HCL 88/2019 Lugoj adoptată

A bi. 10 E S.C. BABA & PAUNESCU PRO. GEO. S.RLS + “a, Nr. de ordine in registrul comertului: J35/175/ To. 2003 LABORATOR GEOTEHNIC TEREN FUND. i ceapa Autorizat MLPTL, — certificat 2816/26.09.2017 so Str. Cluj nr. 20 — 300576 Timisoara — ROMANIA i Tel.: 0723205160 ; 0721158506 FOAIE DE CAPAT STUDIU GEOTEHNIC nr. 66 /2018 Studiul elaborat legal conform NP 074/2014, realizat prin incercari de teren, laborator geotehnic (atestat), de personal tehnic cu profil geotehnic, verificat si stampilat de inginer atestat MLPTL pentru domeniile Rezistenta si Stabilitatea Terenului de Fundare a constructiilor si a masivelor de pamant- cerinte: Rezistenta si Stabilitate (Ap, necesar pentru legalitatea studiului. Denumirea lucrarii : PUZ-LOCUINTE COLECTIVE P+4E Amplasament : intavilan LUGOJ, str. SPINANTEI, CF nr. 411447, jud. Timis Beneficiar : S.C ELLEGI PROJECT SRL Faza de proiectare : Documentatie pentru P.U.Z. - Lunie, 2018 — - NOTA: Aceasta documentatie (piese scrise si desenate) este conceptia S.C. BABA & PAUNESCU PRO GEO S.R.L. si poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizata conform prevederilor contractuale. Ea nu poate fi reprodusa, copiata, imprumutata, intrebuintata, integral sau partial, direct sau indirect, în alt scop fara permisiunea prealabila a S.C. BABA & PAUNESCU PRO GEO S.R.L. acordata legal in scris. S.C. BABA & PAUNESCU PRO. GEO. S.R.L. /, & EP / Sa, Nr. de ordine in registrul comertului: J35/175/27.01.2003 (ă_ pă ELa LABORATOR GEOTEHNIC TEREN FUNDARE GRADUL li 3 să Autorizat MLPTL -— certificat 2816/26.09.2017 să n e A Str. Cluj nr. 20 — 300576 Timisoara - ROMANIA Tel.: 0723205160 ; 0721158506 FOAIE DE RESPONSABILITATI LUCRARI DE TEREN : ing. BABA EMIL [SS ( SI LABORATOR ii Aa Sura sing. FLOREA STEFAN PANE, > A] i ă =] N gg OI INTOCMIT : ing. BABA EMIL be să / S-a Ș N VERIFICAT : ing. BABA comarca: KO. ă | E A RU (fo & e (i | o. 13 Ma - “59 p Ma Le LS iz / A a 4 - Iunie, 2018 — S.C. BABA & PAUNESCU PRO. GEO. S.R.L. i Ş* Sado Nr. de ordine in registrul comertului: J35/175/27.01.2003; 5. by 2 LABORATOR GEOTEHNIC TEREN FUNDARE G Uz „SS Autorizat MLPTL — certificat 2816/26.09.2017 Rs Str. Cluj nr. 20 — 300576 Timisoara — ROMANIA Tel.: 0723205160 ; 0721158506 BORDEROU A. PIESE SCRISE 1. Foaie de capat 2. Foaie de responsabilitati 3. Borderou 4. Memoriu geotehnic 5. Referat de verificare Af B. PIESE DESENATE 1. Plan amplasare lucrari geotehnice SONDAJUL SI: Variatia umiditatii cu adancimea <& Curbe granulometrice Determinarea caracteristicilor de plasticitate Determinarea, caracteristici lor fizice ale pamantului «Fisa prelucrarii penetrarilor dinamice Profil geotehnic al sondajului 2. Calculul terenului de fundare 3. Buletin de analiza chimica al solului BUNE KR A) A EA: BA E + & 4 spa ga $ Snana * -lunie, 2018 — 3 anexa nr. | anexa nf. 2 anexa nr. 3+14 anexa nr. 15 anexa nr. 16 anexa nr. 17 anexa nr. 18 anexa nr. 19 anexa nr. 20 S.C. BABA & PAUNESCU PRO. GEO. S.R. TI 55 Nr. de ordine in registrul comertului: J35/175/ 1.2003 Cc > LABORATOR GEOTEHNIC TEREN F ARE GRADUE ii Autorizat MLPTL — certificat 2816/26.09.201 a ZI 009 Fă Str. Cluj nr. 20 — 300576 Timisoara — ROMANIA”, sea a Tel.: 0723205160 ; 0721158506 STUDIU GEOTEHNIC asupra terenului de fundare pentru amplasamentul: intavilan LUGOJ, str. SPINANTEI, CF nr. 411447, jud. Timis PUZ-LOCUINTE COLECTIVE P+4E Beneficiar : SC ELLEGI PROJECT SRL 1. INTRODUCERE 1.1 Studiul de fata s-a intocmit, la cererea proiectantului la fazaP.U.Z., pentru a constata natura terenului si caracteristicile geotehnice stabilite in vederea stabilirii conditiilor de fundare, ( respectiv solutiile ce se impun ) pentru “PUZ-LOCUINTE COLECTIVE in regim de inaltime P+4F”. 