HCL 81/2022 adoptată

H O T A R A R E UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ ORAȘUL PUCIOASA Str. Fîntînelor nr. 7, oraşul Pucioasa, județul Dâmbovița Telefon : 0245/232277 ; Fax ; 0245/232276 E-mail: [email protected] CONSILIUL LOCAL PUCIOASA HOTĂRÂRE PRIVEȘTE: aprobarea proiectului și a cheltuielilor aferente proiectului „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița” PUCIOASA – MAI 2022 Consiliul Local al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița, întrunit în ședința ordinară astăzi 26.05.2022; Având în vedere: - referatul de aprobare nr. 11595/25.05.2022; - raportul de specialitate nr. 11593/25.05.2022; - Ghidul specific — Condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 999/2022 - prevederile art. 44 alin 1) și 2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; - prevederile art. 129 alin 4) lit.c) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; - avizul tuturor comisiilor; În temeiul art. 139 alin(1) si art. 196 alin(1) lit a) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE Art. 1. (1) Se aprobă participarea UAT Orașul Pucioasa în proiectul „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”, în calitate de solicitant individual. (2) Proiectul va fi depus de către Orașul Pucioasa în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local, investiția I.4 - Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană. (3) Proiectul va respecta prevederile Ghidului specific — Condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 999/2022 și ale actelor normative conexe. Art. 2. Se aprobă Nota de fundamentare a investiției „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”, care reprezintă Anexa 1 la prezenta hotărâre și face parte integrantă din aceasta. Art. 3. Se aprobă Descrierea sumară a investiției „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”, care reprezintă Anexa 2 la prezenta hotărâre și face parte integrantă din aceasta. Art. 4. (1) Se aprobă cheltuielile legate de proiectul „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”, în valoare de 270.748,50 lei, plus TVA conform  2 prevederilor legale, cheltuieli eligibile, la care se adaugă cheltuielile neeligibile pe care Orașul Pucioasa trebuie să le asigure pentru implementarea proiectului. (2) Valoarea totală a investiției se va stabili după întocmirea documentațiilor tehnico-economice. Art. 5. Se împuternicește primarul orașului Pucioasa sau persoana desemnată de acesta să semneze toate documentele legate de proiectul „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”. Art. 6. (1) Prezenta hotarâre va fi adusă la îndeplinire de către primar, buget-contabilitate şi serviciu dezvoltare şi va fi comunicată Instituţiei Prefectului – Judeţul Dâmbovița, conform legii. (2) Se aduce la cunoștință publică prin afișarea la sediul primăriei și se publică pe site-ul primăriei orașului Pucioasa. Președinte de ședință, Dr. Bădescu Gheorghe Contrasemnează, Secretarul general al U.A.T Orasului Pucioasa Jr. CATANA ELENA Nr. 81/26.05.2022 PUCIOASA ANEXA 1 la HCL nr. 81/26.05.2022 NOTA DE FUNDAMENTARE a investiției „Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița” Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.4 - Titlu apel Elaborarea/ proiect actualizarea în PNRR/2022/C10 format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană 1. Descrierea pe scurt a Prezenta Notă de fundamentare reprezintă un document prin care se situației actuale demonstrează necesitatea și oportunitatea investiției „Elaborarea Planului de (date statistice, Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Pucioasa, județul Dâmbovița”, în elemente specifice, conformitate cu prevederile Ghidului specific — Condiții de accesare a fondurilor etc.) europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, componenta 10 — Fondul local, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 999/2022. Nevoia unei transformări urbane sustenabile este subliniată de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, în special de obiectivul 11 pentru dezvoltare durabilă, dedicat transformării orașelor în unele incluzive, sigure, reziliente și durabile. Alte documente majore ce propun această transformare includ Noua Agendă Urbană, Acordul de la Paris și Pactul Ecologic al Comisiei Europene. Noua Cartă de la Leipzig, adoptată în 30 noiembrie 2020, oferă un cadru de politici pentru a cuprinde dimensiunea urbană în acordurile europene și globale și pentru a promova orașe mai verzi, mai echitabile, mai productive și mai bine guvernate. Atât orașele în creștere, cât și cele în declin cunosc o contracție spațială, însoțită de micșorarea infrastructurii sociale și pietonale, precum și de o vitalitate socială redusă, eforturile de regenerare fiind insuficiente și distribuite inegal. Toate acestea au dus la declinul demografic, la îmbătrânirea țesutului arhitectonic (inclusiv a clădirilor publice) și la întărirea segregării sociale. În mod evident, investițiile menite să contribuie la dezvoltarea orașelor trebuie să aibă în vedere noile realități impuse de pandemia