HCL 12/2026 Perișani adoptată

COMUNA PERIŞANI Str.Principală nr. 135 JUDEŢUL VÂLCEA Tel/Fax:0250757280/0250757202 — e.mail: perisani(Avl.e-adm.ro CONSILIUL LOCAL HOTARAREA Nr.12 Privitor la: aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al comunei Perişan pe anul 2026. Consiliul Local al comunei Perisani, judetul Valcea, întrunit in sedinta ordinara in data de 31 martie 2026 la care participa numar de 9 consilieri din totalul de 11. Văzând că prin Hotararea Consiliului Local Perişani nr. 7 din 28 ianuarie 2026 domnul consilier Vasile-Viorei Cornea a fost ales presedinte de sedinţă. Luând în dezbate referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei Perişani inregistrată la nr.1451 din 25 martie 2026 si raportul de specialitate prezentat de către contabilul primăriei Perişani şi comisia de inventariere înregistrat la nr . 1452 din 25 martie 2026 prin care se propune aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al comunei Perişani pe anul 2026. Ținâd cont de raportul de avizare al comisiei pentru administratie publică locală juridică, apararea ordinii publice si a drepturilor cetatenești înregistrat la nr. 1557 din 30 martie 2026, raportul comisiei pentru invatamant, sănătate, cultură, activitati sportive si de agrement inregistrat la nr. 1558 din 30 martie 2026 şi raportul comisiei pentru programe de dezvoltare economico sociale, buget finante, administrarea domeniului public si privat al comunei, gospodarie comunală, protectia mediului, servicii şi comerţ inregistrat la nr. 1559 din 30 martie 2026, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre; Ţinând seama de raportul de avizare sub aspectul legalităţii proiectului de hotărâre întocmit de secretarul comunei, înregistrat la nr. 1453 din 25 martie 2026, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre; În conformitate cu prevederile; r- art.4alin.13 lit.a din Legea nr. 307/2006 privind aprobarea împotriva incendiilor cu modificările şi completările ultrioare. - art.47 din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă cu modificările și completările ulterioare. - OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Menegement al Situaţiilor de Urgenţă cumodificările şi completările ulterioare. - HGR nr. 557/2016 privind menegementul situaţilor de risc cu modificările și completările ulterioare. - art.6 alin.1 şi alin .7 din Ordinul nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor. - art.129 alin.2 lit. d şi alin.7, lit.h din Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul art.139 alin. şi art.196 alin.(l) lit.a din Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările şi completările ulterioare, cu un numar de 9 voturi pentru, adoptă următoarea, HOTARARE: Art.| Se aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al comunei Perișani pt anul 2026 , conform anexei nr. 1 care face parte din prezenta hotarâre. Art.2 Prezenta hotărâre va fi dusă la indeplinire de către primarul a comunei, prin compartimentele de specialitate. Art.3 Prezenta hotarâre va fi adusă la cunoştinţă publică prin afişare la sediul primăriei, publicată pe pagina de internet www.perisani.ro precum şi în Monitorul Oficial Local şi comunicată prin grija secretarului general; primarului comunei Perişani; - primarului comunei Perişani - prefectului judeţului Vâlcea pentru controlul legalităţii; - Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al județului Vâlcea; Perisani la 31 martie 2026 Contrasemnează Secretar General UAT i o] ROMÂNIA Localitatea PERIŞANI Judeţul VALCEA NESECRET Exemplar nr.1 AVIZAT Presedinte CLSU Leonte Dumitru i PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR AL COMUNEI PERIȘANI ANUL 2026 STRUCTURA CADRU a planului de analiză şi acoperire a riscurilor CAPITOLUL 1. DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1. Definitie, scop, obiective. Secţiunea a 2 a. Responsabilitaţi privind analiză și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritaţilor cu atribuţii în domeniu . CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITAȚII ADMINISTRATIV- TERITORIALE Secţiunea 1. Amplasare geografica si relief Secţiunea a 2 a. Caracteristici climatice Secţiunea a 3 a. Populatie Sectiunea a 4 a. Cai de transport Sectiunea a 5 a. Dezvoltare economica Sectiunea a 6 a.Inftastructuri locale CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2 a. Analiza riscurilor tehnologige Secţiunea a 3 a. Analiza riscurilor biologige Secţiunea a 4 a. Analiză riscului de incendiu Secţiunea a 5 a. Zone cu risc crescut CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR Sectiunea 1 Stabilirea unor măsuri necesare pentru prevenirea şi gestionarea infecțiilor cu COVID-19 pe teritoriul comunei PERISANI Sectiunea 2. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie — interventie Sectiunea a 3a. Etapele de realizare a actiunilor Sectiunea a 4 a. Faze de urgenta a actiunilor Sectiunea a 5 a. Actiunile de protectie — interventie Sectiunea a 6 a. Instruirea Sectiunea a 7 a.Realizarea circuit informational-decizional si de cooperare CAPITOLUL V. RESURSE : UMANE, MATERIALE FINANCIARE CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACTIUNII ANEXE CAPITOLUL ]. DISPOZITII GENERALE Sectiunea 1. Definitie, scop, obiective Planul de analiza si acoperire a riscurilor al comunei PERISANI, denumit in continuare PAAR, reprezinta documentul care cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul localitatilor componente ale comunei, masurile, actiunile si resursele necesare pentru asigurarea managementului acestor riscuri. Experienta si realitatea au demonstrat, ca oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare si urmarile dezastrelor naturale si tehnologice fac uneori imposibila orice actiune de raspuns, indiferent cât de bine ar fi ea conceputa si organizata.Schema cu riscurile teritoriale se elaboreaza in scopul identificarii si evaluarii tipurilor de risc specifice zonei de competenta, pentru stabilirea masurilor in domeniul prevenirii si interventiei, precum si pentru aplicarea si cuprinderea acestora, de catre autoritatile administratiei publice, in „Panul de analiza si acoperire a riscurilor teritoriale in unitatea administrativ- teritoriala,,. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoasterea caracteristicilor formelor de manifestare, realizarea in timp scurt, in mod organizat si printr-o conceptie unita a masurilor necesare, credibile, realiste si adecvate de protectie a populatiei in cazul producerii unor dezastre naturale si tehnologice, in scopul eliminarii sau limitarii pierderilor de vieti omenesti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale si factorilor de mediu. In vederea indeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineste urmatoarele obiective: - Identificarea, monitorizarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologige existente pe teritoriul judetului, sau pe teritoriul judetelor vecine care ar putea afecta si teritoriul judetului; - Informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa; - Organizarea si asigurarea starii de operativitate si capacitatii de interventie optima a serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu; - Instiintarea oportuna a autoritatilor administratiei publice despre evolutia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; - Protectia populatiei, bunurilor materile, valorilor culturale si arhivistice precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor; - Realizarea preventiva a masurilor de protectie civila prin evacuare, adapostire, asanare pirotehnica, asistenta sanitara si decontaminare; - Planificarea, organizarea, pregatirea si conducera actiunilor de interventie pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor; - Organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti,limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta civila si pentru reabilitarea utilitatilor publice afectate; - Limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor. Sectiunea a 2 a. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinta: Prezentul plan s-a intocmit in conformitate cu urmatoarele acte normative: 1. Legea 481/2004 a protectiei civile, cu modific rile şi complet rile ulterioare 2. Ordinul MAI nr.132/2007 referitor la metodologia de intocmire a PAAR; 3. Legea 307/2006apararii impotriva incendiilor „cu modific rile şi comlet rile ulterioare 4. Ordinul comun 192/1422/2012 —pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgent generate de inundatii , fenomene meteorologice periculoase, accidentala constructii hidrotehnice, poluari accidentale pe cursurile de apa şi poluari marine în zona costier 5. HG 2288/2004 — privind aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale, privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta; 6. HG 642/2005 — pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unitatilor administrativ — teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici în functie de tipurile de risc specifice; 7. Ordinul comun al MTCT si MAI nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren; 8. Ordinul comun al MAPDR si MAI nr.551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de caderile de grindina si seceta severa, a Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta in domeniul fitosanitar-invazii ale agentilor de daunare si contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta ca urmare a incendiilor de padure; 9. Hotarare nr.1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului — cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta 10. Ordonanta de Urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, cu modific rile şi complet rile ulterioare Ordin nr. 1184 din 21 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta. 2.2. Structuri organizatorice implicate: - Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta al comunei PERISANI - Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunei PERISANI - Centrul Operativ al C.L.S.U. al comunei PERISANI - Consiliul Local al comunei PERISANI - Directia de Sanatate Publica a judetului VALCEA - Cabinetul Veterinar - Inspectoratul Pentru Situatii de Urgenta - Serviciul de Ambulanta 2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii in domeniu. Responsabilitatile privind analiza si acoperirea riscurilor revin autoritatilor administratiei locale, Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, altor organe si organisme cu atributii in domeniu. Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta al comunei PERISANI si se aproba de catre Consiliul Local. Primarul comunei PERISANI asigura conditiile necesare elaborarii planului de analiza si acoperire a riscurilor, avand totodata obligatia stabilirii si alocarii resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgent, prin Centrul Operational asigura pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns, precum si elaborarea procedurilor specifice de interventie, corespunzatoare tipurilor de riscuri generatoare de situatii de urgenta de pe teritoriul orasului. Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste intr-un numar suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispozitia Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV — TERITORIALE Sectiunea 1. Amplasare geografica si relief Comuna Perişani este aşezată în nordul Depresiunii Loviştei, depresiune intramontană din cadrul Carpaţilor Meridionali, în străvechea Țară a Loviştei, partea din stânga Oltului. Teritoriul administrativ al comunei Perişani este situat în partea nord-estică a judeţului Vâlcea, învecinându-se la nord cu comuna Titeşti, la sud cu comunele Berislăveşti şi Sălătrucel, la est cu limita vestică a judeţului Argeş (comuna Sălătrucu) și la vest cu comuna Racoviţa şi oraşul Brezoi. Din punct de vedere geografic apreciem peisajul ca fiind specific depresiunilor intramontane, totuşi cu un climat moderat şi relativ blând, propice locuirii umane, spre deosebire de depresiunile intramontane din Carpaţi Orientali care au un climat mult mai rigid. Aceasta se datorează extinderii mult mai mari a depresiunii de o parte şi de alta a Oltului, ceea ce conferă un climat de adăpost. Zona este dominată de Masivul Cozia (1668 m.), situat la sud, şi de prelungirile muntoase ale Munţilor Făgăraş care se află la o distanţă, totuşi, mare (peste. 10 km.) de zona locuită. Aspectul general al zonei se poate compara cu o “cuvetă între munţi ” sau cu “fundul unei căldări” cum obişnuiesc să spună localnicii. Din punct de vedere al aşezării matematice, comuna Perișani se găseşte la intersecţia paralelei de 450, 25”, latitudine nordică, cu meridianul de 240, 23” longitudine estică. Comuna Perişani este situată la o distanţă de 12 km. de Drumul European E 81, pe stânga Oltului, şi la o distanță de 62 de km. de reşedinţa judeţului, municipiul Rm. Vâlcea. Este străbătută de Drumul Naţional D.J. 703 H, încă nemodernizat. Alte oraşe mai apropiate orașe sunt: Brezoi - 25 km., Curtea de Argeş-40 km., Călimăneşti-40 km. şi Sibiu-72 km.. Sate componente: Localitatea Perişani cuprinde 8 sate componente care se situează, în general, de-a lungul sau în apropierea Drumului Naţional DJ. 703 H Câineni - Perisani. Excepţie face satul Mlăceni, cel mai mare sat al comunei, care se situează la cca. 4 km. de drumul naţional, legătura făcându-se printr-un drum comunal asfaltat. Cele 8 sate sunt următoarele: Perisani „Mlaceni „Spinu , Poiana ,Baiasu , Pripoare „Podeni si Surdoiu Alcătuirea geologică Privit în ansamblu, relieful constituie o individualitate istorică, o categorie geografică şi o componentă teritorială relativ statice dar care a determinat în mod hotărâtor şi comportamentul ansamblului geo-ecologic pe care s-au grefat structurile actuale. Cu toate similitudinile de evoluţie, poziţie în cadrul catenei montane, condiţii generale de formare a reliefului — realitatea geografică, aşa cum ni se înfăţişează în Depresiunea Loviştei este o împletire de fenomene şi procese generale cu fenomene şi procese particulare, proprii numai acestei zone. Teritoriul geografic pe care se află aşezată comuna Perișani aparţine categoriei depresiunilor cu fragmentare deluroasă, variată ca dimensiuni şi înfățișare. Masa Carpaţilor Meridionali este intersectată de una