HCL 121/2022 adoptată

UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ORAŞUL PUCIOASA Str.Fântânelor nr.7 ,oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa Telefon:0245/232.277:Fax : 0245/760484 E-mail :[email protected] CONSILIUL LOCAL HOTARARE PRIVEȘTE: aprobarea caietului de obiective si al regulementului in vederea organizarii si desfasurarii analizei noului proiect de management al domnului manager al Centrului Cultural European Topa Ion, precum si desemnarea componenței comisiei de concurs, a comisiei de soluționare a contestațiilor și a comisiei de secretariat pentru managementul instituției de cultură, aflată sub autoritatea Unitații Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa PUCIOASA 2022 Consiliul Local al Orașului Pucioasa,județul Dâmbovița, întrunit în ședința ordinară astăzi 28.07.2022; -referat de aprobare nr.16101 din 25.07.2022 al primarului Orașului Pucioasa; -raport de specialitate nr.16102 din 25.07.2022 întocmit de compartimentul personal, resurse umane; -H.C.L nr.202 /2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Centrului Cultural European al Orașului Pucioasa, Județul Dâmbovița; -prevederile O.U.G. nr.189 /2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare; -prevederile Ordinului nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management; -avizul comisiei juridice, comisiei sociale și comisiei economice; În temeiul prevederilor art.196 alin.(1) lit(a) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. HOTĂRĂȘTE Art.1. Aprobă caietul de obiective elaborat în vederea organizarii si desfasurarii analizei noului proiect de management al domnului manager Topa Ion-manager al Centrului Cultural European Pucioasa ,care a obtinut in urma evaluarii finale nota 9.28,conform anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Aprobă regulamentul in vederea organizarii si desfasurarii analizei noului proiect de management al domnului Topa Ion-manager-Centrul Cultural European Pucioasa, conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Aprobă componența comisiei de concurs, comisiei de soluționare a contestațiilor și a comisiei de secretariat privind analiza noului proiect de management al instituției de cultură –Centrul Cultural European Pucioasa, conform anexei nr.3, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.  Art.4.Prezentul caiet de obiective va fi adus la cunostinta publica prin afisarea acestuia la sediul U.A.T.Orasul Pucioasa, la sediul Culturului Cultural European al Orașului Pucioasa, precum si pe paginile oficiale de internet ale autoritatii si institutiei. Art.5. Prezenta hotărâre va fi comunicată de catre compartimentul centrul informare cetateni primarului Orașului Pucioasa, serviciilor de specialitate pentru aducerea la îndeplinire si Institutiei prefectului Judetului Dîmbovita, conform legii. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ BUDOIU ION Contrasemnează, Secretar general, CATANĂ ELENA Nr. 121/28.07.2022  Anexa nr. 1 la HCL nr. 121/28.07.2022 CAIETUL DE OBIECTIVE elaborat în vederea organizării și desfășurării analizei noului proiect de management al domnului Țopa Ion-manager al Centrului Cultural European al Orașului Pucioasa, care a obținut în urma evaluării finale nota 9.28 Perioada de management este de 4 ani, începând cu data de ___.__.2022 I. Tipul institutiei publice de cultura, denumita in continuare Centrul Cultural European al Orașului Pucioasa ,instituție de cultura de interes public. In temeiul prevederilor din OUG 118 /2006 privind înfințarea, organizarea și desfasurarea activității asezămintelor culturale, Centrul Cultural European al Orașului Pucioasa funcționează în subordinea Consiliului Local al Orașului Pucioasa, ca asezământ cultural de drept public. Finanțarea Centrului Cultural European al Orașului Pucioasa se realizează din venituri proprii și alocații din bugetul local, prin bugetul Primăriei Orașului Pucioasa. Conform actului de înființare, obiectivele principale ale instituției sunt următoarele: - conservarea si transmiterea valorilor morale, artistice și tehnice ale comunității pe raza căreia funcționează, precum și a patrimoniului culturala național și universal; - păstrarea și cultivarea specificului zonal sau local; - stimularea creativității și talentului; - cultivarea valorilor și autenticitatii creatiei populare contemporane si a artei interpretative neprofesioniste in toate genurile – muzica, coregrafie, teatru etc. - dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judetean, national si international. Centrul Cultural European al Orașului Pucioasa are sediul în Pucioasa, str. Republicii nr. 52. Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine denumirea completă a instituţiei şi indicarea sediului. II. MISIUNEA INSTITUŢIEI Centrul Cultural European al Orașului Pucioasa iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe culturale în domeniul educaţiei permanente, culturii tradiţionale şi moderne, urmărind cu consecvenţă: a. oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală; b. conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial; c. educaţia permanentă şi formarea profesională continuă de interes cultural comunitar în afara sistemelor formale de educaţie; d. promovarea literaturii, a muzicii, teatrului, artelor plastice şi a meşteşugurilor tradiţionale; e. organizarea de manifestări culturale şi sportive cu rol instructiv – educativ, spectacole, festivaluri şi competiţii, concerte şi alte acţiuni specifice, târguri, seminarii, dezbateri, colocvii, expoziţii, lansări de carte etc.; f. editare de carte, publicaţii, monografii, materiale promoţionale şi informative, publicaţii de interes local, cu caracter cultural, tehnico-ştiinţific şi sportiv – instructiv – educative și informative. g. pregătirea artistică a interpreţilor şi instructorilor, cultivarea şi afirmarea talentelor autentice locale, menţinerea şi ridicarea nivelului calitativ al manifestărilor artistice şi sportive din comunitate; h. stabilirea şi promovarea de schimburi cultural-artistice în ţară şi străinatate; i. promovarea culturii şi sportului din Orasul Pucioasa, în circuitul cultural naţional şi international și a turism cultural; j. organizarea de acţiuni culturale şi sportive cu rol instructiv - educativ în parteneriat şi în colaborare cu alte instituţii şi organizaţii profesioniste; k. acordarea de premii, titluri, medalii şi cupe; l. Înfiinţarea unei edituri culturale aparţinând Centrului Cultural European al Orașului Pucioasa. m. Înfiinţarea unor cercuri literare şi a unor ateliere de creaţie (foto,teatru şi pictură); n. Editarea unor publicaţii de specialitate; o. Elaborarea şi implementarea proiectelor privind educaţia permanentă prin arta si industrii creative, inclusive prin sport. III. Date privind evolutiile economice si socioculturale specifice comunității în care instituția iși desfășoară activitatea. (se vor da date statistice de la INS, precum si cele furnizate la barometrul cultural publicat pe site-ul www.culturadata.ro). Din datele furnizate de barometrul cultural publicat pe site-ul www.culturadata.ro, persoanele din grupele de vârstă 14-20 de ani și 28-35 de ani(segmente active din punct de vedere cultural) înregistrează cel mai ridicat nivel de satisfacție privind funcționarea instituțiilor publice de cultură de la nivel local. Un trend de scădere a nivelului de satisfacție se inregistrează după vârsta de 35 de ani și continuă până în momentul apropierii de vârsta pensionării. Majoritatea populației (aproximativ 55%) consideră că instituţiile publice de cultură de la nivel local desfășoară o activitate importantă pentru comunitate, dar în același timp foarte multe persoane (52,7%) apreciază că la nivelul acestor instituții nu sunt desfășurate suficiente activități de educație cu copii și tineri. Destul de multe persoane consideră că instituțiile nu reușesc să atragă voluntari în activitatea curentă(36,7%). Interesul pentru cunoaşterea şi studierea modului în care tinerii consumă cultură, pentru cunoaşterea practicilor şi preferinţelor culturale, digitale şi de timp liber ale acestei categorii a crescut simţitor în ultimii ani. În contextul lipsei unor cercetări de amploare care să urmărească aceste teme, cercetătorii interesaţi de acest subiect, structurile şi factorii politici, cît și organizaţiile culturale au început să manifeste interes pentru cunoaşterea relaţiei pe care tinerii o au cu formele culturale și cu noile tehnologii, practicile lor de timp liber, interacțiunea cu produsele/ serviciile culturale și digitale. Creșterea interesului pentru astfel de studii a fost stimulată într-o mare măsură de schimbările aduse de noile tehnologii în modul de petrecere a timpului liber și în modul de consum al formelor culturale, în rândul populației și în special în segmental tinerilor. În Strategia Sectorială în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014 - 2020 elaborată de Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii (actualul INCFC) s-a atras atenția către caracteristicile grupului de tineri la nivel european, care fac subiectul studiilor culturale și politicilor culturale care vizează tinerii și accesul acestora la cultură: „Situația culturală