HCL 41/2020 Leorda adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BOTOŞANI COMUNA LEORDA CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI LEORDA HOTĂRÂREA NR. 41 privind aprobarea Statutului comunei Leorda Întrunit în şedinţa ordinară din 31.07.2020, analizând referatul de aprobare al inițiatorului proiectului nr. 94/06.07.2020, având în vedere punctul nr. 10 din planul cu măsuri pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activităților nr. 5173/03.04.2020 comunicat de Instituția Prefectului - Județul Botoșani, luând în considerare avizul comisiei din cadrul consiliului local, în conformitate cu prevederile art. 104, art. 129 alin. 2 lit. a, alin. 3 lit. a, art. 139 alin. 3 lit. i din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, art. 121 alin. 1 și alin. 2 din Constituția României, art. 3, art. 4 și art. 6 paragraful 1 din Carta europeană a autonomiei locale, art. 7 alin. 2 Cod civil, în temeiul art. 139 alin. 1 și art. 196 alin. 1 lit. a din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Consiliul local al comunei Leorda adoptă prezenta hotărâre. Art. 1 Se aprobă Statutul comunei Leorda, prevăzut în anexa la prezenta hotărâre. Art. 2 Prevederile HCL nr. 72/17.11.2010 își încetează aplicabilitatea. Art. 3 Hotărârea se aduce la cunoștință publică și se comunică Instituţiei Prefectului - judeţul Botoşani și primarului comunei Leorda. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ P. SECRETAR GENERAL ANGHELUȘI CONSTANTIN DIAC-MILATINOVICI LUCIAN Page 1 of 11 Anexa la HCL nr. 41/31.07.2020 STATUTUL COMUNEI LEORDA Art. 1 Personalitatea juridică a comunei, reședința și însemnele specifice ale comunei (1) Comuna Leorda este o unitate administrativ-teritorială de bază din județul Botoșani, fiind persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii. Comuna este alcătuită din mai multe sate componente, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice, respectiv: Leorda, Costinești, Mitoc, Dolina, Belcea. (2) Reședința comunei este la Leorda. În satul reşedinţă de comună îşi au sediul autorităţile administraţiei publice locale şi sunt grupate, de regulă, celelalte autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru comuna respectivă. (3) Satele aparţinătoare îşi păstrează caracterul preponderent rural. Acestora li se aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural. (4) Pe teritoriul comunei Leorda se folosesc, în condițiile legii, următoarele simboluri: - naționale: Drapelul Romaniei (tricolor), ziua națională a României - 1 Decembrie, imnul național al României - ,,Deșteaptă-te române”, stema țării stabilită prin lege organică; - europene: Drapelul Uniunii Europene, stema Uniunij Europene, imnul Uniunii Europene, ziua Uniunii Europene - locale: Ziua comunei Leorda – 8 septembrie și stema comunei Leorda - se stabilește prin hotărârea consiliului local Art. 2 Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora, date privind constituirea şi organizarea autorităţilor administraţiei publice locale (1) Administraţia publică locală reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local. (2) Autoritatea deliberativă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale este consiliul local al comunei. Consiliul local se compune din 11 consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în condiţiile prevăzute la art. 114 din Codul administrativ. După validarea mandatelor de consilier local este organizată o şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul. Consiliul local se organizează și își desfășoară activitatea conform regulamentului aprobat prin hotărârea consiliului. (3) Autoritatea executivă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale este primarul comunei. Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. După depunerea jurământului, primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului. Rolul și atribuțiile primarului sunt stabilite de Codul administrativ și actele nromative în vigoare. (4) Autorităţile administraţiei publice locale exercită competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate, potrivit legii.  (5) Autonomia locală, se exercită de autorităţile administraţiei publice locale și reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii. Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz. Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. (6) Sediul autorităţilor este în satul Leorda, comuna Leorda, strada Principală, nr. 152. Art. 3 Întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale, localităţile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică şi descriptivă, distanţa dintre localităţile componente, rangul unităţii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional (1) Întinderea teritoriului administrativ-teritorial al comunei este pe o suprafață de 4167 ha. Delimitarea intravilanului satelor, evidența proprietăților și a folosinței terenurilor, disciplina și modul de amplasare a construcțiilor se stabilesc prin planul de amenajare a teritoriului, Planul Urbanistic General și Regulamentul local de urbanism, cadastrul general și celelalte documente sau forme de evidență stabilite prin lege, întocmite prin grija compartimentelor de specialitate și aprobate de către autoritățile publice locale potrivit competențelor legale. (2) Distanța dintre Leorda și Dolina este de 2 km, dintre Dolina și Mitoc 2,5 km, Leorda și Costinești 2 km, Belcea și Costinești