1.2 La baza studiului au stat lucrarile de prospectare geotehnica stabilite si executate pe amplasament (anexa 1), conform « NORMATIVULUI PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCTII NP 074/2014 », prezentate in lucrare, constand din: - un sondaj de adancime executate pana la cota de -8,00 m fata de cota terenului natural ($1) - o penetrare dinamica usoara cu con (PDU), realizata pe amplasamentul viitoarei constructii pana la cota de -8,00m fata de cota terenului natural (PDU1) 2. DATE GENERALE (Amplasament) 2.1 Amplasamentul cercetat ce face obiectul studiului de fata se afla in intavilan LUGOJ, str. SPINANTEI, CE nr. 411447, jud. Timis, identificat prin planul de situatie anexat. 2.2 Din punct de vedere geomorfologie, municipiul Lugoj, este situat în Câmpia Lugojului, pe terasele şi lunca Râului Timiş. 22.1 Dealurile Lugojului (sau Dealurile Piemontane Vestice) au în acest sector, în extremitatea lor sudică, aspectul unor terase ale Timișului, suspendate la 150-180 m altitudine, în urma adâncirii reţelei hidrografice, iar în partea estică sunt reprezentate de ultimele prispe ale Munţilor Poiana Ruscăi. Văile intracolinare care fragmentează această formaţiune au lățimi cuprinse între câteva zeci de metri şi 100-150 m; 2.2.2 Lunea Timișului, care prezintă aspectul caracteristic stadiului de maturitate a Văii Timişului în zona cursului său mijlociu, este străbătută pe întinsul ei de numeroase meandre cu frecvente difluenţe, belciuge şi privaluri ce servesc drept cale de scurgere către râu a apelor, în perioadele de precipitaţii abundente. Aspectul uşor ondulat, în special în vecinătatea imediată a Timişului, se datorează prezenţei grindurilor slab estompate şi a microdepresiunilor uşor săpate în nivelul de bază al luncii. 2.3 Din punct de vedere geologic, municipiul Lugoj, aparține bazinului posttectonic al Lugojului, componentă estică a Depresiunii Pannonice, încadrat fiind între masivele cristaline Poiana Ruscă, Dognecea şi Semenic. Succesiunea stratigrafică a bazinului se raportează la cele două etaje structurale distincte şi anume: - etajul structural inferior - corespunzător fundamentului,; - etajul structural superior - al cuverturii sedimentare. Etajul structural inferior (fundamentul) Din punct de vedere petrografic, este reprezentat prin micaşisturi, paragnaise şi cuarţite (mezometamorfite), filite şi şisturi sericito-cloritoase (epimetamorfite), asociate cu corpuri magmatice de natura dioritică şi granodioritică. Btajul structural superior (cuvertura sedimentară) Depozitele pannoniene ocupă suprafeţe mari din bazinul Lugoj fiind reprezentate prin: argile, nisipuri, argile nisipoase, argile marnoase, intercalaţii cărbunoase. Se remarcă prezenţa stratelor de cărbuni, grupate în 3 complexe cărbunoase, exploatate prin lucrări miniere, în cadrul Bazinului Lugoj, în perimetrele: Darova, Sinersig, Visag. Peste această succesiune, se dispun acumulările cuaternare Pleistocen superioare şi Holocene, de natură aluvionară şi deluvio-pluvială, formate pe seama depozitelor preexistente, prin acțiunea agenților externi de eroziune şi transpori. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, depozitele terasei superioare, argila roşie cu concrețiuni, depozitele terasei inferioare şi depozitele loessoide. Holocenului îi aparţin depozitele din lunca actuală a Timişului, care sunt alcătuite din: - pietrişuri şi nisipuri (subordonat bolovănişuri); - argile aluvionare, care au grosimi cuprinse între 1,20 si 2,90 m. Pătura de sol acoperă întreaga suprafaţă a zonei, având grosimi cuprinse intre 0,4 şi 0,6m, cu o medie de 0,5m. Are o culoare brun-gălbuie-roşcată şi prezintă fisuri şi crăpături largi la uscare. 2.4 Din punct de vedere hidrografic, terenul de fundare aparţine bazinului Râului Timis. Apa subterană este cantonată în depozite permeabile aluvionare de varstă cuaternară, reprezentate prin bolovănișuri cu pietrişuri şi nisipuri slab argiloase, constituind acviferul freatic propriu-zis. Adâncimea la care se află nivelul apei subterane din stratul acvifer este variabilă, ea fiind condiţionată pe de o parte de morfologia terenului, iar pe de altă parte de evoluţia în timp al bilanţului hidrogeologic, la care contribuie factori ca: sursele de alimentare, drenarea către colectorul principal (Râul Timiş). 