HCL 37/2014 Pașcani adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL IAŞI MUNICIPIUL PAŞCANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 37 Din data de : 27.02.2014 Privind aprobarea Planului de actiune impotriva oluarii apelor cu nitrati_proveniti din surse agricole la nivelul municipiului Pascani Consiliul Local al Municipiului Pascani, judetul lasi; Avand in vedere prevederile Art.6, alin.(1) din Anexa nr. 1 la HG 964/2000- privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare; In temeiul Art.2 Alin.(8) din Anexa 1-Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului si al Ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 452/105.951/2001; In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Decizia nr.221.983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru aplicarea Planului de Actiune pentru Protectia Apelor Impotriva Poluarii cu Nitrati din Surse Agricole; In conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a! Ministrului Agriculturii si dezvoltarii Rurale nr. 1552/743/2008, pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole; In conformitate cu prevederile art. 36, alin. (1), ale alin.(2), litera c) si ale art.120 din Legea nr. 215/2001, privind administratia publica locala, republicata, cu modificari si completari ulterioare: Avand in vedere expunerea de motive a Primarului muncipiului Pascani, in calitate de initiator al proiectului de hotarare, inregistrata sub nr. 23762/11 „12.2013; În baza Raportului intocmit de Compartimentul Protectia Mediului, Serviciul Cadastru, Fond funciar si Consultanta Agricola si Compartimentul Juridic si Contencios, inregistrat sub nr. 23763/14.12.2013; Având în vedere următoarele avize ale comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani: - Avizul Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanţe, industrie, agricultură, Silvicultură, prestări servicii, comerț şi IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale şi relaţii externe, înregistrat sub nr. 231/25.02.2014; - Avizul Comisiei juridică, ordine publică, drepturile omului şi libertăți cetăţeneşti, înregistrat sub nr. 271 26.02.2014; - Avizul Comisiei de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, conservarea monumentelor istorice, protectia mediului, ecologie, patrimoniu si administratie publica, inregistrat sub nr. 244/26.02.2014; In temeiul art. 45, alin (1) din Legea nr. 215/2001, privind administratia publica iocala, republicata, modificata si completata, HOTARASTE: Art. 1. Se aproba Planul de actiune impotriva poluarii apelor cu nitrati proveniti din surse agricole Ia nivelul municipiului Pascani, conform anexei nr. 1, parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Planul de actiune impotriva poluarii apelor cu nitrati proveniti din surse agricole la nivelul municipiului Pascani se va actualiza pemanent cu sprijinul Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice lasi. Art.3. Serviciul administratie publica va comunica prezenta hotarare: - institutiei Prefectului judetului lasi ; - Primarului municipiului Pascani ; - Compartimentului Protectia Mediului; - Serviciului de Cadastru, Fond funciar si Consultanta Agricola; - Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul Judetean lasi; - Directiei pentru Agricultura a judetului lasi; - Mass-media. PERU PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Contrasemndază pentru legaiitate, Consilier local, SECRETARUL MUNICIPIULUI, HALDAN VASILE Cons. jr |ZUZAN Mircea AANTE NASIEO ea BBLRU_ VS Sa AS ERA NR E: lo. MAL no, 37/Stee dal PLANUL LOCAL DE stii pri protecha apelor a înapu i! în conforinitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din L COMISIEI PENTRU APLICAREA PLANULUI DE A APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării CIZIA nr. 221.983/GC 112. 06. 