HCL 394/2022 Lugoj adoptată

Anexa nr. 1 la H.C.L.. nr. 39 din [Ei 2) A%2 DESCRIEREA SUMARĂ A IN VESTIȚIEI PRIVIND PROIECTUL “Realizarea transportului public electric în comuna Bârna și zona periurbană a Municipiului Lugoj Apel proiect: [1.1 Mobilitate urbană durabilă 1.1.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante) Componenta C10 — Fondul local al Planului de Redresare și Reziliență are ca scop si creșterea cu 20% a volumului anual total de călători pentru transportul public local în 2026 cu 2019. Înlocuirea parcului de vehicule vechi, poluante, aferente transportului public, cu unele noi ce utilizează combustibili alternativi - hidrogen/electric, va conduce la limitarea nivelului de CO2 și la promovarea utilizării transportului public de către cetăţeni, în dauna autoturismelor proprii. De asemenea, proiectul contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective specifice ale componentei specificate: > Îmbunătăţirea condiţiilor de mobilitate urbană prin dezvoltarea serviciului de transport public periurban și achiziţia de vehicule de transport public ecologice; > Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi; > Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane, prin soluții digitale şi ecologice de transport. Rezultate estimate: Microbuz electric achiziționat — 1 buc. — Lider de parteneriat Comuna Bâma Autobuze electrice 10 m achiziționate — 3 buc. — partener Municipiul Lugoj Sume alocate conform ghid specific: e Suma alocata per microbuz electric conform Ghid specific — 250.000 eur + tva * Suma alocată per autobuz electric 10m conform Ghid specific — 486.000 eur + tva Suma aprobata prin HCL : Pentru proiectul “Realizarea transportului public electric în comuna Bârna și zona periurbană a Municipiului Lugoj” este de : 250.000 eur + tva aferent, eligibil TOTAL pt Lider parteneriat Comuna Bârna Adică 1.230.675 lei +tva aferent, eligibil TOTAL Respectiv 1.458.000 eur + tva aferent, eligibil TOTAL peniru partenerul Municipiul Lugoj Adică 7.177.296,6 lei + tva aferent, eligibil TOTAL Valoare totala a proiectului este de 10.005.486,20 lei din care valoare fără tva 8.407.971,60 lei si tva eligibil in valoare de 1.597.514,60 lei, Curs de schimb 1 euro, conform Ghid: 4,9227 lei Conform HCL-uri aprobare pentru fiecare partener in parte , conform Acordului de parteneriat incheiat. Microbuzul şi autobuzele electrice mai sus mentionate au in dotarea standard urmatoarele : > Staţii de încărcare standard -— 1 buc,- Lider de parteneriat Comuna Bârna > Staţii de încărcare standard —3 buc.- partener Municipiul Lugoj Microbuzul achizitionat va fi folosit in scopuri comunitare .Microbuzul electric va fi fabricat în conformitate cu documentele de standardizare în vigoare, cu reglementările naţionale și internaționale privind condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de autovehiculele rutiere, pentru a putea circula pe drumurile publice din România. Autobuzele electrice de lungime cca 10 m vor fi fabricate în conformitate cu documentele de standardizare în vigoare, cu reglementările naţionale şi internaționale privind condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de autovehiculele rutiere, pentru a putea circula pe drumurile publice din România. Totodată, acestea vor fi echipate complet pentru îndeplinirea condiţiile legate de fiabilitate, securitate, confort, protecție ambientală la nivelul normelor europene actuale şi vor asigura o fiabilitate ridicată, o mentenanţă scăzută și o accesibilitate ușoară la agregate. Microbuzul electric va dispune de cel putin 10 locuri pe scaun , cel putin 11 locuri in picioare si un loc pentru sofer in compartimentul separat pentru acesta. Autobuzele electrice vor dispune de cel putin 26 locuri pe scaun , cel putin 29 locuri in picioare si un loc pentru sofer in compartimentul separat pentru acesta. Totodata pentru facilitarea accesului si datorita necesitatii indeplinirii standardelor privind accesibilitatea persoanelor cu handicap locomotor, accesul in microbuz se va face prin cel putin 3 usi de acces , din care una pentru sofer. Microbuzul și autobuzele electrice trebuie să fie omologate la momentul efectuării recepției. Se va asigura respectarea standardelor de accesibilitate pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii . Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 20, Anexa nr. 2 la HCL nr. 3 din [3./9. 3 22, NOTĂ DE FUNDAMENTARE | Titlu apel proiect PNRR/2022/C10 Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta 10 — Fondul Local, Investiţia 1] — Mobilitatea urbană durabil 11.