2.5 Din punct de vedere climatic, municipiul Lugoj, aparţine unei zone cu un climat temperat-continental, cu o slabă influență mediteraneană, caracterizat prin ierni blânde şi veri călduroase. Din datele prezentate în Anuarul climatologic al României, ediţia 1996, valorile medii ale principalelor elemente meteorologice din cadrul zonei sunt următoarele: - temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 21-22*C în luna iulie, şi -2, -6*C în luna ianuarie; - maxima absolută +41,5*C- august 1946; - minima absolută - 30,9*C-ianuarie 1942; - media anuală a precipitațiilor este de 600-700 mm; - media lunară maximă a precipitațiilor 80-100 mm în luna iunie; - numărul mediu al zilelor de iarnă este de 92,5 pe an, iar cel al zilelor de îngheţ este mult mai scăzut, cca. 19,2; - numărul mediu al zilelor de vară este de 99,8 pe an; - numărul mediu al zilelor cu precipitaţii este de 128,8 pe an; - numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 31,6 pe an; - numărul mediu al zilelor cu strat de zapadă este de 13,5 pe an; - direcția predominantă a vântului este dinspre sud-est spre nord-vest > Din punctul de vedere al căilor de comunicaţie, conform STAS 1709/1 — 90 (Fig. 2) situează amplasamentul în zona de tip climatic II, cu valoarea indicelui de umiditate La = 0...20. 2.6 Regimul eolian: Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară, cu precipitații bogate și viteze medii ale acestora de 3 m/s ... 4 m/s. În aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvențe reduse. Principalele vânturi care bat în judeţ sunt: Vântul de Vest şi Austrul. Vântul de vest este determinat de anticiclonul Azorelor;, vara bate de la nord-vest, iar iarna, de la sud-vest. Este un vânt calduţ şi umed care provoacă precipitaţii abundente în lunile mai şi iunie. Austrul bate de la sud-vest, dinspre Marea Adriatică şi se simte în toate anotimpurile. Vara este cald şi uscat “Sărăcilă”, în vreme ce iarna aduce umezeală şi moderează temperatura. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). 2.7 Seismicitatea. Conform codului de proiectare seismica P100-1/2013, conditiile locale de teren studiat in localitatea Lugoj sunt caracterizate prin valorile perioadei de colt T, = 0,7sec.; a factorului de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului Bg = 2,50; a spectrului normalizat de raspuns elastic (din codul mentionat) si acceleratia terenului pentru proiectare a,=0,15g, (conform figurilor de mai jos). Di Oa ses zi i d Pia, ai Fig. 3.1 Romania -Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proieciare a, cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50ani. N A SCARĂ 1:3 809.400 Fig.3.2 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț) Te a spectrului de răspuns — P100-1/2013 2.8 Adancimea maxima de inghet este stabilita conform STAS 6054-77 de 0,70m. 3. CATEVA PRECIZARI ASUPRA CONSTRUCTIEI 3.1 Din discutiile purtate cu proiectantul constructia ce se va realiza reprezinta locuinte colective, in regim de inaltime P+4E, cu fundatii din beton armat si structura de rezistenta corespunzatoare. 32 Sistemul de fundare va fi format din fundatii directe, urmand ca definitivarea cotelor de fundare, dimensiunile fundatiilor sa fie definitivate in urma si a celor ce se prezinta în studiul geotehnic de fata, pentru constructiile ce se realizeaza pe o raza de maxim 15m fata de sondajul realizat. Studiul de fata urmeaza sa se completeze cu alte investigatii gcotehnice necesare proiectelor tehnice, care sa permita concluziile necesare pentru definitivarea solutiilor de fundare (cota de fundare, sistemul de fundare, capacitatea portanta a terenului etc.). 