2043 INTRODUCERE aponcai iere/sato: (i ta de 31.12.2013: 33745 locuitori. cf municipiul Pascani se încadrează în categoria toriul. municipiului Paşcani se încadrează într-un climat do tip temperat - coniin anţă destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m sie subterane întâlnite în teritoriu sunt de două categorii: ape si pe subterane libere, - Apele sublerane captive includ sirate acvifere sub presiune, ueumulate în depozite mentare nesecționale de rețeaua hidrogralică, Ele au caracier ascensional sau chiar arlezian, „n bogat conţinut în săruri solubile, fiind întăinite doar în toraje, Astfel, în forajul executat în funca Siretului la Depoul CFR, s-a intereep ai ia cea. 30 m incime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un debit de 43.200 ) 1/24 ore, nic mineralizal. Analizele efectuate au caracterizat această upă cu sull Ă uroasă, bicarbonalată rată, sodică, hipotonă, cit mineralizare totală de 2,153 pl, A fost utilizată de localnici în trecut în scopuri terapeutice, dar în prozoyri (măest te folos Apele subierane libere includ în principal strate acvifere frcaţice /fâză, presiurie, tonale în depozite secționale de văi şi care suni influențate de condiţii ratide fjiecipitaţii). Aceste ap e sublerane put fi grupate în următoarele unităţi hidrogeolopibte» e j RI i - Ape subterane de luncă, întâlnite în principal în depozitele atuviuiați ne setului, dar şi în luncile aftuonţilor mai mari, ' în lunca Siretului se întâlneşte un strat acevifer cantonat în nisipurile şi pietrişurile din 5, precum şi o serie de lenţile acvifere disconiinui cantonate în interealațiile permeabile de la safaţă. Datorită caracterului uşor ascendent al apoi din statul acvifer bazal, precum şi adânci usc a lentilelor discontinui, apa subterană din luncă are un nivel htdrostatic c Va şi 4,0 m. La contactul eu versanții nivel apei subterane 'hiar mai ridicat (O E: inpe, în perioadele bogate în precipii îi, la supralaţa terenului, Ape subterane de terase - cantonate în nisipurile şi pietrişurile aluvion: îniâiniie ca nivel hidrosiatic la adâncirai cuprinse între 4 şi 30 m, Cole ni ale apelor subterane se găsesc în 7ona terasei inferiore de 29 - 30 hidrostatie re ia IN - mm, scăzând uşor în zonele îituit surse imcoare suni captate iar apa , dirijată prin canale, altele alimenta ază za micul în iaz de agrement sau întrețin umiditatea luncii, e subierane de interfluvii sunt cantonate în baza depozitelor eluviale care ie cur. sau în intercatațiile permeabile ale subst canti sarmaţian, fiind întâlnite la ariabile (1 - 5 m), și având, în general, debite reduse, Apele subterane de versanţi suni cantonate în intercalaţiile nisipoase deluviate se, adâncimi variabile (1 - 10 1) şi varianţii ale nivelului idrostatic, fu E. le de le fragmentare a ter aselor, ap subterane ce apar pe. Hanurile văilor suni toziul raunicipiului Pascani există următoarele tipuri de sat: "Tip de soi (Dbservatii Renosol iocalizat pe versanti, potențial de spal tare a azotului către Frodosoi resursele de apă Aluviosol localizate pe vai, terase, au permeabilitate buna si Eutricambosol potenția! de ievigare a azotului către resi ursele de apă localizate pe vai, apa freatica la mica adancime si Gleiosoi potenţial ridicat de levigare a azotului către resursele de apă nozictmurile înțâinite pe suprafeţele interfluviale joase şi pe terasele cambice tipice din partea de est a teritoriuiui, ja nord-est şi sud-est de TI 8 Conform studiilor pedologice din baza de date a OSPA ş. ** kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de honita = Sursa: Studiul privini cdeterminareu zonelor de potentiul, a zonelor geografice si a marjelur ; standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatarii :ole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochimie - CPA București ztitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003, IFAREA TERENULII AGRICOL “ D aritoriul municipiului Pascani utilizarea terenului agricol, conform dajeloş' e statistice locale, se prezintă astfel: - arabil: 4518 - livezi: 