HCL 221/2017 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC 1 HOTĂRÂREA Nr. 221/28.07.2017 privind modificarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiului Miercurea Ciuc, varianta română și maghiară aprobate prin Hotărârea nr. 13/2017 Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din data de 28 iulie 2017; Analizând Expunerea de motive nr. 11549 din data de 07.07.2017 şi Raportul de specialitate înregistrate cu nr. 11550 din data de 07.07.2017 întocmit de Direcţia managementul proiectelor, achiziţii publice şi investiţii din cadrul aparatului de specialitate a Primarului Municipiului Miercurea-Ciuc, prin care s-a propus adoptarea unei hotărâri cu privire la modificarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiului Miercurea Ciuc, varianta română și maghiară, aprobate prin Hotărârea nr. 13/2017; Pe baza rapoartelor comisiei pentru: - administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; - de studii şi prognoze economico-sociale, buget, finanţe, investiţii şi administrarea domeniului public şi privat; - pentru servicii publice, comerţ şi relaţii cu cetăţenii. Văzând prevederile Hotărârii nr. 13/2017 al Consiliului Local Muncipal Miercurea Ciuc; Văzând art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, respectiv Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; Ţinând cont de prevederile art. 25 lit. f) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu prevederile Ordinul nr. 3045/18.05.2017 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene și al ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 112/20.01.2017 pentru aprobarea ”Documentului Cadru de Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile – axa prioritară 4 – Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile” Conform Ghidului Solicitantului – Condiții Generale pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Operațibnal Regional 2014-2020; Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit e), art. 45 alin. (2) lit. a), respectiv art. 115, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; H O T Ă R Ă Ş T E Art. I. Aprobă modificarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiului Miercurea Ciuc, varianta română și maghiară aprobate prin Hotărârea nr. 13/2017, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. II. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul municipiului Szőke Domokos, Direcţia managementul proiectelor, achiziţii publice şi investiţii, Direcţia economică - Compartimentul financiar contabil şi control financiar de gestiune și Serviciul de gospodărie, management energetic, transport local şi administrarea drumurilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Miercurea-Ciuc. Art. III. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului Judeţului Harghita; b) Primarului municipiului Ráduly Róbert Kálmán; b) Viceprimarului municipiului Szőke Domokos; c) Viceprimarului municipiului Füleki Ladislau d) Biroului de investiţii; e) Biroului de achiziții publice; f) Direcţiei managementul proiectelor, achiziţii publice şi investiţii; g) Arhitectului șef Servicului de gospodărire, managementul energetic şi transport local | | | |Preşedintele şedinţei |Contrasemnează pentru legalitate – | |ORBÁN ZSOLT |Secretarul municipiului | | |WOHLFART RUDOLF | STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE URBANA MIERCUREA CIUC 2016-2025 2016 VERSIUNEA 4.0_RO Elaborator: PLANIFICATIO DEZVOLTARE ȘI ENERGIE S.R.L. CUI RO34307922 J19/96/2015 Miercurea Ciuc, str. Kossuth Lajos, nr. 28/1 [pic] Șef proiect: László Csák, PhD, FeRSA, PgDip Experți: Ongjerth Richárd Dalos Péter András Zoltán, MA Gászpor Gábor István, BA Kelemen Gábor, MA Tünde Makó, MA Ákos Csizmás, MA Cuprins Cuprins 3 Sumar executiv 5 Provocări de dezvoltare urbană 7 Provocări economice 7 Provocări sociale 26 Cultură 26 Monumente 31 Sănătate publică 33 Sistemul social 40 Sistem educațional 41 Sport 48 Provocări climatice 50 Provocări demografice 60 Provocări infrastructurale - de mediu 71 Mediu construit 71 Poluarea mediului înconjurător 87 Mediu natural 91 Sintetiza 92 Economie, ocuparea forței de muncă 92 Societate 93 Mediu 95 Analiza SWOT ............................................................................ ...................................................98 Strategii actuale și documente de politici pe diferite ramuri economice 102 Nivel local 102 Nivel regional 105 Nivel național 106 Viziunea despre viitor cu privire la dezvoltarea urbană și sistemul de obiective al SIDU 114 Viziunea și obiective-cheie ale SIDU 114 Dezvoltare durabilă 114 Domenii de obiective-cheie 114 Prezentarea obiectivelor-cheie și a activităților 116 Activități necesare atingerii obiectivelor 119 Activități necesare atingerii obiectivelor tematice 119 Plan de măsuri 126 Activități 126 Riscuri ............................................................................ .................................................................127 Sistemul de măsuri 129 Portofoliu proiect 136 Implementare, monitorizare, evaluare 139 Soluții organizaționale 143 Plan de măsuri 146 Indicatori 147 Parteneriat 148 Consultare 138 Participare 149 Sumar executiv Miercurea Ciuc, un oraș competitiv și atractiv Municipiul Miercurea Ciuc - asemenea celorlalte orașe din România - a ajuns într-o situație dificilă, în ciuda politicii de dezvoltare eficientă din multe puncte de vedere. Datorită tendințelor globale, europene și naționale, se poate observa o schimbare negativă a celor mai importanți indicatori economici ai orașului, cât și o scădere treptată a populației, al capitalului uman și a numărului de angajați – cauzate în primul rând de ponderea celor plecați la muncă în străinătate. Astfel, dezvoltarea orașului se poate realiza doar prin creșterea armonioasă a economiei și a comunității locale, ceea ce necesită sporirea atractivității orașului, pentru ca în perspectivă Miercurea Ciuc să ofere alternativă competitivă pe planul nivelului de trai similară cu orașele din Europa Occidentală, care la ora actuală reprezintă destinația migratorie preferată, devenind astfel cea mai importantă provocare. Având în vedere că după anul 2020 datorită politicii de dezvoltare EU, se vor micșora finanțările destinate dezvoltării durabile a orașelor - la un grad necunoscut până la momentul de față – ceea ce nu facilitează situația actuală a municipiului Miercurea Ciuc, dimpotrivă și acesta trebuie să găsească o modalitate de dezvoltare a orașului bazată în primul rând pe surse de extrafinanțare, rezultând astfel atractivitatea orașului. Având în vedere această prognoză, s-ar putea ca metodele de dezvoltare anterioare să fie depășite. Soluția ar fi identificarea unei strategii de dezvoltare integrată, cu mai multe părți implicate, ce folosește sursele puterii publice în așa fel încât să genereze din ce în ce mai multe investiții particulare, așa multiplicând gradul de eficiență a resurselor. Astfel, este nevoie de o procedură bazată pe informații, date concrete, vizând satisfacerea nevoilor sociale, ceea ce aplică un mod de abordare pe diferite ramuri economice, cu implicare regională, în scopul unei dezvoltări eficiente. Procesul de planificare SIDU a parcurs acest traseu, căci studiul a început cu o anchetă și o analiză vastă legată de evaluarea gospodăriilor, cu recensământul de trafic și cu analiza datelor adunate. Prin cunoașterea faptelor concrete au ieșit la iveală informații noi legate de situația economică a orașului, de nevoile locuitorilor, obiceiurile de călătorie și de transport, formând o bază solidă pentru identificarea și realizarea unor soluții centrate pe viitor. Având în vedere că scopul principal a strategiei este de a elimina procesele nefavorabile actuale, cât și ameliorarea acestora pe cât posibil, ideea centrală a obiectivelor constituie sporirea atractivității pe mai multe planuri, pentru a da startul trendurilor pozitive. Pentru a atinge un nivel de trai mai bun e nevoie de o economie dezvoltată, ceea ce presupune forță de muncă calificată, ca și în Europa Occidentală, pentru populația tânără și cea mobilă trebuie oferit condiții de trai competitive, astfel încât să se formeze condițiile economice, instituționale și de mediu mai atractive. Acesta însă presupune un potențial economic ridicat, care poate fi atins prin proiectarea și implementarea sincronizată a strategiilor de dezvoltare integrată. De aceea obiectivele prezentului proiect vor viza în mod conștient, pe baza unei rațiuni mai puternice, un sistem al intervențiilor legate de sporirea atractivității interioare și exterioare, bazate pe valorile deja existente și pe resursele funcționale. Acest tip de schimbare multiplă de paradigmă poate rezulta, pe lângă satisfacerea nevoilor interioare, și atractivitatea exterioară, care prin