actuală în Europa a tinerilor vizează mecanisme precum: juvenilizarea (extinderea stilurilor de viață ale tinerilor de-a lungul întregului ciclu de viață), aculturația (deschiderea tinerilor spre diversitatea expresiilor culturale mult mai mare decât la adulți), comercializarea (dezvoltarea bunurilor și produselor culturale în piața globală), produ consumerismul (simultenaitatea calității de producător și consumator cultural), individualizarea (extinderea categoriei sociale a tinerilor în termeni identitari), fragmentarea (diversificarea tendințelor din cultura tinerilor în grupuri eterogene), globalizare versus localizare (interdependența și reducerea distanțelor combinate cu accentul pe interacțiunile imediate cu mediul), transculturalismul (producția identităților de la periferie și hibridizarea culturală), activism social (folosirea culturii împotriva formelor de discriminare), tehnologizare (dezvoltarea practicilor digitale ca practici cotidiene).”  Consumul cultural public al tinerilor se caracterizează în multe ţări printr-un grad scăzut de frecventare a instituţiilor culturale consacrate care nu folosesc strategii special dedicate în a-şi proiecta oferta culturală pentru publicul tînăr. Intr-o anumită măsură, acest fapt se reflectă şi în practicile de consum ale tinerilor. Tinerii respondenţi au ales să consume tipuri de cultură cu un caracter dinamic,variat, interactiv: 70,7% au consumat cultură în spaţiul public prin mersul la cinematograf, în timp ce 61,6% dintre tineri au mers la spectacole de muzică sau divertisment, iar aproape 50% au mers la teatru. Formele şi conţinuturile culturale prezentate într-un mod interactiv atrag în special publicul tânăr şi consumatorii dornici să experimenteze şi să interacţioneze cu actul artistic.În acest context, evenimentele de artă vizuală sunt un tip de activitate culturală care poate lua o varietate de moduri de expunere către public, în special arta vizuală stradală, care propune un mod de consum liber şi interactiv. Un alt tip de activitate culturală cu un puternic caracter interactiv sunt festivalurile. Un procent nu foarte ridicat (53,4%) dintre tinerii participanţi la studiu au luat parte la festivaluri desfăşurate în localitatea lor şi 37,3% au participat la festivaluri derulate în afara localităţii. Acest nivel de participare poate fi determinat de o lipsă a ofertei de festivaluri în localităţile de rezidenţă ale respondenţilor sau de lipsa organizării unor festivaluri cu tematică atractivă pentru tineri. Tinerii îşi doresc să experimenteze festivalurile la care participă într-un mod cât mai personal şi le percep ca pe o activitate recreativă, însuși caracterul acestora fiind unul de sărbătoare, festivitate și fiind ceva atractiv pentru că e perceput ca o „ocazie”,ca pe ceva care reunește mai multe oferte la un loc. Adaptarea şi diversificarea serviciilor şi ofertelor culturale care să se adreseze în mod direct şi tinerilor ar putea creşte interesul şi satisfacţia acestui segment de consumatori faţă de activităţile derulate de instituţiile culturale publice. Tinerii sunt o categorie dinamică de consumatori, cu o influenţă puternică a noilor tehnologii în practicile pe care le au şi pe care le dezvoltă. În acest context,ofertele culturale ale instituţiilor publice de cultură prezintă un interes redus pentru tineri, care preferă consumul cultural prin metode alternative. Este necesar ca producătorii şi organizatorii culturali să aibă în vedere o adaptare a ofertelor cultural şi a modului de acces al acestora la stilul de viaţă actual al tinerilor, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt în perioada de formare a practicilor de consum şi de personalizare a preferinţelor culturale. Cei mai activi tineri consumatori de cultură sunt cei din categoria 19-25 de ani şi cei din categoria 14- 18 de ani, având pentru această categorie din urmă rezerva unui consum influenţat într-o anumită măsură şi de mediul şcolar. Odată cu înaintarea în vârstă (categoria 26-30 de ani), consumul cultural scade, preocupările tinerilor îndreptându-se probabil spre alte puncte de interes: carieră,întemeierea unei familii, siguranţa locativă etc. În ceea ce priveşte relaţia tinerilor cu creativitatea, interesul şi importanţa acordate acesteia şi rolului pe care-l are în dezvoltarea tinerilor scad odată cu înaintarea în vârstă. Tinerii asociază faptul de a fi creativ cu procese cognitive şi noncognitive precum a-ţi folosi imaginaţia, a avea capacitatea de a improviza atunci când este necesar, a avea idei noi, originale, dar şi a-ţi adapta ideile la situaţii noi. De