HCL 4/2026 Mitoc adoptată

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL MITOC JUDETUL BOTOSANI HOTĂRÂREA Nr. 4 din 30.01.2026 privind aprobarea Planului anual de acţiune a compartimentului de asistență socială de la nivelul comunei Mitoc pe anul 2026 Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile: a) art. 15 alin. (2), art. 120 alin. (1) şi 121 alin. (1) și alin. (2) Constituţia României, revizuită; b) art. 3 și 4 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997; c) art. 7 alin. (2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; d) Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă privind elaborarea actelor normative, e) art. 41 şi art. 113-116 din Legea asistenței sociale, nr. 292/2011, cu modificările ulterioare ; f)art. 1 alin. (4), art. 2, art. 4 alin. (2) și alin. (3), art. (6) alin. (1) şi art. (7) din Hotărârea Guvernului nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor- cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială și a structurii orientative de personal, g) art. 129 alin. (1) alin (2) lit. d) si alin. (7) lit. (b), raportate la cele ale art. 155 alin. (5) lit. a) din din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, luând act de: a) referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei, în calitatea sa de iniţiator, înregistrat la nr. 17 din 23.01.2026; b) raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei, înregistrat la nr. 18 din 23.01.2026; c) avizul favorabil al comisiei de specialitate din cadrul consiliului local, înregistrat la nr. 2 din 23.01.2026, in temeiul art. 139 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) şi art. 196 alin. (1), lit a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MITOC, întrunit în şedinţă ordinară, adoptă prezenta hotărâre: art. 1. — Se aprobă Planul anual de acţiune a compartimentului de asistență socială de la nivelul comunei Mitoc pe anul 2026, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. art. 2. - Prezenta hotărâre se comunică de către secretarul general al comunei, în mod obligatoriu, în termenul prevăzut de lege, primarului comunei Mitoc, compartimentului de specialitate și Prefectului Judeţului Botoșani și se publicăîn format electronic în Monitorul oficial al comunei Mitoc pe pagina de internet la adresa: www.primariamitoc.ro. / Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează, Consilier, | Secretarul general al comunei, | i ATA Pejporee a ANEXA la Hotararea ConsiliuluLocal nr. 4 din 30.01.2026 PLANUL ANUAL DE ACȚIUNE privind serviciile sociale acordate la nivelul comunei MITOC, judeţul BOTOȘANI, în anul 2026 Planul anual de acţiune privind serviciile sociale acordate la nivelul Compartimentului de Asistenţă Socială MITOC, se elaborează de către autorităţile publice locale, în conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a judeţului BOTOŞANI, în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011. Planul anual de acţiune cuprinde măsuri specifice de îmbunătăţire a sistemului de asistenţă socială, date privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanţare, propuneri elaborate de compartimentul de asistenţă socială pentru dezvoltarea unui sistem coerent şi adaptat nevoilor existente în comuna MITOC. Acordarea serviciilor de asistență socială este concepută ca un sistem de acțiuni specifice, care trebuie să asigure realizarea obiectivului său major, prin asistarea persoanelor, care din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, care nu au posibilitatea să-și asigure nevoile sociale, să-și dezvolte propriile capacități şi competenţe pentru integrarea socială. Rolul planificării acţiunilor este de a ajuta instituţia să îşi definească obiectivele, prioritătile şi să identifice măsuri concrete de coordonare a activităților din cadul instituţiei. Planificarea este un proces sistematic prin care, compartimentul îşi definește anumite priorităţi esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei. Rolul planificării este de a ajuta instituția: - să își definească obiectivele și orientările; - să îşi definească prioritățile şi cele mai potrivite acţiuni pe care le va întreprinde; - să identifice măsuri concrete de coordonare a activităţilor din cadrul instituţiei; Planul strategic se bazează pe respectarea următoarelor principii şi valori: a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; €) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; 1) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeași nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip; 0) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă; p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială; s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioe economice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora; v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi. Pentru întocmirea „Planului anual de acţiune” s-a avut în vedere, și scopul compartimentului de asistenta sociala, şi anume: prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Cu toate că, responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate, revine fiecărei persoane, precum și familiei acesteia, autorităţile statului, intervenind prin crearea de oportunități egale și, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistență socială și servicii sociale adecvate. Caracteristici principale ale planului de actiune propus: În cadrul Compartimentului de asistență socială, măsurile de asistență socială se realizează consecvent şi cu prioritate în favoarea persoanelor și familiilor în dificultate sau susceptibile de a deveni social-dependente, pentru prevenirea sau ameliorarea situaţiei de dificultate și atenuare a consecinţelor acesteia, precum și pentru menţinerea unui nivel decent de viată al persoanei sau familiei, prin acordarea unui sprijin suplimentar constând în prestații şi servicii sociale. Acestea reprezintă ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi a celor special, individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii si combaterea riscului de excluziune socială și creștere a incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structure diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate si de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv şi presupun o abordare integrata a nevoilor persoanei, în relație cu situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie și mediul social de viată al acesteia. Toate aceste măsuri sunt centrate pe respectarea interesului major al persoanei în dificultate, respectarea drepturilor — si libertăţilor proprii, dreptul