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante) Titlu proiect: “Realizarea transportului public electric în comuna Bârna și zona periurbană a Municipiului Lugoj” Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Economia României a fost afectată major de pandemie şi de restricţiile drastice de mobilitate fizică implementate rapid în scopul limitării extinderii. Sub impactul lor, economia a suferit în trimestrul II din 2020 o severă contracție, recuperată parțial în trimestrele III şi IV din 2020, și respectiv în trimestrul 1 din 2021. Economia României a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, graţie unei cereri interne solide, însă ritmul de creștere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze ușor la 4,5%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate de Comisia Europeană (CE). Provocări semnificative se remarcă în economia României, dincolo de aspectele majore de sistem, în ceea ce priveşte dezvoltarea locală. Afectate semnificativ de pandemie, UAT-urile din România au o scădere semnificativă a veniturilor proprii. Această situație duce la o reducere semnificativă a investițiilor în domenii cum ar fi educaţia, sănătatea și infrastructura locală. Prin urmare, este nevoie de o injecție de capital pentru a continua investițiile în infrastructura locală şi pentru a creşte astfel reziliența localităţilor în perioada de redresare economică. Ținând cont că într-o perioadă de criză economică, veniturile locale sunt şi mai reduse, este nevoie de suport financiar suplimentar pentru asigurarea bunăstării populaţiei și garantarea unor servicii publice de calitate în perioada imediat următoare, cu accent pe tranziția verde şi digitală. Nevoia unei transformări urbane sustenabile este subliniată de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, în special Obiectivul 11 pe Dezvoltare Durabilă, care este dedicat transformării oraşelor în unele incluzive, sigure, reziliente şi durabile. Alte documente majore ce propun această transformare includ Noua Agendă Urbană, Acordul de la Paris şi Pactul Ecologic al Comisiei Europene. Noua Cartă de la |___| Leipzig, adoptată în 30 noiembrie 2020, oferă un cadru de politici pentru a cuprinde dimensiunea urbană în acordurile europene și globale și pentru a promova orașe mai verzi, mai echitabile, mai productive şi mai bine guvernate. Conform Raportului de Țară întocmit de către Comisia Europeană (CE) în 2020, consecinţele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți, în mod inegal, în diferitele regiuni ale României din cauza decalajelor semnificative în materie de investiţii și de productivitate a forței de muncă și a profilurilor de specializare diferite. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităţilor regionale în România, inversând tendința observată de reducere uşoară a disparităților dintre Bucureşti-Ilfov şi restul regiunilor sau dintre zonele urbane şi cele rurale. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică. În contextul pandemiei de COVID-19 şi tensiunilor geopolitice, este foarte probabil ca provocările existente să se accentueze, pe fondul creşterii rapide a șomajului şi a inactivității. Disparităţile regionale mari şi productivitatea scăzută a anumitor sectoare au un impact negativ asupra creşterii durabile pe termen lung. Totodată, toate administraţiile locale au fost obligate să devină actori relevanți în gestionarea situaţiei de criză, fiind responsabile cu aspectele critice ale măsurilor de izolare, asigurarea serviciilor de sănătate şi sociale, dezvoltarea economică şi investiţii publice. De asemenea, este necesar ca în localitățile din România să fie efectuate investiţii în infrastructura locală, pentru a adapta localităţile la noile condiții de siguranță şi pentru a contracara tendințele nesustenabile generate de pandemie, respectiv izolare, segregare, inclusiv utilizarea autoturismelor personale în detrimentul transportului public. Cheltuielile cu bunuri şi servicii în 2020 au fost în creștere cu 6,9% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale, majorările fiind determinate, în special, de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale Sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectați cu SARS- CoV-2. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ ţara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Ținând cont de situația actuala, modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare și Rezilienţă (MRR) reprezintă o şansă istorică, un proiect naţional care aduce reformele necesare dezvoltării reale a unei țări europene din era verde şi digitală* Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR, aşa cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4. Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine rezilienţa, nivelul de pregătire | pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare și potenţialul de creştere, prin reforme majore şi investiţii cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. * Obiectivul specific al PNRR este și el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, şi anume de a atrage fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin NextGenerationE în vederea atingerii jaloanelor şi a țintelor în materie de reforme şi investiţii. Prin PNRR. este propusă si Componenta C10 - Fondul local, cu 5 reforme principale şi 6 tipuri principale de investiţii, prin care administrația locală să poată realiza dezvoltarea necesară, Componenta C10 - Fondul local ajută la decarbonizarea transportului, creșterea eficienței energetice, respectiv dezvoltarea unei mobilități locale durabile, prin extinderea accesului la servicii esenţiale pentru toţi cetăţenii. Unul din obiectivele principale este asigurarea cadrului mecesar pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor din România prin investiţii în infrastructura locală care Vor susține reziliența şi tranziția verde a zonelor urbane şi rurale, precum şi reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-judeţean. Axă specifică de investiţii este reprezentată de axa 1.1.1 - Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de vehicule nepoluante). Dezvoltarea infiastructurii de transport reprezintă una din cele mai importante condiții pentru implementarea cu succes a celorlalte priorități naţionale de dezvoltare, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale. Comuna Bârna este o comună în judeţul Timiş, Banat, România, formată din satele Bârna (reşedinţa), Botești, Botineşti, Drinova, Jureşti, Pogănești și Sărăzani. Localitatea este așezată pe valea Sarazului, în partea de est a județului Timiș. Distanţa față de municipiul Lugoj este de 16 km iar față de municipiul Timișoara, reședința de judeţ, este de 76 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Bârna se ridică la 1.640 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.573 de locuitori. Infrastructura de circulație și transport pentru Comuna Bârna, judeţul Timiș e Conectivitate la autostrada A1 (10,9 km ) prin DJ 681C care leagă comuna de E673, drumuri modernizate, trece prin comuna Traian Vuia, care are urcare pe Al. e Conectivitate prin Al la Coridorul IV de transport pan european * Conexiune cu satele aparținătoare pe partea de est: prin DJ681C, spre Sud cu localitatea Jurești, spre Nord se virează la dreapta pentru a intra pe DC123 unde sunt localitățile Sărăzani şi Botinești. * Legătura cu localitatea Pogănești, în vest, prin DC125 * Legătura cu localitatea J ureşti, la Sud, prin DJ681C * Conexiunea cu Municipiul Lugoj, prin localitatea Pogănești, 16,4 km, pe ruta DC125 apoi B673 În ceea ce priveşte accesibilitatea, comuna Bârna este avantajată din punct de vedere rutier de situarea pe un drum european important (E673), modernizat, care dispune şi de conexiune cu A, situată foarte aproape de localitate. Comuna Bârna cât şi satele aparținătoare se pot mândri cu o reţea stradală bine concepută, satisfăcând cerinţele unei dezvoltări şi deserviri foarte bune a localităţilor componente. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Comuna Bârna este un centru al zonei în corespondență cu satele aparținătoare, pentru serviciile medicale sau acces la serviciile administraţiei. Având în vedere că ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă este agricultura, cetăţenii satelor aparținătoare se deplasează în comuna Bârna pentru soluționarea problemelor birocratice, pentru anumite nevoi ale traiului zilnic În momentul realizării analizei nu exista nici o formă de transport local gestionată de transport este foarte importantă, deoarece aceştia sunt greu transportabili, în cazul unor stări de sănătate cu degradare avansată. Pentru a înțelege pe deplin importanţa acestor servicii care se regăsesc zonal doar în Comuna Bârna şi deservesc nevoile mai multor localităţi, cum ar fi: servicii medicale, servicii sociale şi educaţionale, serviciile administraţiei publice — care oferă legătura cu alte instituţii importante pentru agricultorii din zonă — ca de exemplu APIA, etc. Parteneriatul cu Municipiul Lugoj, alcătuit pentru achiziţia a unui microbuz pentru liderul de proiect - Bâma şi 3 autobuze electrice pentru partener — Municipiul Lugoj, este astfel conceput, în funcţie de viziunea conducerii administraţiei publice locale, în funcție de nevoile comunitare şi Planul de Mobilitate Urban de Dezvoltare al Municipiului Lugoj, plan în care sunt prevăzute şi traseele pentru transport la nivelul zonei periurbane. Prin