internalizarea resurselor exterioare contribuie la dezvoltarea municipiului la nivel internațional. decembrie 2016 Provocări de dezvoltare urbană Provocări economice Viața economică a municipiului Miercurea Ciuc în ultimii 10 ani era într-o perioadă de „căutare de drumuri”, s-au observat urmările restrângerii activității întreprinzătorilor înregistrate, precum această schimbare poate fi urmărită și în datele statistice existente. În urma dezbaterilor cu grupurile de interes economic, folosind metoda focus grup, s-au evidențiat câteva probleme specifice care duc la complexitatea acestui aspect. În mod vizibil, nu e vorba doar de scăderile datorate crizei economice din anul 2008 (un număr semnificativ de indicatori arată tendință descrescătoare chiar înainte de criză), ci și de criza prezentă în eficiența și competitivitatea economiei, ca o piedică a dezvoltării prin privatizare, în primul deceniu al mileniului. Cauzele sunt deci multiple, printre care se regăsesc aspectele deja amintite, adică lipsa competitivității și pierderile de cotă de piață, nivelul scăzut al inovațiilor, necorcondanța dintre viața economică și sistemul educațional profesional și tehnologic, lipsa forței de muncă și scumpirea materiei prime. Urmările însă sunt semnificative: scăderea numărului afacerilor, diminuarea cifrei de afaceri, reducerea numărului locurilor de muncă, ducând la sărăcirea populației, scăderea consumului și a fenomenul migrației. Despre toate acestea avem o imagine detaliată în prezenta analiză privind dezvoltarea durabilă a municipiului Miercurea Ciuc, apelând la informațiile din baza de date ”Lista firme” și datele Institutului Național de Statistică. Toate datele sunt analizate pentru perioada 2005-2014 și de multe ori le-am comparat cu valorile asemănătoare ale celorlalte unități teritoriale, evidențiind pe lângă particularitățile locale și cele naționale, generale. În primul rând, vom arăta pe figura de mai jos schimbarea numărului de firme, pe baza datelor disponibile în Lista firmelor. Aici se observă o creștere moderată (o creștere anuală de 5-9%) a numărului întreprinderilor până în anul 2008 (numărul maxim de firme fiind de 2563), fiind urmată apoi de o scădere similară. Această scădere a fost perturbată de febra înființării de firme în 2011- 2012, mânată de fondurile EU, dar au fost încercări de scurtă durată, căci în anii care au urmat s-a redus din nou numărul firmelor și față de 2008, până în 2013-2014, au dispărut mai mult de 500 de firme (o scădere de 22%, căci au fost înregistrate doar 2001 de întreprinderi). Din cifra de afaceri se poate observa că lipsesc nu numai întreprinderile, dar lipsește și randamentul economic reprezentat de acestea. [pic] Sursă[1] Situații asemănătoare apar și în statistica salariaților. Această evoluție e și mai nefavorabilă, căci până în 2008 economia ciucană a angajat o masă constantă de oameni (mai puțin de 16000 de persoane), care până în anul 2014, s-a redus la 10796 (scădere de 33,3%, dispărând 5396 de locuri de muncă). Nici anul 2011 nu a adus schimbări în această privință, confirmând presupunerea că majorarea din acest an se datorează posibilităților oferite de proiecte legate de înregistrarea firmelor (în acest an au fost cu 207 de firme mai multe, ceea ce a însemnat doar cu 290 mai multe locuri de muncă). [pic] Sursa: licența listafirme.ro Așa cum se poate deduce și din graficele de mai sus (scăderea semnificativă a numărului de angajați), diagrama de mai jos arată că regresul se vede nu numai în numărul de întreprinderi, dar vizează și reducerea numărului de firme. Am ilustrat pe diagrama de mai jos numărul mediu de angajați, ceea ce demonstrează o scădere sistematică (din anul 2005, și astfel evidențiind că problemele nu sunt produse ale perioadei de după 2008, căci au existat și înainte probleme legate de dispariția locurilor de muncă, posibil din cauza concurenței). În anul 2005 o firmă din Miercurea Ciuc a avut în mediu 7,5 angajați, iar acest număr s-a redus până în 2014 la 5,4 (scădere de 28%). Așa cum se arată detaliat pe figura de mai jos, legat de evoluția numărului locurilor de muncă, s-au făcut diminuări masive în domeniul construcțiilor, al prelucrării lemnului și al industriei alimentare. [pic] Sursa: licența listafirme.ro Activitățile de prelucrare (industria prelucrătoare, industria alimentară, fabricarea băuturilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului