HCL 4/2021 Iclod adoptată

ROMÂNIA JUDETUL CLUJ COMUNA JCLOD CONSILIUL LOCAL Holărărea m. 4 din 28 ianuarie 2021 privind aprobarea Statutului Comunei Iclod, județul Cluj Consiliul local al comunei Iclod întrunit în şedinţă ordinară; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre iniţiat de primarul comunei, privind aprobarea Statutului Comunei Iclod, judeţul Cluj; Vazand prevederile art. 104 si art. 129, alin. (3) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Văzând raportul si avizul comisiilor de specialitate, in urma votului deschis exprimat; În temeiul drepturilor conferite prin art. 139 (1) şi art. 196 (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ; holărăşte: Art. Se aprobă Statutul Comunei Iclod, judetul Cluj, conform Anexei care face parte integranta din prezenta. Art.2. Prezenta se comunică în termenul prevăzut de lege Instituţiei Prefectului jud. Cluj şi se aduce la cunoştinţă public prin afişare la sediul primăriei/consiliului local şi publicare pe pagina de internet a comunei. Preşedintele şedinţei contrasemnează Oltean Ana Maria secretar general al comunei Bonţidean Geprgeta Melinda p. Flueras Beşa Raluca Elena | Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prev. OUG, Nr. 57/2019 privind Codul administrativ, astfel : - total consilieri locali în funcţie: 13; - consilieri locali prezenţi : 13; - consilieri aflaţi în conflict de interese: x; - voturi “pentru”: 133 - voturi “împotrivâP: i - “abţineri ? : x, Anexă la HCL nr. 4/28.01.2021 STATUTUL comunei Jclod, judeţul Cluj În conformitate cu prevederile art. 104 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Statutul comunei Iclod cuprinde date şi elemente specifice cu rolul de a o individualiza în raport cu alte unităţi similare, după cum urmează; CAP. 1. Delimitare şi întindere Comuna Iclod este situată în partea centrală a judeţului Cluj, în culoarul larg al Someşului Mic, în lunca sa. | Situată la circa 40 km de municipiul Cluj-Napoca, comuna Iclod se învecinează la: Nord: municipiul Dej şi comuna Mintiu-Gherlii; Sud: comunele Bonţida şi Dăbâca; Est: municipiul Gherla; Vest: comunele Corneşti şi Aluniş. Importantă unitate administrative-teritorială, comuna Iclod are în componenţa sa un număr de cinci sate şi anume: Iclod, Fundătura, Iclozel, Livada şi Orman. Reşedinţa comunei este satul Iclod, celelalte patru sate fiind situate la o distanță de reşedinţa comunei, astfel: - 3 km Fundătura; - 2 km Iclozel; - 3 km Livada; - 9 km Orman. Suprafaţa totală a comunei este de 68 kmp, adică 6.792 ha teren, din care 2.896 ha este arabil. Clima nu reprezintă trăsături particulare importante, încadrându-se în climatul temperat continental de tranziţie, cu particularităţile micro-climatice imprimate de culoarul Văii Someşului Mic, cu orientare nord-sud. Temperatura medie anuală este de 8,3* C. Reţeaua hidrografică este reprezentată printr-o arteră principală — Someşul Mic, în care sunt colectate apele Văii Lujerdiului şi Mărului. CAP. II. Istoric Urmele materiale descoperite pe teritoriul actualei comune Iclod, atestă prezenţa din cele mai vechi timpuri a unor grupuri de oameni cu viaţă sedentară, care pe lângă vânat şi pescuit se ocupau şi cu cultivarea rudimentară a pământului, precum şi cu creşterea animalelor domestice. În urma unor cercetări, într-o porţiune a locului numită Pământul Vlădiciei a fost scoasă la iveală o aşezare neolitică aparţinând culturii TURDAŞ, datând din perioada târzie a epocii neolitice. Teritoriul comunei se întindea în partea nordică a vetrei dacice, populaţia locală fiind supusă romanizării. Chiar după retragerea stăpânirii romane, populaţia băştinaşă a continuat să-şi ducă mai departe existenţa sa prin veacurile care vor urma, fiind păstrătoare a tradiţiilor culturale dacice, îmbinate cu forme ale