23 - păşuni: 772 - fineţe: 235 prefața de teren intravilan este de 1444 ha, din care 1109 ha teren agricol, ] furnizate prin | rafețete cultivate și producţiile obținute la principalele culturi agricole în anul 2013 . pOM a Suprafaţa Producţia fl Cultura cul i | tă Total tone 555 14625 117 PORUMB 1916 10538 36500 SOIA 8 54 3000 36 125 3500 E 5 12 2000 SFECLA DE ZAHĂR 314 14130 25090 CARTOF 177 4160 23500 RAPITA DI TOAMNA 28 95 2500 LUCERNA 358 1718 4800 LRIFOIL 35 L4] 4299 PASUNI 772 FINEȚE 235 1058 4500 Tructe 23 Legume 44 1449 10000 , EI . a . N 3 . - E i Seipsca: înregistrările statistice AGR. 1 Și 2 din anul 2013 Speci ficare hi Nurmărul de animale / pă Da ate ne corpora (categorii de animale pe medie în vosnodăriile a .. Ritz A ZOSDOGATILI Ța f rr ni specii) Cc ai Do pulatiei În ferme | TOTAI Kg) populației ZINE da 30 (50 Vaci pentru lapte 500 480 263 43 Juninci gestante 450 40 77 7 Juninei de 12-18 luni 350 | 8i “ÎViţea de 6-12 luni 250 47 233 270 Viţel de până la 6 luni 199 Ei 162 202 ai “Tăuraş la 12 luni 375 80 128 208 | PORCINE, Scroafă 175 „20 Vier adult | 200 18 Purcel înțărcat de 2-4- luni 35 598 2 Grăsun 79 900 CABALAME Tapă şi cal casiral | 500 196 | i OVINE Oaie mamă, berbec, bata! de i 11% 504 1702 12 luni 60 Miel de 3- 38 97 135 264 "152 416 51 783 Găină outoare adultă | LB E i Ea LL AN : 26 120 exploataţiilor agricole care desfăș ctivităţi de creșterea animaleior Și cutii zicol (ulilizează îngriişăininte organice Și minerale în scopul produs ricole) la nivelul alității esto întocmită după modelul stabilit în anexa 1, apli elicienții de conversie a efectivelor de animale în UIVM prevăzuţi în anexa 2. tru ia Ei zii a În pesta autoritățile a administraţiei publice e locâls î n au « de nato torii oa o agricole (ferme cosăefeiăier- iși podării individ (, Șterea animalelor în scopul ei i scopul aplicării dm e surse > nicole autoritatea admini istraţiei si A locale a poi aia Pa scarii ăi igități tis ta exploataţiilor agricole care dețin animale şi care utilizează îng în scopul producției agricole la nivelul localității (anexa 1), cu obligația revi vale a acesteia, Termen: 31,12,2013 Răspunde: -Dumitru Pantazi - primarul municipizatati Pascani - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietar minisiratorii/reprezentanții exploalațiilor agricole zle în echivalent UV “ăsăminte organice la nivelul localităţ uale a acestora, sub îndrumarea tei P) calculează efectivul de anir bovenit din îng: pragului municiz (60 32 Răspunde: Dumitru Panizi - primarul municipiului Pascani - aparatul de specialitate desenul de primur - proprieiari i/udministrutorii/reprezeni anţii exploaiaţiilur agricole pură informarea fermierilor ( (proprietari/udministratori ai exploatațiilor ugricele) cu privire ocdul de bune practici agricole Și Programul de acliune pentru protecția apelor împotriva is i din surse agricole Și pune la dispoziția acestora orice mijloace dg informare în 1 scop (ghiduri, broşuri, pliante eic.). i ” Termen: perinaneni Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani” - apeiratul de specialitate cdeseninal de primar - proprielurii/administratorii/reprezentamţii exploaiui ăi aduce la cunostinta fermierilor (proprietati /administratori ai exploutațiilor agricole), prin orice loace de informare/coraunicare, prevederile legisiaţiei în domeniul protecției mediului: de acțiune la nivel de fermă care asiuură aplicarea celor mai jenite din formă/gospodăria gația detineri unui plan bune practici pentru managementul dejecțiilor animalicie pi individuală, — obligatia aplicării măsurilor din p fizice sau juridice/grupuri de pei e idi i agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuala) < activități de creșteica, animalelor Și cultivarea terenurilo: agricole; prevederile ispozitiei. emisă de primarul local anexată În vrivire la sisteraul de colectare, depozitare Și procesate oaatiile agricole care nu necesită acord de mediu | şis