren, care necesită o analiză permanentă. a. Relieful : relieful aparţine Podişului Central Moldovenesc, subunitatea Platourile Repedea- Tansa, în partea de de nord-est a comunei şi subunităţii Depresiunea Bârladului superior, între partea de sud-est şi sud-vest a comunei. Albiile majore a pâraielor Rebricea, Bolaţi si Tatomireşti au pantă lină si o lăţime de 300 – 500 metri. Înălţimea maximă a reliefului este de 386 metri la nord-est de satul Tufeştii de Jos iar cea minimă este de 110 metri pe şesul pârâului Rebricea, la sud de sat. Relieful comunei este specific Podişului Moldovei, cu dealuri afectate de eroziune cu o orientare nord-est – sud-est. Interfluviile sunt relativ netede iar văile sunt largi şi fertile. Altitudinea medie pe întreg teritoriu comunei este 204 m. Relieful comunei Rebricea este rezultatul firesc al unei îndelungate evoluţii, începută la sfârşitul Miocenului (Basarabian superior), când apar primele porţiuni de uscat, devenite pe măsura exondării obiectul activităţii factorilor modelatori, evoluţie desfăşurată în Miocen-Pliocen, Pleistocen şi care se continuă şi astăzi. Relieful este format dintr-un ansamblu de interfluvii, separate de văi sculptate în cuvertura sedimentară monoclinală. Suprafaţa generală a reliefului ca şi a culmilor interfluviale principale coboară domol spre S,SE în acelaşi sens cu orientarea generală a formaţiunilor geologice, reflectînd o evidentă adaptare la structură. Versanţii sunt afectaţi de degradări accentuate, cele mai active şi cu consecinţe majore sunt 4  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 alunecările de teren care ocupă suprafeţe întinse pe versantul stâng al Văii Draxeni-Bolaţi şi al Văii Rebricea la Sasova sau pe versanţii din dreapta văilor Tatomireşti şi Crăciuneşti. Pe teritoriul comunei Rebricea se pot identifica patru tipuri genetice de relief şi anume: relieful structural-litologic dezvoltat sub influenţa structurii monoclinale, reprezentat prin platouri structural-litologice şi tipuri diferite de văii; relieful sculptural (fluvio-denudaţional) în structură general monoclinală reprezentat prin culmi interfluviale şi versanţi deluviali; relieful de acumulare fluvială reprezentat prin şesuri (lunci), glacisuri şi conuri de dejecţie; relieful antropic, dezvoltat sub influenţa directă sau indirectă a omului b. Solul : Solul este rezultatul acţiunii îndelungate şi multiple a unui întreg complex de factori naturali (pedogenetici) precum: roca de solificare, relieful, apa freatică, clima, vegetaţia, microorganismele, la care se adaugă timpul şi activitatea antropică. Multitudinea factorilor pedogenetici şi a condiţiilor de solificare a dus la o mare diversificare a învelişului de sol a teritoriului comunei. Pe teritoriul comunei Rebricea rocile de solificare sunt reprezentate prin depozite de vârstă cuaternară şi de vârstă Sarmaţian mediu şi superior cu un conţinut ridicat de carbonaţi pe care s-au format soluri cu textură variată în orizontul superior. Cea mai mare răspândire o au solurile zonale datorită influenţei şi interferenţei dintre zonalitatea orizontală determinată de caracteristicile climatice şi ale vegetaţiei şi cea verticală datorită altitudidii reliefului. Pe substratul geologic din zona comunei Rebricea au fost identificate ca roci mamă: - luturile loessoide întâlnite pe platouri ca depozite eluviale cât şi pe versanţi ca depozite deluviale cu un stadiu înaintat de alterare a rocii, manifestând un început de loessizare şi având un procent de argilă mai redus pe profil; - argilele, argilele marnoase şi nisipuri apar pe versanţii unde eroziunea a îndepărtat deluviul de alterare şi se caracterizează prin textură fină şi porozitate mică; - aluviunile şi coluviunile apar în zona de şes, au grosimi variabile şi o textură mijloci; - deluviile de alunecare sunt alcătuite din luturi, argile marnoase, mai rar nisipuri ce sunt amestecate prin alunecare într-o masă mai mult sau mai puţin