culturii romane. Aşezările de aici sunt pomenite în documentele din a doua jumătate a sec. al XIV-lea; astfel, satul Iclod este menţionat pentru prima dată în documentele din anul 1348 sub denumirea de /c/odul Mare. Din punct de vedere administrativ, comuna Iclod făcea parte din Comitatul So/noc Dăbâca. Stăpânirea maghiară a făcut ca satele atestate pe teritoriul de azi a comunei să primească denumiri ungurești, iar hotarul comunei devine moşia nobililor stabiliţi aici de origine maghiară şi germană. Este atestat de asemenea, faptul că țărănimea se manifestă deschis împotriva nobililor, participând la Răscoala din 1437 de la Bobălna, iar mai târziu în 1514 la Răscoala condusă de Gheorghe Doja. Documentele vremii menţionează şi faptul că începând cu anul 1750, în Iclod s-au aşezat familii de evrei. În anul 1837, la Iclod era Protopopiat. Printre preoţii comunei este amintit şi Luca Zugravul, care în 1681 a zugrăvit Icoana pe sticlă a Sfintei Maria, donată mai târziu Mănăstirii Nicula. În sânul populaţiei din Iclod, pe parcursul existenţei sale, s-a manifestat puternic sentimentul naţional, asigurându-se astfel limba, credinţa şi neapărat numele de român. Din satul Iclod s-a ridicat Memorandistul Gavrilă Tripon, luptător pentru drepturile “naţionale ale românilor, participând la Mișcarea Memorandistă din 1892. La 1 decembrie 1918 populaţia comunei a trăit marele eveniment al Unirii, participând cu delegaţi la adoptarea actului Unirii de la Alba-Iulia. După 1918 comuna a devenit o importantă aşezare rurală, cunoscând o dezvoltare economică şi socială ascendentă. După Diktatul de la Viena, comuna Iclod cunoaşte teroarea şi politica de deznaționalizare, situaţie care ia sfârşit la 13 octombrie 1944, când unităţi ale armatei române au intrat în Iclod, fiind primite cu bucurie de populaţia comunei. Anii care vin sunt grei pentru populaţia comunei, care prin cooperativizare forţată este deposedată de pământ, fiind obligată să-şi caute de lucru în unităţile industriale şi de construcţii din oraşele apropiate. CAP. III. Populația Populaţia stabilă a comunei a ajuns conform datelor statistice din 2011 la cifra de 4.139 locuitori. Populaţia majoritară de 95,47 % din totalul locuitorilor este reprezentată de cetăţenii de naţionalitate română, 2,22 % sunt de etnie maghiară și 2,31 % sunt rromi/ţigani. CAP. IV. Rangul reședinței de comună şi al satelor aparținătoare În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional — secţiunea IV-a, reţeaua de localităţi este compusă din localităţi urbane şi localităţi rurale ierarhizate pe ranguri. Potrivit acestei legi, ierarhizarea localităţilor rurale pe ranguri la nivelul comunei Iclod, este următoarea: - rangul IV îi revine satului Iclod, fiind reşedinţa comunei; - rangul V îl deţine satele componente: Fundătura, Iclozel, Livada şi Orman. În funcţie de numărul locuitorilor, comuna Iclod face parte alături de alte comune din categoria a II-a, întrucât populaţia stabilă se situează între 3001 - 7000 de locuitori. CAP. V. Autorităţile administrației publice Conform prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, comunele sunt unităţi administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comună sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali şi delegatul sătesc, care îndeplinesc o funcţie de autoritate publică. Prima constituire a consiliului local al comunei Iclod a fost constatată prin hotărârea sa nr. 3 din 22.02.1992, ca rezultat al alegerilor din 09.02.1992. Actuala componenţă a consiliului local este rezultatul alegerilor locale desfăşurate la 27 septembrie 2020. Prin Ordinul Prefectului judetului Cluj nr. 494/28.10.2020, se declară legal constituit consiliul local al comunei Iclod, din a cărei componenţă fac parte un număr de treisprezece consilieri