amenajaiă, sistem individual coniorii Sp combinatie a celor două sisizine), — obligația deţinătorilor de exploatatii agricole care, potrivit leu mediului, necesită acord/aviz de mediu cu privire la depozitarea ȘI pi grajd contor condițiilor stabilite de autoritatea locală pentru mediu. ment al gunoiului de grajă din exploataţiite agricole se va labe sdrumarea iehhică a OSPA Iasi pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, îa interva « E td ca Termen: - permaneni Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul puuinicipiulari Pascani” - aparatul de specialitate desemnat de primar rii/administratorii/reprezenicanții exploataţiilor agricola ie EI ie depozitare a gunoiului de graţd (platforme comuna Amplasarea şi dimensionarea au sisteme individuale) se face cu respectarea ni a) NU se amplasează spaţii pentru depozitarea gu a 2 Primarul comamnei/orasul pi /muinic Î3 3, : Primarul comunei/oraȘului : Primarul comunei/oraSului/! sunicipilui ele în zane cu risc de inundație; __ în one cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 m) - în zone cu precipitaţii în apropierea pădurilor, (amoniacul degajai în atmosferă este toxic penlru arbori, în special pont speciile rășinoase); __ ja o distanță mai mică de 50 mn faţă de locuințe şi resursele de apă potabilă. (În cazul în cure nu este posibilă respeclireai uceslei Gislante, se VE urmplasa la cel mai depărtat punc în aval de sursa de apă); __ a distanţa mai marc dc 100 ra faţă de zona de proiecție a cursului de apă; dimensiunea platformelor pontră stocarea gunoiului de grajd se stabileşte cantitatea de gunoi, calculată con form anexa 5, avant în vedere urmatoarele cpngi '_ grosime inaximă depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce însegnni c me de gunoi trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,73 mi: | _ suprafața totală periiru stocarea cunaiului de grajd trebuie să fie di Rică în funcție de pentru liecare Lai decât suprafata netă. fsiimarea spaţiului necesar de depozitare are în vedere numărul de animals, următoarele valori privind producţia zilnică de gunoi (inclusiv aşternutut) pe câp de an vohumul gunoiului care trebuie stocat po cap de animal şi se calculează contorm an 5, Termen: perinaneni Răspunde: Dumitru Pantazi - primarui - aparatul de speciaiiiat - proprietari ta pier îti stii Tipul cu giișăminte mine ale Și : ! piișămi ice lichida/ | senilichide NU se aplică îngrășămin e 3 interdictie şi în perioadele când riscul de percolare/ scurgere ia supralaţă este mate. - Se va respeeta cu strictețe CALENDARUI. perioadelor de interdicție pentră aplicarea mintelor pe terenuri auticole (anexa $. venii îi Termen: peri Răspunde: Dun - ap nat de primar _ proprietarii/administratorii/ eprezentanţii expiociii II Er Ve ta Er] =) Aglicarea îngrășămintelor orgă nice si minerale pe tei renul agric curea înurăsămintelor organice și minerale pe teresiul uuricol se realizeuză cu respectureu ioarelot “RESTRIC STII: terenuri în pantă: NU SE APLICĂ ÎNGRĂŞĂMINTE, în mod deosebit dejeeiii lichide când sunt prognozate precipi itații abundente; __ îngtăşămintele aplicale se încorporează în sol imedia! după aplicare (ma adâncime mai rare (nu Su perficial); în funcţie de panta țerenului utilizat ca arabil, se recomandă maenţincrea cult lor de tai nnă Sau cniturile pat: coperi ioare pe Ir afaţ tt E IL 3 î aţă, | pe terenurile arabile cu pantă de 2- -Ș . - minira 25% din su „po terenurile arabile cu pantă de & 815 = pente 30% din supra, pe ierenurile ar bile cu pantă pestei 5 _ lacrările agricole se vor stectua confonn tehnc ologiilor de uţilizare a (întoarocsca brazdei în am ontc, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de ni el irma: ma 24 cote), la EI = minim 20% din su soluri se face numai când un miditz solul retine durabil apa, după ce umiditatea a 5 a gunoiului în „undabile;, i tace cu 2-3 zile înainte de inundare a apti ilor de apă p pote abil ia ii ză a