etc.) au pierdut din ponderea lor 45% pe piața muncii județene. Această tendință e ilustrată pe figura următoare. În cursul a nouă ani au dispărut din domeniile amintite 75 de firme (-27%) și 2606 locuri de muncă (-45%), ceea ce a rezultat aproape jumătate din scăderea numărului angajaților la nivel local (48%). Diagrama de jos arată că în cadrul industriei prelucrătoare au fost afectate ramurile de activitate clasice (industria lemnului, industria alimentară, industria de confecții). În aceste trei ramuri au funcționat în total cu 42 de firme mai puține (-13 în industria alimentară, -27 în industria lemnului și -2 în confecții) și au lucrat cu 2511 mai puțini angajați decât în 2014. [pic] Sursa: licența listafirme.ro În această perioadă au dispărut mai mult de jumătate dintre angajații din industria alimentară (51%), 66% din industria de fabricare a produselor textile și 69% din industria lemnului. Este evident că aceste ramuri industriale au intrat într-o criză gravă, iar angajații lor au fost nevoiți să-și schimbe profesia, locul de muncă sau chiar să plece din țară. Restrângerea treptată a industriei prelucrătoare a generat probleme permanente pe piața muncii, forța de muncă specializată devenind inutilă, neflexibilă, ceea ce este un obstacol în angajarea noilor absolvenți cauzând, în același timp probleme sociale. Este o prioritate strategică de a reprofila această forță de muncă, de a organiza cursuri de perfecționare destinate acestor oameni, în scopul obținerii unui nou loc de muncă. Este o problemă-cheie (prioritate) a societății locale în permanentă schimbare, formarea profesională eficientă, creșterea flexibilității forței de muncă, organizarea cursurilor de recalificare, conversia profesională. [pic] Sursa: licența listafirme.ro Analizând trendul dezvoltării economiei ciucane, putem observa o tendință crescătoare minimă în unele sectoare. În primul rând, apare o dezvoltare minimă a industriei de comerț și a ramurilor industriale de servicii (numai de 1-2% și acest fapt poate fi evident din cauza restrângerii acestei industrii), pe de altă parte, crește proporția serviciilor administrative (mediere, leasing etc.) în sectorul antreprenorial (cu 7,96% față de anul 2005). În industria prelucrătoare apare o tendință crescătoare în producerea hârtiei (93 de angajați noi din 2008), iar în industria mobilieră (874 de locuri de muncă noi din 2008) incluzând și industria construcțiilor metalice și a produselor de metal (133 de locuri de muncă noi din 2005), s- a majorat numărul de angajați în primul rând până în anul 2008 (241 de angajați noi), dar după aceea s-a redus numărul lor (-108 de angajați). Deci, pe diagramele de mai jos referitoare la 2005 și 2014, putem observa ponderea fiecărei ramuri industriale în angajare (marcat cu roșu) și beneficiul cifrei de afaceri a orașului (marcat cu albastru). Pe lângă procesele amintite mai sus (rolul scăzut al industriei prelucrătoare și sporirea serviciilor administrative), se poate remarca ponderea economică a diferitelor ramuri economice: pe baza cifrei de afaceri, primul loc îi revine comerțului, fiind urmat de industria prelucrătoare și de industria de construcții în 2005 și 2014. Primul (adică comerțul) însă revine pe locul al treilea (în 2008 transportul și depozitarea au avut un profit mai mare), dar mai rămâne domeniul cu cel mai mare număr de angajați în municipiu. Pe lângă reducerea ponderii economice a industriei alimentare este surprinzător că ramura industrială a informației-comunicațiilor și-a pierdut importanța față de 2005. Deci, nu s-au produs schimbări esențiale în structura economică a municipiului Miercurea Ciuc, iar diminuarea a afectat în o pondere diferită toate ramurile economice, iar pe parcursul schimbărilor structurale nu au fost înlocuite domeniile pe cale de dispariție cu alte activități economice, capabile de a crește oferta forței de muncă. [pic] Sursa: licența listafirme.ro [pic] Sursa: licența listafirme.ro Analizând numărul de firme și de angajați includem în continuare o diagramă cu ajutorul căreia ilustrăm analitic schimbările anuale ale celor două valori, în comparație cu anul 2005. Se poate remarca faptul că scăderea numărului întreprinderilor este depășită semnificativ de diminuarea ofertei de forță de muncă (-5%, respectiv -32% pe tot parcursul perioadei vizate). La firmele din localitate s-au des [...]