locali, aparţinând: PNL un număr de cinci, PSD un număr de patru, PMP un număr de doi, PRO România unu şi PPU unu. . Lista consilierilor locali validaţi şi a apartenenţei lor politice este următoarea: Crăciun Flaviu Vlad - PNL Cupşa Marius - PNL Hurducaş Nicolae - PNL Moţ Lazar - PNL Roman Bogdan-Liviu - PNL Băran Lidia - PSD Morar Aurel-Marcel - PSD Moţ Ghiorghe - PSD Oltean Ana-Maria - PSD Mureşan Maria - PMP Popovici Liviu - PMP Oprea Ilie - PRO România Hurducaş lonel - PPU De asemenea în şedinţa de constituire, dl. Pîrţoc Emil-loan, candidat independent, a depus jurământul în calitate de primar ales. Sediul celor două autorităţi, consiliul local şi primarul, este stabilit în satul Iclod, nr. 440/A, jud. Cluj. CAP. VI. Consultarea populaţiei pentru probleme importante prin A. Referendum Problemele deosebite din comuna Iclod, pot fi supuse aprobării locuitorilor prin referendum local organizat in condiţiile Legii nr. 3/2000. Referendumul local se poate organiza în toate satele componente, ori numai în unele dintre acestea. Problemele ce urmează a fi supuse referendumului local, se stabilesc prd hotărâre adoptată de către consiliul local. B. Adunări cetățenești Cetăţenii comunei pot fi consultaţi şi prin adunări cetăţeneşti organizate pe sate. Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către primar, la iniţiativa acestuia, ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie. Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei, orei şi locului unde urmează să se desfăşoare aceasta. Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor din localitate şi aprobă propuneri cu votul majorităţii celor prezenţi. Modul desfăşurării adunării se consemnează într-un proces verbal, care se transmite primarului, urmând ca acesta să aducă la cunoştinţă consiliului local în prima şedinţă conţinutul acestuia, ocazie cu care se vor stabili modalităţi concrete de rezolvare și finanţare, dacă este cazul. Soluţia aprobată de către consiliul local se aduce la cunoştinţă publică, prin grija secretarului general al comunei. Cetăţenii comunei Iclod au dreptul de a participa prin modalităţile prevăzute în actele normative la viaţa politică, economică, socială şi cultural sportivă a comunei. CAP. VII. Cooperare, asociere, aderare şi încheierea unor acorduri Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să coopereze şi să se asocieze în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunale cu scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori a furnizării în comun a unor servicii publice. Contorm prevederilor legale şi în limitele competenţelor, unităţile administrativ- teritoriale au dreptul să se asocieze şi cu unităţi administrative-teritoriale din străinătate. De asemenea unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii. Unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri pentru a participa la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonale sau regionale, în condiţiile legii. Pentru a realiza înțelegerile de cooperare pe care unităţile administrativ-teritoriale intenționează să le încheie cu unităţile administrativ-teritoriale din alte ţări, înainte de supunerea lor spre aprobare de către consiliul local, unităţile administrativ-teritoriale prin primari, transmit Ministerului Afacerilor Externe spre avizare conformă, proiectele de înţelegere. Iniţiativa unităţii administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţională, va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. Acordurile şi convențiile încheiate de către consiliul local, nu angajează decât responsabilitatea acestuia. Pe baza hotărârii consiliului local va fi semnat contractul de cooperare, asociere, aderare şi acordurile. CAP. VIII. Criterii pentru conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al