4. STABILIREA CATEGORIEI GEOTEHNICE 4.1 Pe baza datelor informative si a investigatiilor geotehnice (terenul de fundare) este apreciat pentru zona de fundare (intre cotele -1,50-+-8,00m) ca fiind un teren mediu format din praf argilo sspre baza praf argilos nisipos, nisip fin prafos, pietris mare implantat in nisip mare, in conditiile unei stratificatii conf. H.G. uniforme (tabela A 1.2 din NORMATIVUL NP0'74/2014, respectiv constructia clasificata conf. cod P100-1, in clasa de importanta normala, s-a facut stabilirea categoriei geotehnice astfel (se dau punctele) folosind tabelul A1.4: Factori de influenta Caracteristici ale amplasamentului Punctaj | “Conditiideteren | terenuri medii 3] | Apa subterana _] ____ fara epuismente L Clasificarea constructiei dupa categoria de normala 3 L_ importanta _ o __| Vecinatati fara risc | “T0,7sec.; aș0,15g ; Bo = 2,50 PD RR spectru normalizat de raspuns elastic (din 2 ona seismică codul de proiectare seismica P100-1/2013) TOTAL punctaj 10 4.2 Rezulta astfel numarul de 10 puncte, deci un risc moderat, adica categoria geotehnica 2. Aceasta impune obtinerea de date calitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru satisfacerea cerintelor fundamentale. 4.3 Urmeaza ca dupa realizarea incercarilor de teren si laborator sau daca apar date suplimentare sa se faca (daca va fi cazul), stabilirea finala a categoriei geotehnice. 5. INVESTIGATII GEOTEHNICE SI STRATIFICATIA GASITA 5.1 Luandu-se in considerare scopul pentru care se elaboreaza studiul geotehnic, (faza PUZ), s-a considerat util si s-a apreciat ca necesare de catre beneficiar realizarea unui sondaj geotehnic pe adancimea de -8,00m (S1) conform planului de situatie (anexa 1) si un sondaj de penetrare (PDU1) pe adancime de -8,00m. 5.2 Sondajul geotehnic de adancime s-a realizat, folosindu-se trusa mecanica de 4”, pe adancimea de -8,00 na prelevandu-se probe de teren (practic la fiecare 50 cm). Probele de teren prelevate au fost analizate in laborator pe baza carora s-a stabilit stratificatia, precum si caracteristicile geotehnice necesare cunoasterii pamantului existent ca teren de fundare. Rezultatele investigatiilor au fost folosite pentru determinarea si stabilirea granulozitatii si caracteristicilor geotehnice prezentate in anexa 18 (profil geotehnic). 5.3 Pentru aprecierea capacitatii portante a stratificatiei mentionate s-a realizat penetrarea dinamica cu con, folosindu-se penetrometru dinamic usor PDU cu greutatea la berbec de 10kg, suprafata conului de baza de 10cm? . Rezultatele incercarilor de penetrare sunt prezentate in fisea de penetrare facuta (anexa 17). Diagramele realizate pun în evidenta numarul de lovituri a berbecului pentru patrunderea cu 10cm a conului (N19), ceea ce permite sa se aprecieze variatia rezistentei la penetrare pe adancime (grosimea straturilor de teren), precura si alti indici geotehnici vezi anexa. 17 a penetrari prelucrate. 5.4 Dupa analiza rezultatelor incercarilor de la fata locului si laborator specifice pamanturilor gasite s-au stabilit indicii geotehnici caracteristici acestora si s-au prezentat in fisea de stratificatie precizata in anexa 18. 5.5 La data executarii sondajelor geotehnice, s-a constatat, ca nivelul apelor subterane apare in sondaj la cota -4,80m, fata de CTN. Nivelul apelor subterane poate varia cu circa (0,50--1,00)m in functie de anotimpuri si de cantitatea de precipitatii. Nivelul maxim absolut al apelor subterane poate fi stabilit numai in urma executarii unor_studii hidrogeologice complexe realizate pe baza unor observatii asupra fluctuatiilor nivelului apelor subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp ( in functie de anotimpuri, cantitatea de precipitatii). Conform buletinului de analiza chimica agresivitate sol fata de beton nr. 11480/2018 realizat de