este de 1 km. (3) Teritoriul administrativ al comunei de învecinează cu teritoriile administrativ-teritoriale al comunelor Brăești la nord, Roma la est, Vârfu Câmpului-nord-est, Mihai Eminescu la sud și al orașului Bucecea la vest. (4) Din punct de vedere geografic, comuna Leorda, situată în vestul județului Botoșani, se regăsește în marea unitate structurală-geomorfologică „Platforma moldovenească” și anume în partea de confluență a depresiunii Botoșani-Dorohoi, cu dealurile Siretului (șaua Bucecii), în bazinul hidrografic al pârâului Sitna, care reprezintă continuarea pe teritoriul țării noastre a extremității sud-vestice a platformei est-europene. (5) În constituţia petrografică, peste depozitele sarmaţianului inferior, domină argilele, marnele și peste acestea, depozite de luturi în combinaţie cu cretă, în grosime variabilă de la câţiva metri, până la zeci de metri. Solurile sunt reprezentate de diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenușii de pădure și soluri aluvionale, în general cu o productivitate mijlocie, cele mai fertile fiind răspândite in partea de est a comunei. Fenomenul de spălare este frecvent pe coaste. (6) Condiţiile de climă sunt cele caracteristice silvostepei temperat-continentală, cu unele accentuări în valoarea cantităţilor de precipitaţii, faţă de media anuală a Câmpiei Moldovei, datorită vecinătăţii văii Şiretului și a reliefului mai înalt. Dinamica maselor de aer este dominant nord-vestică, orientarea depresiunilor în același sens ușurând scurgerea maselor de aer dinspre valea Şiretului, spre est pe teritoriul pârâului Izvor (Morilor) și liniei ferate, determinând o scădere a valorilor de temperatură cu 2-3 grade pe firul văii, faţă de versanţi. Vegetaţia spontană este reprezentată de păduri de foioase: stejar, carpen, fag, frasin, ulm, cireș, iar la marginea acestora se întâlnesc arbuști: corn, porumbar, măceș, etc. Page 3 of 11  (7) Reţeaua hidrografică a comunei este formată din ape curgătoare și ape stătătoare. Ele sunt puternic influenţate de caracteristicile climei temperat-continentale, având volumul mare și foarte mare primăvara, când se topesc zăpezile, ori vara și toamna în perioadele de ploi abundente. Spre est și vest, teritoriul comunei Leorda este flancat de cursul pâraielor Vasilincea și respectiv Sitna. Ele au în majoritate direcţia de curgere de la nord-vest la sud-est. Râul Sitna, ce constituie cel mai mare afluent al Jijiei din judeţul Botoșani, are o lungime de 65 km și o suprafaţa de bazin de 925 km pătraţi. Art. 4 Date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, prima atestare documentară, evoluţia istorică (1) Localitățile componente ale comunei sunt atestate documentar la date istorice diferite, așa cum reiese din lucrarea „Contribuții monografice asupra așezărilor, bisericii și învățământului”, volumul II, a preotului Ioan Canciuc, publicată în anul 2013 la editura Doxologia, în Iași. (2) Satul Costinești din comuna Leorda este atestat documnetar la 15 ianuarie 1613, într-un hrisov din timpul domniei lui Ștefan Voievod. Documentul atestă că localitatea Costinești a mai purtat și denumirea de Ivancicăuți. (3) În 1816 sunt menționate ca făcând parte din ocolul târgului, ținutul Botoșanilor, satele Levorda, a lui Dumitrachi Veliscu, Dragomăneștii, a lui Ioniţă Caragea, iar din ocolul Coșulei, ţinutul Botoșanilor, făcea parte Levorda Cozmiţii, a lui loniţă Cozmiţa și Maria Ciudin și satul Costinești a Mariei Arăpoaiei. (așa cum reiese din lucrarea mai sus menţiontă, pagina 131, dar și din „Monografia comunei Leorda” a înv. Toader Pleoţ, publicată în anul 2003 la Tipografia Rof SA, în Suceava). Un alt sat care făcea parte din comuna Leorda, este Cotârgaci la care se face referire într-o altă lucrare datată din anul 1912. - Leorda, este un sat întemeiat din locuitori aduși dinafara hotarelor Moldovei pe moșia vechiului sat Ivancicăuţi, într-o zonă în care mai înainte erau intense păduri de foioase cu poieni largi (pagina 128 și 134). (4) Dolina - sat vechi răzășesc cu puţine documente pentru perioada Evului Mediu, cu cea dintâi menţiune documentară întâlnită în perioada 1625-1632, și este interesant că la anii 1701 reiese dintr-o atestare documentară că Pristești-ul făcea parte din Dolina. Tot din Dolina mai făcea parte un sat numit Pitulușenii care a fost înglobat definitiv în anii 1870-1876 în satul Dolina. (5) Belcea - s-a înfiinţat în anul 1806 de către locuitori ai satului Costinești. Satul Belcea este menţionat oficial abia în anul 1876, cand făcea parte din comuna Cucorăni, a trecut apoi la comunele Costinești, Dolina, Leorda, iar în anul 1925 a fost înglobat, probabil, în satul Costinești, pentru a redeveni ulterior sat component al comunei Cucorăni (1929), și abia în anul 1931 sat distinct al comunei Leorda (pagina 146). (6) Mitoc - cea dintâi menţiune documentară a satului Mitoc este din anul 1871, când Râvnicu, Găureana și Mitocu erau considerate numele vechi ale satului Dolina, sau mai degrabă cătune ale satului Dolina. Din anul 1924 Mitocul apare ca sat distinct, iar din 1956 este component, oficial, din comuna Leorda. (7) În urma reformei administrative din data de 16.02.1968 comuna Leorda rămâne formată până în prezent din satele Leorda, Belcea, Costinești, Dolina și Mitoc. Anterior acestei date cuprindea și satul Cotârgaci (desprins în anul 1945, acum în administrația comunei Roma), Popeni și Găureana (desprinse în anul 1950, acum în administraţia comunei Brăeşti). (8) Denumirea comunei Leorda datează din 5 aprilie 1906, când reședința comunei s-a stabilit în satul Leorda, situat în centrul vatrei satului.  