uniformă. Varietatea rocilor ca textură şi compoziţie granulometrică contribuie la diversificarea tipurilor de sol în subtipuri şi alte categorii taxonomice. Datorită diferitelor forme şi tipuri genetice de relief întâlnite pe teritoriul comunei (interfluvii, platouri, versanţi, glacisuri şi lunci) solurile sunt diferit repartizate şi se află în diverse stadii de evoluţie. Astfel, solurile de pe versanţi au o evoluţie mai înceată decât cele de pe platouri sau culmi interfluviale. Pe versanţii puternic înclinaţi s-au format regosoluri şi erodisoluri. În zonele cu pantă redusă ale interfluviilor s-au format cernoziomuri tipice şi cernoziomuri cambice, iar în zonele mai înalte din apropierea pădurilor s-au format soluri brune argiloiluviale în complex cu solurile brune luvice, în timp ce în lunci s-au format soluri aluviale, soluri gleice şi lăcovişti. În zona comunei Rebricea, ca pe întreg Podişul Central Moldovenesc, distribuiţia solurilor zonale se află într-un strâns paralelism cu ceilalţi factori naturali, ceea ce explică predominarea molisolurilor (reprezentate prin cernoziom negru propriu-zis, cernoziom cambic, cernoziom levigat şi pseudorendzine) specifice platourilor şi versanţilor cu înclinare redusă la care se adaugă argiluvisolurile şi cambisolurile (reprezentate prin sol brun argiloiluvial şi brun eumezobazic) pe versanţii unde înălţimea, clima şi vegetaţia forestieră au creat condiţii pentru formarea lor. Pe suprafeţe mai restrâse apar solurile intrazonale: aluvio-coluviale şi solurile freatic umede (hidromorfe) reprezentate prin: 5  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 lăcovişte, sol negru clinohidromorf (negru de fâneaţă), sol gleic, precum şi soluri halomorfe reprezentate prin: solonceacuri şi soloneţuri specifice albiilor majore ale principalelor râuri şi vertisoluri. Pe versanţii mai înclinaţi întâlnim complexe de soluri cu soluri nedezvoltate, amestecate, reprezentate prin regosol, erodisol şi sol desfundat, formate în condiţii de stepă şi silvostepă. Pe teritoriul studiat se întâlnesc atât soluri zonale, soluri intrazonale cât şi soluri nedezvoltate, în conformitate cu harta solurilor, prelucrată după date OJSPA Vaslui (a se vedea figura de mai jos). Conform Oficiul judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Vaslui din cadrul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie, pe teritoriul comunei Rebricea pot fi identificate 14 tipuri de soluri şi trei complexe de soluri după cum urmează: cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice, soluri brune argiloiluviale, soluri eumezobazice, lăcovişti, soluri gleice, soluri negre de fâneaţă, solonceacuri, soloneţuri, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri, soluri aluviale şi soluri desfundate. Prin bonitarea terenurilor agricole de specialişti ai OJSPA Vaslui s-a constatat că aceste tipuri de soluri în strânsă legătură cu factorii pedogenetici prezintă potenţial de producţie şi folosinţă diferit, fiind clasificate în cinci clase de calitate, notate cu cifre romane de la I-V, în studiul intitulat „Memoriu tehnic privind clasele de calitate“ (2002). Sol negru clinohidromorf Vertisol Vatrã de sat Sol brun argiloiluvialv Regosol Pãdure Sol brun eumezobazic Sol aluvial Complexe de soluri Lăcovişte Erodisol Solonceac 6  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rebricea 2021-2027 Sol gleic Sol desfundat Clasa I - cuprinde terenurile cu soluri foarte fertile, profunde, neafectate de fenomene de degradare, dar care nu se regăsesc pe teritoriul comunei. Clasa II - cuprinde soluri fertile, profunde, cu textură mijlocie, cu permeabilitate bună s-au mijlocie, slab afectate de fenomene de degradare (sărăturare, eroziune, exces de umiditate) situate pe suprafeţe plane sau slab înclinate. Sunt terenuri răspândite în zonele de platou şi culmi interfluviale din apropierea satelor Rebricea, Rateşu Cuzei şi Bolaţi. Clasa III - cuprinde terenur [...]