ii a E] E, [Ea Sf E [5 vă a! E = Îi En 3 9 Iti gurării proi curgere al apelor, conform ari, 40 şi a anexa 7 din Le At: idrotehnice: şi ambunătă ăţi nr. 107/1996 aclua ali iară abelul 2). E) pe terenuri cu pajiști permanente a. po acosic icrcnuri coste de 170 kgfha/an — cantitatea MAXIM Ă de ază E i, a în acord cui recomandările din su pe ap icarea înprăşămintelor se face de scula p primăvara, în perio 3 unele specii pornesc În vegetația la temperaturi ma, i mici de 5 — aplicarea îngrășămintelor sc Tau nat, ne permanenti Răspunde: Dumitru Pantazi - pri - aparau se pe cialitat e de chimie; UP bg ii ce după £ precipitaţii abundente, la 3-5 zile după e ipinlui Pascani minat de primar «ploataţiilor agr icole iti Primarul com minei /OraA suni de upă neregulerizate: 10 E] 10-50 | ÎN N aa 15 — 29 je situaţii: uri de apă îndigui Distanţa dig-mal (dacă este mai mică de 50 ai naturale 3 m, la care se adauga după caz alte zone de protecţie (sanitară, hidrologică, terapeutică ele.) fntre nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului ungul digurilor 4 (spre interior) i Jungul canalelor de derivație da debite 3 je ie aicrotriangulație, foraje de drenaj, foraje ecologice, sper ate inasură debite şje hidrogeologice de retea na ațională i de protecţie: iru terenuri în puntă peste 12% (panta medie ocutui fizic) tru terenuri în pantă până la, 12% (panta medie a cului fizic) Să ie se măsoară astfel: a) la cursurile de d apă, începând de ia limita 4 E) la lrcurite naturale, de la nive ui mediu, ci la alte fucrăr -i hidrotehnice, de fi constructie. > Zona de protecție sani cenirală în domeniul sănătă ESTE INTERZISĂ utilizarea erăgamintelor de oi condifiile legii Zonele de pr E 3) aplicarea îngrășămintelor minerale cu AZ OT şi a îngrășămintelor organice sol ide, lichide sau milichide > (gunoi de grajd, composi, alte îngrășăminte organice) pe tereni al A ol (e păşuni, fânețe) se face conform recomandarilor din studiile agrochimice, având în v cere: _ doza recomandată, în acord cu statea de aprovizionare & solului cu elemente nutritive, cultura Și specificul acesteia, producția planificată, tipul de sol şi caracteristicile acestuia; — epoca optimă de aplicare, în acord cu crimele plantelor, perioada de semănat, perioadele de interdicție; — metoda de aplicare, în acord cu tipul de îngrășământ, caracteristicele sotului, utilizarea irigării cte, b) pentru exptoalaţiile agricole care practică a agricultura în sistem irigat şi cure necesilă căi “mai mari de azot decât limita maximă adinisă - 170 ke/ha/an provenit din inpraşăminie organice N minerale, este OBLIGATVORIE îniocmirea Și respectarea planului do fertilizare (anera a7). 2) exploalațiile agricole care nu deţin un plan de fertilizare, până ln elaborarea acestuia, Vor aplica îngrășăminte organice şi minerale în doze maxime contorm standardelor stabilite tabelele do mai jos; + pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantitățile maxim îngrăşăminte cu azot (minerale + orpanice) cara poi fi aplicate pe ieren suni piezen iai tabetul de mai jos. 19 Grâu Porumb Alte Floarea Sfecla de Leume | pi 7 a _ | boabe cereale soarelui zahar Ss a! gpfhulan __| Kpshalan | Kay/hein E pfha/an Kgwfhajan | Ken/huan | 120 130 100 100 170 150 | 2%, standardele privind cantitățile maxime de = pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu a pot fi aplicate pe teren sunt prezentate În îngrășăminte cu azoi (minerale + organice) car abelul de mai Jos. Grâu | Porumb Ale Floarea Cratoti Sfecla de | jorum Pagini | boabe cereale soarelui |. zahar | N Eahalaa | Kenan | Kay/baran E gy/ha/an 30 80 | 80 30 ste INTERZISĂ curățarea uțililajelor de administrare a îngrășămintelor de orice f 3 de suprafață sau în apropierea acestora. Pi Termen: permanent Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul pumicipiului Pasca - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprielarii/administratorii/reprezentanţii expl [...]