S.C. CARA S.R.L. rezulta : » este neagresiva fata de beton (din punct de vedere al continutului de sulfati SO, =38,00me/dm”) > neagresiva fata de beton din punct de vedere al pH =7,] > neagresiva fata de beton din punct de vedere al aciditatii = 6,52ml/kg. 6. STRATIFICATIE CAPACITATE PORTANTA, CONCLUZII si RECOMANDARI 6.1 Pentru stabilirea stratificatiei terenului de fundare s-au interpretat rezultatele obtinute prin analiza probelor de teren, insistandu-se indeosebi pe aprecirea granulozitatii inclusiv cantitatea procentuala pentru fragmentele cu dimensiuni grupate dupa prescriptii (argile, prafuri, nisipuri etc. ) rezultand stratificatia generala dupa cum urmeaza: - 0,00 + - 0,50m — sol vegetal pamant prafos argilos vanat maroniu - 0,50 + - 2,00m — praf argilos galben vanat, avand indicele de consistenta Ic = 0,56+0,80 si modulul de deformatie M= 60--84daN/em” -2,00 + - 3,00m —praf argilos nisipos maroniu, avand indice de consistenta Le = 0,85-+0,80 si modulul de deformatie M =86-+83daN/cm” - 3,00 + - 4,00m — nisip fin prafos maroniu, avand indice de consistenta Ie = 0,91-+0,96 si modulul de deformatie M =8990daN/cm” - 4,00 + - 5,50m — pietris mare implantat in nisip mare maroniu, avand grad de indesare Ip=0,81-+0,78 si modul de deformatie M=105:+103daN/cm” - 5,50.+ - 8,00m — stratul continuua — strat investigat prin penterare dinamica cu con, cu grad de indesare 1p=0,80:0,90 si modul de deformatie M=104=108daN/cm” 6.2 Din analiza stratificatiei prezentata anterior (pct. 6.1), se constata, ca terenul de fundare se incadreaza in terenuri medii, conform Normativului NP 074/2014 (tabelul A 1.2 conditii de teren); cu un total de 10 puncte, deci un risc geotehnic de tip «MODERAT», iar din punct de vedere al categoriei geotehnice, poate ramane in « CATEGORIA GEOTEHNICA 2». 6.3 Luand in considerare tipul constructiei si stratificatia prezentata mai sus se apreciaza ca se pot realiza fundatii directe, fundate pe teren natural. 6.4 Terenul de fundare il constitue stratele alcatuite din : * praf aroilos nisipos maroniu, aflat intre cotele (2,00 = 3,00) m, caracterizat prin urmatorii parametrii geotehnici, care se vor utiliza la calculul capacitatii portante a terenului de fundare : » greutate volumica y = 18,00 kN/m: >» indicele porilor e = (0,79+0,81) » porozitatea n = (4445)% > umiditatea naturala w = (18,60)% >» indice de consistenta Ic = (0,85+0,80) » indice de plasticitate 1, = 12,70% » modul de deformatie edometric Maa> (86-83) daN/em? » unghi de frecare interioara a =18% » coeziunea specifica e = 11 kN/m În faza de predimensionare pentru calculul terenului de fundare şi stabilirea dimensiunilor în plan ale elementelor de infrastructură se va adopta o presiune convențională de bază pentru (D = 2,00 m si B > 1,00 m), în gruparea fundamentală de încărcări, pentru stratul praf argilos nisipos: Pconv = 220,00 KPa, la care se vor aplica corecţiile de lăţime (Cp) şi de adâncime (Cp). Pe baza caracteristicilor fizico-mecanice medii ale stratelor de _praf argilos nisipos si folosindu-se relatiile din STAS 3300/2-85, s-a realizat un calcul al presiunilor (Pconv. cale. Pa. Si Pp!.), pentru o fundatie continua, incarcata centric, cu latimea la talpa B=1,00m si adancimea de fundare D=-2,00m, rezultand urmatoarele valori : presiunea conventionala de calcul Pconv. calc=220,00kPa, presiunea plastica pp. >229,70kPa; presiunea critica Per =388,00 KPa. (anexa nr. 19). Pentru alte dimensiuni ale talpii fundatiilor, precum si in cazul unor incarcari aplicate excentric, se reface calculul valorilor capacitatiilor portante ale terenului de fundare conform paragrafului 3.3.1 si 4.2.1 din STAS 3300/2/85. Aplicand corectia (pentru D si latimea B) conform standardului mentionat rezulta presiunea conventionala de calcul, la calcul (folosindu-se coeficientii de corectie pentru pamanturi coezive Kr=0,05 si K2>2,00 [...]