realizarea acestui proiect se doreşte îmbunătățirea condițiilor de viaţă ale populaţiei, creşterea competitivităţii economice care să asigure o dezvoltare durabilă a localităţilor partenere. Astfel, investiția in microbuzul şi autobuzele nepoluante va contribui la creşterea ponderii călătoriilor folosind transportul cu vehicule electrice moderne în detrimentul autoturismului personal, se asi gură accesibilitatea locuitorilor din Comuna Bârna şi localitatea parteneră la servicii publice, la locuri de muncă, la puncte de interes local. Totodată, prin achiziţia acestor mijloace de transport se va asigura şi accesul la călătorie a persoanelor cu handicap, având în vedere că mijloacele de transport care se intenționează a fi achiziţionate — microbuzul şi autobuzele electrice — dispun de adaptare pentru accesul persoanelor cu handicap. Un alt aspect important care trebuie menţionat pentru a sublinia necesitatea majoră a acestui proiect şi pentru a înțelege de ce comuna Bârna doreşte să achiziționeze aceste mijloace de transport în parteneriat cu Municipiul Lugoj îl reprezintă demersul de asociere pe care conducerea administraţiei din Lugoj l-a inițiat — sub forma unei asociaţii de dezvoltare intercomunitar pentru zona metropolitană Lugoj. Conform legii 246/2022, Comuna Bârna face parte din localităţile enumerate ca făcând parte din zona metropolitană Lugoj. Se dorește ca la nivelul viitoarei ADI Zonă Metropolitană Lugoj să se dezvolte un serviciu public de transport. Pentru investiţia prezentată mai sus, comuna Bârna își propune să îmbunătățească calitatea vieţii locuitorilor prin accesul la vehicule nepoluante care vor contribui la reducerea consumului de combustibili fosili şi reducerea nivelului de CO2 eliberat în atmosferă. Aceasta investiţie este necesară şi oportună deoarece obiectivele acesteia corespund necesităților din punct de vedere funcţional, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului European al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de transport. Având în vedere bugetul extrem de mic al Primăriei, este necesară atragerea de fonduri pentru soluționarea problemelor de mobilitate: achiziția de microbuz şi autobuze electrice care să realizeze transportul. Obiectivul general al acestui proiect constă în îmbunătățirea condiţiilor de mobilitate în zona urbană şi în zonele rurale prin realizarea unui transport eficient, cu o bună conectivitate internă şi externă, contribuind în acelaşi timp la reducerea emisiilor cu efect de seră. Corelare cu proiecte deja implementate la nivel local. Nu este cazul. Corelare cu proiecte in curs de implementare la nivel local. Municipiul Lugoj are în implementare în cadrul POR 2014-2020 următoarele proiecte: 1. Achiziţie mijloace de transport publice — autobuze electrice 10 m, Lugoj, cod SMIS 129398; 2. Sprijin la nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest pentru pregătirea de proiecte Înanţate din perioada de programare 2021-2027 pe domeniile mobilitate urbană, regenerare urbană, centre de agrement/baze turistice (tabere școlare), infrastructură servicii publice de turism, inclusiv obiectivele de patrimoniu cu potenţial turistic şi infrastructură rutieră de interes judeţean, inclusiv variante ocolitoare și/sau drumuri legătură, cod SMIS 142275 Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare “] Având în vedere că proiectul este depus în parteneriat cu Municipiul Lugoj, trebuie să menționăm că aceasta va fi corelat cu proiectele depuse deja pe Componenta 10 — Fondul Local, Investiţia 1.1 — Mobilitatea urbană durabilă, 11.1 — Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante), cu viziunea de a înființa serviciul de transport public al zonei metropolitane Lugoj, având în vedere intenția de asociere conform Legii 246/2022 a zonelor metropolitane, putem enumera următoarele: 1. Achiziţie de mijloace de transport public - autobuze electrice, 12 m în cadrul parteneriatului: UAT Municipiul Lugoj — UAT Comuna Coșteiu, judeţ Timiş 2. Achiziţie de mijloace de transport public - autobuze electrice, în cadrul parteneriatului: UAT Municipiul Lugoj — UAT Comuna Găvojdia - UAT Comuna Victor Vlad Delamarina 3. Dezvoltarea unui sistem de management urban pentru transportul verde în Municipiul Lugoj, Timiş 4. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — puncte de reîncarcare vehicule electrice la nivelul Municipiului Lugoj 5. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană. Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii Ca stat membru al UE, România, şi-a asumat angajamente prin şi responsabilități în legătură cu protecția mediului, pentru limitarea efectelor schimbărilor climat [...]