asemenea, tinerii îşi doresc o mai mare implicare a structurilor de învăţământ în dezvoltarea şi stimularea potenţialului creativ al acestui segment de populaţie şi consideră că stimulentele dezvoltării potenţialului creativ sunt expunerea la conţinuturi culturale, dezvoltarea de către tineri a unor obiceiuri de consum cultural fie public, fie domestic, şi implicarea tinerilor .n activităţi cu un caracter artistic / creativ. În pofida faptului că festivalurile pot fi oportunități de accesare a unei oferte culturale bogate și variate, în special în zonele cu deficit de infrastructură sau ofertă culturală, observăm că la nivelul anului 2015 un procent de 58,2% din populație nu a luat parte la nicio astfel de manifestare la nivel local, iar 72,4% nu au participat deloc la evenimente de tip festival în afara localității de reședință. Segmentul de non-participanți tinde să crească odată cu grupa de vârstă. Corelat cu vârsta, nivelul de educație surprinde destul de bine distribuția participării sau neparticipării la festivaluri: procentul non-participanților tinde să scadă odată cu numărul de ani de școală absolviți. Discrepanțele de consum cultural dintre mediul urban și cel rural se regăsesc și în cazul festivalurilor:întâlnim mai mulți nonconsumatori și mai puțini consumatori frecvenți(de câteva ori pe an) în mediul rural. Lipsa timpului sau faptul că nu se organizează festivaluri la nivel local sunt principalele motive asociate de populație situației de neparticipare. Absența resurselor de timp este un motiv menționat mai degrabă de rezidenți ai mediului urban, ocupați pe piața muncii și cu un stoc educațional sporit (au absolvit cel puțin liceul). Pentru segmentul de populație care a participat la festivaluri, cea mai întâlnită manifestare o reprezintă sărbătorile locale de tipul Ziua Orașului sau Ziua Comunei (75,1%). Înregistrăm aici popularitatea acestui tip de evenimente dată de accesibilitatea mare pe care o prezintă din punctul de vedere al răspândirii (sunt organizate în aproape toate localitățile din România) și al accesului gratuit (absența resurselor financiare este de altfel un motiv important pentru 22,4% dintre nonparticipanți). Corelat cu sărbătorile locale este faptul că un alt tip de festival frecvent accesat este centrat pe muzică și dansuri folclorice / populare (50,0%). Festivalurile de artă sau alte tematici culturale (precum cele destinate minorităților sau cu subiecte istorice, medieval au atras procente variind între 7,4% și 15% din totalul celor care au fost cel puțin o dată la un festival în 2015. Cercul de colegi sau prietenii (70,1%), panourile publicitare sau afișajul stradal (47,7%), internetul (37,1%) și televizorul (34,3%) sunt principalele surse de informare pentru persoanele care aleg să participe la festivaluri. Desigur, distribuția acestor surse variază în funcție de vârstă și educație, în primul rând. Referitor la aspectele care pot contribui la decizia de a participa la un festival, datele culese indică la nivel național o configurație cuprinzând trei tipuri de public, respectiv : - publicul orientat spre activități de relaxare și în căutarea unui mediu social și cultural „ asemănător” cu cel din care provine; - publicul orientat spre activități de explorare, de căutare a noului și diferitului ; - publicul orientat spre festivaluri ce oferă acces gratuit și sunt desfășurate în aer liber. IV. Dezvoltarea specifica institutiei Documentele de referinta, necesare analizei: - regulamentul de organizare si functionare ale institutiei – prevazute in anexa 1; - statul de functii al institutiei – prevazut in anexa nr. 2 ; - bugetul aprobat al institutiei – pe ultimi 3 ani – prevazut in anexa 3 . 4.1. Scurt istoric al institutiei, de la înfiintare pana in prezent: Instituția funcționează conform Regulamentului de organizare și funcționare aprobat de Consiliul Local Pucioasa completat de Regulamentul intern și de Codul de conduită al personalului contractual din cadrul instituției. Personalul este încadrat pe funcțiile prevăzute în statul de funcții aprobat de Consiliul Local Pucioasa. Funcționarea instituției se asigură prin activitatea personalului angajat în baza contractelor individuale de muncă, precum și, după caz, de persoanele fizice care participă la realizarea unor programe și proiecte specifice și care își desfășoară activitatea în baza altor tipuri de contracte, întocmite potrivit legislației aplicabile specifice activității. Activitatatea compartimentelor funcționale și interacțiunea dintre ele este controlată prin reguli și proceduri scrise, ca parte a sistemului controlului [...]