comunei Iclod” pentru persoanele fizice române şi străine cu merite deosebite Consiliul local Iclod poate conferi persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan economic, politic, social sau cultural, titlul de cetățean de onoare al comunei Iclod. Acelaşi titlu poate fi conferit şi altor persoane importante şi reprezentative pentru comună în cunoaşterea, promovarea şi susținerea pe plan judeţean, naţional şi internaţional a intereselor comunei Iclod. Titlul de cetățean de onoare al comunei Iclod, constă în acordarea unei diplome şi a unui simbol al autorităţii publice locale. Conferirea titlului, precum şi pierderea sau retragerea acestuia se va face prin hotărâre adoptată de către consiliul local. CAP. IX. Atribuirea sau schimbarea de nume Consiliul local poate hotări atribuirea sau schimbarea de denumire pentru instituţii şi obiectivele de interes local. : Dacă atribuirea denumirii vizează nume de personalităţi sau evenimente. istorice, politice, culturale, de altă natură, ori schimbarea unor astfel de denumiri, consiliul local va adopta hotărâre numai după o prealabilă analiză şi avizare în comisia judeţeană pentru atribuirea de denumire, care funcţionează pe lângă Instituţia Prefectului, sub sancţiunea nulităţii acesteia. Solicitarea avizului este obligatorie şi are caracter consultativ. CAP. X. Însemne specifice ale comunei Semnul distinctiv al comunei Iclod este reprezentat de stema ce va fi însuşită. După aprobare stema comunei poate fi reprodusă pe imprimatele consiliului local şi ale primăriei şi expusă pe frontispiciul sediului, precum şi în interiorul acestuia în locuri anume stabilite. CAP. XI. Căi de comunicaţii Legăturile interjudeţene şi intrajudeţene sunt asigurate prin traversarea comunei de către magistrala de cale ferată nr. 300, de drumul european E 576 suprapus de DN 1 C în lungime de 6,9 km, de drumul judeţean 109 B spre Corneşti în lungime de 272 km şi 161 C spre Aluniş în lungime de 1,7 km, precum şi a celor comunale. CAP. XII. Jnstituţii de educație, cultură, artă, culte, sănătate şi asistență socială a. Reţeaua de învățământ Nr. Unitatea de învățământ Tip unitate crt. 1 Şcoala gimnazială Iclod, com. Iclod Personalitate juridică 2 Şcoala gimnazială Livada, com. Iclod Structură învățământ 3 Grădiniţa cu program normal ”"GHE. MOCEANU” Structură Orman, com. Iclod învățământ De asemenea in localitatea Livada functioneaza un centru tip After School, frecventat de elevi din intraga comuna. b. Cultură, artă, monumente istorice şi de artă, datini În comuna Iclod funcţionează instituţii de cultură, precum: - Muzeul de Etno — Arheologie şi Istorie Prof. loan Aurel Bulbuc; - Centrul Cultural Iclod; - Camine culturale in Fundatura, Orman si Livada. e. Culte În comuna Iclod conform statisticilor existente funcţionează un număr de cinci dintre cultele religioase. Ponderea pe religii a populaţiei comunei este următoarea: - Ortodoxă 85,95 % - greco-catolică 4,80% - penticostală 5,20% - reformată 2,30% - baptistă 1,75% Majoritari în comună, ortodocşii beneficiază la Iclod, Fundătura, Iclozel, Livada și Orman de aşezăminte religioase. Asemenea aşezăminte aparţinând cultului greco-catolic, există în satele Iclod, Livada și Orman, ale cultului penticostal în satele Fundătura, Livada şi Orman. Cultul reformat are aşezăminte în Iclozel şi Livada, iar cultul baptist în Iclod. d. Sănătate În comuna Iclod asistența medicală este asigurată de către doi medici, care deservesc dispensarul comunal, precum si de un medic stomatolog. De asemenea există şi două farmacii situate în localitatea Iclod. CAP. XIII Funcţii economice a. Industria În comuna Iclod îşi desfăşoară activitatea mai multe societăţi comerciale. Principalele ramuri industriale sunt: - prelucrarea metalelor; - prelucrarea lemnului. b. Agricultura