dintre cele mai tipice văi transversale, cea a Oltului. Având o configuraţie complexă, regiunea constituie obiectul diferitelor ipoteze care vizeaz ele mărginind pe o mare întindere poalele munţilor atât spre est cât şi spre vest la Turnul Roşu” (Orghidan N., 1969, Văile transversale din România, Ed. Academiei, p. 80). Dispoziţia şi prezenţa depozitelor eocene, relativ similare, atestă o comunicare între apele din bazinul Loviştei cu cele ale depresiunii getice. Legătura a fost întreruptă odată cu ridicarea din eocenul superior a edificiului carpatic, fapt confirmat şi de deformarea suprafeţei Borăscu. Prezenţa conglomeratelor şi a gresiilor înscrie o relativă continuitate a culmilor din Făgăraş (dezvoltate pe cristalin), cu cele din depresiune. Se remarcă un relief structural, generat de căderea formațiunilor, dar mai ales de contactul dintre cristalini şi sedimentari, precum şi dezvoltarea unor bazinete de eroziune diferenţială în localitatea Perişani pe valea Băiaşului.( Valeria Velcea, Alexandru Savu, 2001, Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaților Româneşti, Sibiu). Evoluţia geologică a reliefului în aceasta zona s-a manifestat prin cutarea scoarței pământului, încrețire care a dat naştere la rupturi şi scufundări (sinclinal loviştean) dar şi la înălțări (anticlinalul Făgăraş). În paralel s-au produs eroziuni şi umpleri cu sedimente ale fostului golf ce acoperea actuala depresiune a Loviştei (N. Oncescu, 1959, Geologia R.P.R.). Pentru Masivul Cozia este caracteristică o formaţiune cristalofiliană care poartă denumirea CO de gnais de Cozia care se prezintă în peisaj prin forme spectaculoase, o lume de stâncării E ciudate: Ciuha Mare, Ciuha Mică, Dochia, Bărbosul, Poarta de Piatră, etc.. Subsolul, în cea mai mare parte, este format dintr-un strat de argilă, așezat pe un strat de marnă. Roca sedentară este alcătuită din minerale argiloase care prin umezire devine plastice; marnă sedentară constituită în proporţii variabile de carbonat de calciu şi material argilos , uneori şi cu resturi de organisme calcaroase de culoare cenuşie, verzuie, negricioasa etc. Stratul de argilă care alunecă cu uşurinţă deasupra stratului de la suprafaţă, a determinat alunecări de teren, dintre care cele mai cunoscute fiind cele din apropierea centrului civic al comunei din punctul numit “La Cabană” şi cea din punctul numit “Priboiasa”, cu un grad mai redus de risc deoarece se află într-o zonă de pășune împădurită, la o distanţă mai mare de zona locuită. Relieful - potenţial de habitat Privite din punct de vedere al habitatului, condiţiile locale şi trăsăturile specifice ale reliefului întrunesc, în general, condiţii favorabile pentru locuit, grupând în limitele sale: văi largi, curmături şi plaiuri de culme. După altitudine se disting următoarele trepte: a) treapta înaltă montană ce cuprinde în nord-estul localităţii - Munţii Făgărașului i iar în partea sudică Masivul Cozia. În această zonă nu se găsesc aşezări permanente ci numai stâne şi cabane locuite temporar. b) treapta munceilor şi dealurilor piemontane înalte apare în peisaj sub forma unor fâșii diferite ca lăţime cu frecvente întreruperi sau chiar lacune la contactul depresiunii cu înălțimile sudice ale munţilor Făgăraş şi latura nordică a masivului Cozia, Sculptaţi în piemontul de eroziune ce se grefează pe cristalini sau depozitele sedimentare mai vechi şi mai dure, munceii şi dealurile înalte au altitudini de cca. 650-850 m, fiind prezenţi sub forma unor șiruri de culmi mai înguste, dominate de martorii de eroziune şi despărțite de văi adânci, cu versanţi moderați până la puternic înclinați. Duritatea mare a rocilor şi gradul mai ridicat de împădurire fac ca procesele de modelare actuală să aibă o intensitate mai redusă. Relieful frământat, văile adânci, prezenţa masivelor păduroase măresc gradul de izolare şi au rol limitativ în dezvoltarea căilor de comunicaţii, extinderea intravilanului localităţilor şi practicarea unei agriculturi extensive. În cadrul treptei dealurilor piemontane înalte se încadrează : satul Mlăceni, cel mai apropiat de înălțimile Făgăraşului, situat la o altitudine de până la 848 m; satul Podeni, aflat la întretăierea dealurilor Spinului (Culmea Cordoaiei) şi Călimanului, la o altitudine de 780 m. şi satul Poiana, la poalele dealului Clocoticiului, la o altitudine de până la 680 m.. FD c) treapta deluroasă scundă este de natură piemontană şi dublează spre interior treapta deluroasă mai înaltă. Se caracterizează prin altitudini ce oscilează între 450-650 m. Se desfăşoară sub forma unor culmi prelungi (ex. Culmea Cordoaia), sculptate pe formaţiuni fluvio-lacustre reprezentate prin conglomerate paleogene, marne şi gresii eocene care prezintă o permeabilitate rid [...]