Art. 5 Criteriile potrivit cărora se poate conferi şi retrage persoanelor fizice române sau străine calitatea de cetăţean de onoare al comunei (1) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, atunci când este cazul, în baza unui regulament propriu distinct aprobat prin hotărâre. Prin acest regulament se stabilesc criteriile potrivit cărora se poate conferi persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau altor persoane importante, reprezentative pentru comună, drepturile de care se bucură aceste persoane, precum şi condiţiile de pierdere sau de retragere titlului conferit. (2) Consiliul local poate acorda titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a comunei în baza unei proceduri aprobate prin hotărârea consiliului local Art. 6 Componenţa şi structura populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, defalcate inclusiv pe localităţi componente; aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba sa maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile publice deconcentrate; (1) Populația la 1.01.2010, transmisă de Direcția Județeană de Statistică Botoșani era de 2691 persoane, din care 1340 masculin și 1351 feminin, populația cu vârsta între 18 și 62 de ani fiind de 1579 persoane, din care 830 masculin și 749 feminin. (2) Comuna Leorda este localitatea comună a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială, de locul nașterii sau de satul în care locuiesc. (3) Pe teritoriul comunei Leorda își poate stabili domiciliul sau reședința orice persoană sau familie care îndeplinește condițiile prevăzute de Constituția României și de legile țării. Art. 7 Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora (1) Căile de comunicație din comuna Leorda sunt atât rutiere cât și feroviare. (2) Comuna Leorda este străbătută de DN 29 B cu traseul Botoșani-Dorohoi și apoi spre Darabani, Rădăuți-Prut Lipcani/Republica Moldova – traseu tangențial cu localitățile Leorda, Dolina și Mitoc, drum modernizat și asfaltat. (3) DJ 291 cu traseu spre Bucecea constituie un alt traseu major de circulație al județului spre Suceava (prin Vârfu Câmpului) și Cernăuți/Ucraina (prin Siret), traversează localitățile Leorda și Bucecea. (4) Pe teritoriul comunei se mai găsesc drumurile comunale DC 66 Leorda-Roma cu traseu prin localitatea Dolina, DC 68 Leorda-Brăești cu traseu prin localitățile Dolina și Mitoc, DC 66 A Leorda-Costinești. (5) Comuna Leorda constituie un important nod de cale ferată pe artera Botoșani-Verești, în stația Leorda asigurându-se legătura cu a doua magistrală de cale ferată a județului, spre Dosohoi și Iași. (6) Transportul persoanelor către reședința de județ, municipiul Botoșani, și celelalte localități din țară se realizează prin operatori de transport privați. Art. 8 Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea (1) În privința asistenței sociale, la nivelul comunei Leorda funcționează un compartiment de asistență socială, în cadrul primăriei comunei Leorda. La nivelul comunei Leorda se regăsește un Page 5 of 11 grup de risc format din persoane extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate și cu o situație economică foarte precară. (2) În domeniul educației funcționează 3 unități de învățământ care includ și grădiniție, două alte obiective fiind temporar nefuncționale, o bibliotecă cu un fond de carte de peste 6.000 de volume, situată în apropierea sediului primăriei comunei Leorda. (3) În comuna Leorda funcționează în prezent un cabinet individual de medicină generală. Art. 9 Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură (1) Activitățile economice specifice comunei sunt agricultura, cu ponderea cea mai mare, urmată de creșterea animalelor și apicultură. Principalele culturi agricole sunt grâu, secară, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, soia și cartofi. (2) Populația de pe teritoriul comunei se preocupă de creșterea bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor și păsărilor. Art. 10 Serviciile publice Consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local stabilite prin lege. Art. 11 Informaţii privind bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale (1) Domeniul public al comunei este alcătuit din bunurile prevăzute în anexa nr. 4 la Codul administrativ, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege ca fiind bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, incluzând cu titlu exemplificativ: 1. drumurile comunale, vicinale şi străzile; 2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement; 3. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean; 4. reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente; 5. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea; 6. locuinţele sociale; 7. statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional; 8. bogăţiile de interes public ale subsolului, dacă prin natura lor sau prin declaraţia legii nu sunt de interes public naţional; 9. terenurile cu destinaţie forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat; 10. cimitirele orăşeneşti şi comunale; 11. porturile de agrement - terenurile pe care sunt situate acestea, cu drumurile de acces aferente, diguri, cheiuri, pereuri şi alte construcţii hidrotehnice destinate pen [...]