Structura dinamică a fondului funciar în cadrul comunei Iclod se concretizează în existenţa suprafeţei de 6.792 ha teren, din care 5.149 ha teren agricol şi 1.643 ha teren neagricol. Principalele categorii de folosinţă a terenului sunt: - arabil 3.008 ha - păşuni 1.538 ha - fânețe 582 ha - livezi 21 ha - păduri 795 ha - ape 127 ha - drumuri 156 ha - curţi şi construcţii 222 ha - teren neproductiv 343 ha În ce priveşte structura culturilor, cea mai mare suprafaţă este ocupată cu porumb si plante de nutret. Cresterea animalelor, care a constituit in trecut una din ocupațiile principale ale locuitorilor comunei, este reprezentata prin existenta mai multor ferme de familie, care cresc cu preponderenta bovine pentru lapte sau carne, ovine si caprine. In comuna Iclod se cunoaşte o dezvoltare a activităţii de prelucrare a produselor agricole, existând: - mori pentru porumb/furaje - un agent economic pentru prelucrarea laptelui. Sănătatea animalelor este asigurată de către medicul şi asistenții veterinari de la dispensarul veterinar din localitatea Iclod. CAP. XIV. Servicii publice existente Conform prevederilor legale, serviciul public este denumit ca o structură organizatorică, înfiinţată pe baza legii de către consiliul local investit cu anumite atribuţii, încadrate cu personal de specialitate, cu scopul satisfacerii unor interese comune ale colectivităţi, 6 Sub autoritatea consiliului local îşi desfăşoară activitatea serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă. CAP. XV. Patrimoniul Patrimoniul comunei Iclod este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. Bunurile imobile cuprinse în domeniul public al comunei Iclod sunt atestate în acest sens prin Hotararea Guvernului nr. 969/2002, anexa 44. Dreptul de proprietate publică se poate dobândi pe cale naturală, prin achiziţii publice, prin exproprieri pentru cauză de utilitate publică şi prin acte de donaţie şi legate cu sarcini şi acceptate de către consiliul local. Acest drept încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al comunei şi invers, se poate face numai prin hotărâre a consiliului local. Administrarea domeniului public se realizează de către consiliul local, care poate transmite acest drept în condiţiile legii. În litigiile privind dreptul de proprietate publică, comuna este reprezentată de către consiliul local, care dă în acest sens mandat scris primarului. Bunurile aflate în domeniul privat al comunei se identifică anual prin inventariere. Toate bunurile comunei sunt supuse inventarierii anuale, operaţiune în urma căreia primarul prezintă un raport cu privire la gestionarea acestora. Consiliul local hotărăşte ce bunuri aparţinând domeniului public sau privat al comunei să fie date în administrarea unei instituţii publice, să fie concesionate, ori să fie închiriate. Vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor apartinand domeniului public sau privat al comunei se face în condiţiile legii. Consiliul local poate da în folosinţă gratuită pe termen limitat bunuri mobile şi imobile din proprietatea publică sau privată, persoanelor jurudice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere, de utilitate publică, ori servicii publice. CAP. XVI. Partide politice Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale, Activitatea social politică în comuna Iclod este marcată de partide politice. Pentru alegerile locale din 2020 în comuna Iclod au fost depuse pentru cele 13 mandate de consilieri locali, un număr de 73 candidaturi. De asemenea, au fost înscrise în competiţie $ partide politice şi au obţinut mandate în consiliul local, după cum urmează: - PNL: 5 mandate - PSD: 4 mandate - PMP: 2 mandate - PRO România: | mandat - PPU: 1 mandat. Preşedintele ședinței contrasemnează Oltean Ana Maria secretar genera [...]