Covid-19. În același timp, fondurile disponibile prin intermediul PNRR ar trebuie să ajute la creșterea pe termen lung a competitivității, incluziunii și sustenabilității zonelor urbane românești. Deși numărul de autoturisme pe cap de locuitor în România este unul dintre cele mai mici din Europa, numărul de autovehicule a crescut de patru ori din 1990 și până în prezent. În acest timp, infrastructura de transport public de la nivel local a stagnat, sau chiar s-a diminuat, numărul autovehiculelor de transport public scăzând cu 26,2%, iar lungimea totală a liniilor de transport public (fără autobuze) a scăzut cu 15%. Orașele dinamice se luptă cu gestionarea parcărilor. Având în vedere că numărul de autovehicule aproape că s-a dublat din 2006, autoritățile publice nu au fost capabile să limiteze impactul spațial și ecologic al acestora nici prin norme de politică, nici prin extinderea infrastructurii de parcare. Prin urmare, în special orașele dinamice sunt sufocate de autovehicule parcate ilegal, care ocupă orice tip de teren, inclusiv trotuare, zone verzi și spații publice. Șoferii pierd zilnic foarte mult timp încercând să găsească un loc de parcare, în timp ce pietonii sunt puși în pericol. Zonele cele mai afectate sunt cartierele rezidențiale din interiorul orașului, prinse între centru și suburbiile în creștere. Poluarea fonică și atmosferică sunt probleme des întâlnite în mediul urban, România fiind una dintre țările cu cel mai mare procent al populației afectate de zgomotul provenit din trafic. Viața publică este direct afectată de traficul aglomerat și de o gestionare deficitară a parcărilor, din cauza contracției spațiilor de socializare, inclusiv a activităților statice spontane de pe trotuare. Prin urmare, este necesar ca la nivel strategic (PMUD) să fie asigurată o atenție deosebită problematicii parcajelor, a limitării traficului, a scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră și a siguranței rutiere. Măsurile de îmbunătățire a mobilității urbane trebuie să contribuie și la creșterea siguranței rutiere din cadrul zonelor urbane. Este cunoscut faptul că la nivel european, România se află în ultimele poziții în ceea ce privește siguranța rutieră. În acest context, în următoarea perioadă va fi promovată Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2021-2030 (SNSR) (termenul de adoptare este Q4 - 2022), în cadrul căreia vor fi cuprinse măsuri de corelare a planificării urbane cu mobilitatea urbană și cu siguranța rutieră, precum și utilizarea sistemelor inteligente pentru colectarea de date și pentru măsuri de îmbunătățire a condițiilor de trafic. Conform Raportului de Țară întocmit de către Comisia Europeană (CE) în 2020, consecințele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți, în mod inegal, în diferitele regiuni ale României din cauza decalajelor semnificative în materie de investiții și de productivitate a forței de muncă și a profilurilor de specializare diferite. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităților regionale în România, inversând tendința observată de reducere ușoară a disparităților dintre București-Ilfov și restul regiunilor sau dintre zonele urbane și cele rurale. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică. În contextul epidemiei de COVID-19, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creșterii rapide a șomajului și a inactivității. Disparitățile regionale mari și productivitatea scăzută a anumitor sectoare au un impact negativ asupra creșterii durabile pe termen lung. Conform PNRR, Politica urbană a României (PUR) cuprinde 5 obiective prioritare: - Sustenabilitatea spațială - Crearea de orașe propice locuirii și inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre pentru a atenua și a se adapta la riscurile urbane - Intensificarea activității economice prin oferirea unor condiții de trai prielnice, creșterea ofertei locurilor de muncă și îmbunătățirea accesului la centre de afaceri bine deservite - Îmbunătățirea condițiilor de viață, în special prin creșterea accesului la locuințe și servicii publice - Îmbunătățirea capacității sectorului public și a cooperării între administrații publice și sectoare (domenii) Dezvoltarea urbană și rurală reprezintă factori cheie pentru îndeplinirea obiectivului propus de creștere a rezilienței localităților urbane și rurale la provocările generate de crizele economice și sociale de la nivel global. Problemele și provocările sus-menționate se adaugă celor cu care orașele și comunele se confruntau în ultimii ani. Pentru a fi reziliente, zonele urbane trebuie să investească în infrastructura verde și să își adapteze spațiul public la noile cerințe de siguranță a cetățenilor. Chiar dacă zonele urbane românești au avut o bună performanță socio-economică în ultimii ani, ele se confruntă cu o serie de probleme ce le poate afecta competitivitatea pe termen mediu și lung. Calitatea vieții în orașe este în scădere în ciuda sustenabilitătii sale inerente, acestea fiind inițial planificate în jurul unor comunități dense, active, care favorizează mersul pe jos, cu un mix sănătos de funcțiuni. Numărul și calitatea spațiilor publice urbane la nivel național sunt scăzute. Modificările spațiale contribuie semnificativ la disoluția vieții sociale, manifestată prin izolare socială, implicare comunitară și civică redusă și deconectarea de viața publică. În ciuda structurii care favorizează mersul pe jos, aceasta este o problemă întâlnită atât în orașele mari, cât și în orașele mici, deși are cauze diferite. Orașele mici nu au infrastructura socială necesară pentru a stimula implicarea comunității - mobilier urban, scuaruri, centre comunitare, iar declinul demografic și rata de neocupare contribuie la pierderea vitalității sociale. Obiectivele componentei C10 Fondul local, sunt: O1. Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România, prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. O2. Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale. La nivelul UAT Orașul Pucioasa există necesitatea elaborării planului de mobilitate urbană durabilă, întrucât în Strategia privind Dezvoltarea Durabilă a Orașului Pucioasa, județul Dâmbovița pentru perioada 2021-2027 (Strategia Integrată de Dezvoltare Teritorială a Orașului Pucioasa, județul Dâmbovița, pentru perioada 2021-2027), aprobată prin Hotărârea nr. 68/2022 a Consiliului local al orașului Pucioasa, se regăsește Prioritatea 4: Mobilitatea urbană durabilă, precum și Obiectivul strategic 2: Creșterea atractivității și accesibilității orașului, în care se încadrează Obiectivul specific 2.16: Dezvoltarea altor elemente ale infrastructurii la nivel local, pentru îndeplinirea căruia sunt prevăzute mai multe măsuri, inclusiv Măsura 2.16.4. Creșterea gradului de digitalizare. Una din acțiunile propuse la această măsură este:  Elaborarea/actualizarea de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă în format digital. 2. Necesitatea și Necesitatea investiției pentru care se aplică pleacă de la situația actuală. oportunitatea Astfel: investiției pentru Administrațiile locale sunt motoarele care facilitează prestarea serviciilor publice, care se aplică dezvoltarea economică și investițiile în infrastructură. Totuși, închiderea companiilor, pierderea locurilor de muncă și alte efecte economice au atras un declin al veniturilor fiscale pe durata crizei, punând presiuni financiare majore pe numeroase administrații locale. Afectate semnificativ de pandemie, UAT-urile din România au o scădere semnificativă a veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în domenii cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura locală. Nivelul cheltuielilor pentru investiții la nivelul UAT-urilor este redus (15-20% din bugetul local înainte de pandemie) și este în mare măsură finanțat din fonduri europene. Prin urmare, este nevoie de o injecție de capital pentru a continua investițiile în infrastructura locală și pentru a crește reziliența localităților în perioada de redresare economică. Ținând cont că, într-o perioadă de criză economică, veniturile locale sunt și mai reduse, este nevoie de suport financiar suplimentar pentru asigurarea bunăstării populației și garantarea unor servicii publice de calitate în perioada imediat următoare, cu accent pe tranziția verde și digitală. Din perspectiva mobilității urbane durabile, un factor important pentru creșterea bruscă a emisiilor de GES în sectorul transporturilor urbane este creșterea motorizării private. Deși sub media la nivelul UE, proprietatea de mașini a crescut constant în ultimii 20 de ani, ajungând la 261 de mașini la 1.000 de locuitori în 2018 (media la nivelul UE se situează la 505 mașini la 1.000 de locuitori). Mai mult, există încă vehicule care circulă în orașe care sunt vechi și se caracterizează prin consum ineficient de combustibil. Acest lucru afectează negativ emisiile de GES și calitatea generală a aerului. De fapt, în 2017, România a importat 520.000 de vehicule la mâna a doua care nu respectă reglementările de mediu de la nivelul UE. Între 2011 și 2017, numărul autoturismelor second-hand înmatriculate a crescut cu 450%. În consecință, în 2019, peste 74% din toate autoturismele înmatriculate în România erau mai vechi de 10 ani, corespunzând standardelor de emisii Euro 4, 3, 2, 1 sau 0. Un factor suplimentar care contribuie la această situație este inexistența unui cadru legal pentru adoptarea de zone cu emisii zero în municipii și orașe. De asemenea, din cauza lipsei infrastructurii pentru biciclete, aceasta nu a putut deveni un mijloc de transport utilitar utilizat de către cetățeni. Motivul principal care explică congestia crescută este expansiunea urbană și o planificare integrată inadecvată a transportului urban, în contextul în care dezvoltarea transportului public la nivel metropolitan este insuficientă, ceea ce încurajează transportul privat care contribuie, astfel, la creșterea emisiilor de GES. În acest context, trebuie promovate mijloace alternative de transport - transportul public, respectiv, utilizarea mijloacelor de transport nemotorizate/nepoluante; și trebuie utilizate sistemele digitale de gestionare a traficul [...]