la opinie şi liberă alegere a măsurii sociale potrivită fiecarui caz. In vederea facilitatii accesului la aceste măsuri, în desfășurarea activităţii serviciului se pune accent pe dezvoltarea serviciilor de informare si centralizare a informaţiilor privind obiectivele sociale și serviciile sociale la cere poate apela, dar în același timp dezvoltarea unei relații nu numai informaţionale cu cetăţeanul, ci şi stimulative şi participative. Un rol important in procesul de acordare a serviciilor sociale îl are desfăşurarea de acţiuni ce vizează prevenirea situaţiilor de risc şi combatere a acestora prin educarea și informarea adecvată a tinerilor, parinţilor şi familiilor în ansamblul lor. De asemenea, avem în vedere lărgirea ariei de activitate a serviciilor prestate de autoritatea locală în baza principiului autonomiei locale aşa cum este definită conform OUG nr.57/2019-privind Codul Administrativ si în concordanță cu prevederile Legii nr.292/2011, privind asistenta sociala. Grupuri ţintă : - Persoane defavorizate cu nevoi sociale care fac obiectul măsurilor propuse prin planul anual de acțiune -Copii şi familii aflate în dificultate; -Persoane vârstnice; -Persoane cu handicap; -Copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate; -Persoane fără adăpost; -Persoane adulte cu dizabilităţi instituționalizate; -Alte persoane aflate în risc social. Capitolul I Administrarea, înfiinţarea şi finanţarea serviciilor sociale A.Serviciile sociale existente la nivel local BENEFICII SOCIALE: 1. Venitul minim de incluziune Începând cu data de 01.01.2024 a intrat în vigoare Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune cu modificările şi completările ulterioare. Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia în care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie. Pentru a răspunde scopului, venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare: a) ajutor de incluziune; b) ajutor pentru familia cu copii. Până la această dată avem un număr de 51 de familii și persoane singure, beneficiari de venit minim de incluziune. 2. Indemnizaţia şi plata asistenţilor personali pentru persoanele cu handicap grav Indemnizaţia şi plata asistenţilor personali pentru persoanele cu handicap grav se acordă conform Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul 794/2002 privind aprobarea modalităţilor de plată a indemnizaţiei cuvenite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului cu handicap grav, precum şi adultul cu handicap grav sau reprezentantului său legal. În conformitate cu prevederile acestei legi, rolul instituţiei noastre este de a monitoriza atribuţiile şi obligaţiile ce le revin asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, în vederea ameliorării situaţiei acestora, astfel încât aceştia să primească îngrijire specială la nivelul la care situaţia lor o impune. Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora datorită unor afecţiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale. Persoana cu handicap grav are dreptul în baza evaluării socio-psiho-medicale, la un asistent personal. În prezent în evidenţa Primăriei Mitoc sunt un număr de 14 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, şi 2 indemnizaţii lunare. 3. Protecţia copilului În baza Legii 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului prin Compartimentul de Asistenţă Socială sunt propuse diverse măsuri de protecţie, ca de exemplu plasamentul familial, supravegherea specializată la domiciliul părinţilor, sau reintegrarea în familiile naturale a minorilor care au beneficiat de măsuri de protecţie specială. Cazurile sunt înaintate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Botolşani, care analizează situaţia minorilor şi instituie o măsură de protecţie specifică fiecărui caz în parte. Trimestrial, minorii care se află cu măsură de protecţie specială, respectiv plasament familial sunt monitorizaţi prin întocmirea unui raport de vizită. În vederea prevenirii separării copiilor de familiile naturale sau extinse, se vor. înregistra copiii aflaţi în situaţie de risc în Observatorul Copilului conform Legii 156/2023 privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie se vor efectua anchete sociale, Planuri de servicii. şi vor fi propuse măsuri de protecție specială, acolo unde situaţiile constatate impun acest lucru. 4. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei Conform Legii 226/2001 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi a suplimentului pentru energie se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Pentru sezonul rece 2025-2026 au fost depuse până la data de 20 noiembrie 2025, un numar de 155 de cereri iar suma necesară până la această data este de 173.280 lei si suplimentul combustibili solizi sau petrolieri în cuantum de 3.100 lei/lună . 5. Distribuirea laptelui praf pentru nou-născuţi 7 | ( În conformitate cu prevederile Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, se acordă gratuit lapte praf, formula pentru sugari, copiilor cu vârste cuprinse între 0-12 luni care nu beneficiază de lapte matern. În anul 2025 un număr de 4 copii au beneficiat de 12 KG lapte praf. 6. Stimulentul educaţional(tichete sociale) Începând cu 15 februarie 2016 a intrat în vigoare Legea 248/2015 privind stimularea participării în învațământul prescolar a copiilor provenind din familiii defavorizate.Actul normativ încurajează prezenţa la grădiniţă a copiilor preşcolari prin acordarea unui tichet social pentru grădiniţă în valoare de 133 lei/lună.Stimulentul educaţional se acordă copiilor care frecventează zilnic grădinița şi provin din familii beneficiare de venit minm de incluziune conform Legii 196/2022. Programul naţional reglementat de Legea 248/2015, preia mecanismul central al programului pilot Fiecare Copil în Grădiniţă gândit special pentru zonele rurale extrem de sărace şi implementat începând cu anul 2010 de către Asociaţia OvidiuRo în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. În anul 2025 au beneficiat de tichete de grădiniţă un număr de 15 copii. 7. Alocaţie de stat pentru copii În aplicarea prevederilor Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură şi se organizează activitatea de primire a solicitărilor privind acordarea dreptului la alocaţie de stat pentru toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. Cererile sunt înaintate Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Botoşani, fondurile pentru plata acestora fiind asigurate de la Bugetul de stat. În anul 2025 au fost depuse un număr de 30 de cereri privind acordarea dreptului la alocaţie de [...]