HCL 248/2023 adoptată

Anexa nr. 1 la Hotararea Consiliului Local nr. 248/30.06.2023 privind aprobarea depunerii proiectului „Școala Verde – Modernizarea clădirii Colegiului Național G. Ibrăileanu” spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C15: Educație, Investiția 10: Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi și a cheltuielilor legate de proiect Descriere sumară a investiției propusă prin proiect1 Tipurile de intervenții propuse pentru clădire:  Soluții recomandate pentru anvelopa clădirii  Desfacerea termosistemului existent din polistiren expandat şi izolarea pereţilor exteriori cu cu vata minerala bazaltica de faţadă dublă densitate de 15 cm, λmax < 0,040 [W/mK], amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu o masă de spaclu de minim 5 mm grosime și tencuială acrilică structurată (sau similara) de minim 1,5 mm grosime.  Izolarea soclului cu polistiren extrudat de 10 cm, protejat cu o masă de spaclu de minim 5 mm grosime şi tencuială acrilică structurată (sau similara) de minim 1,5 mm grosime.  Vopsirea finisajelor exterioare ale termosistemului pereţilor şi soclului.  Repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării inflltraţiilor la infrastructura clădirii.  Suplimentarea cu 20 cm polistiren extrudat (EPX) sau expandat (EPS) de înaltă densitate pentru terase (λmax = 0,037 [W/mK]) peste stratul termoizolant existent la nivelul planşeului superior (terasă). Inainte de montajul stratului suplimentar se vor remedia zonele cu infiltrații de apă la nivelul terasei, inclusiv repararea sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice. După suplimentarea temoizolaţiei se va reface stratul hidroizolator (membrană hidroizolantă).  Înlocuirea tamplariei existente din PVC şi Al de pe faţade minim 6 camere si geamuri triple cu strat de Argon, cu o rezistenţă termică de R>0,95 m2K/\V. Îmbunătăţirea etanşării între toc şi zidărie (conform recomandărilor de mai sus).  Soluții recomandate pentru instalațiile aferente clădirii  Înlocuirea robinetilor de reglaj nefunctionali cu alţii noi si montarea robinetilor cu cap termostatic pe corpurile de încălzire.  Repararea /inlocuirea ţevilor defecte ale instalaţiei de încălzire si a apei calde menajere. 1 Cf. datelor din Raportul de audit energetic, cu asumarea atingerii indicatorilor din Ghidul solicitantului „Construirea si dezvoltarea unei retele-pilot de scoli verzi”  Echilibrarea instalaţiei de încălzire pentru a încălzi eficient şi clasele aflate la ultimul nivel (În special cele de pe colţuri)  lnlocuirea corpurilor de încălzire învechite sau deteriorate cu radiatoare din aluminiu.  Creşterea gradului de automatizare al echipamentelor de producere a energiei termice prin implementarea unei automatizări la nivelul întregii clădiri, montarea de termostate in fiecare încăpere cu programatoare orare si/sau cu monitorizare de la distantă a temperaturii incăperilor.  Folosirea unui sistem de management al clădirilor (BMS), sistem modular care se bazează pe un schimb rapid şi eficient de informaţii între diferite componente şi dispozitive implicate. Sistemul reprezintă un ansamblu de echipamente destinate controlului automat supravegherii centralizate şi locale a diferitelor subsisteme care echipează clădirea, pentru eficientizarea consumurilor energetice (Încălzire, iluminat, ventilare/climatizare)  Echilibrarea hidraulica a ramurilor distributiei instalatiei de incalzire.  Solutii pentru sisteme regenerabile de producere a energiei electrice  Montarea unui sistem de panouri solare care sa asigure cel puţin 40% din energia anuală pentru necesarul pentru a.c.m. + un boiler de cel puţin 300 litri.  Montarea unei pompe de căldură care s-ar alimenta şi cu surplusul de energie electrică produsă de sistemul fotovoltaic on-grid.  Înlocuirea becurilor cu incandescenţă şi lămpi cu descărcare in gaze cu lămpi tip LED;  Creşterea gradului de automatizare al echipamentelor de iluminat prin montarea senzorilor de prezenta in spatiile fara utilizare continua, precum si controlul automat al iluminatului funcţie de gradul de ocupare si de lumina naturala primita de clădire.  Montarea unui sistem fotovoltaic on - grid de minim 50 kW care va produce anual minim 58.000 kW, energie electrică care va acoperi minim totalul consumului de energie electrică pentru iluminat, ventilare şi parţial pentru climatizare (minim 50%). Recomandarea este să se monteze un sistem on - grid de 100 kW. Diferenţa de energie (după acoperirea integrală a consumului pentru iluminat, ventilare mecanică cu recuperare de căldură şi climatizare) se va folosi la pompele de căldură care pot acoperi 30-40% din necesarul de energie pentru încălzire. În auditul energetic s-a luat în calcul un sistem fotovoltaic on-grid de 50 kW, care ar produce anual minim 58.000 kW. (În cazul montării unui sistem fotovoltaic on-grid de 100 kW, surplusul de energie electrică va alimenta pompele de căldura care vor genera peste 30 kWh/m2 din necesarul de energie finală pentru incălzire).  Solutii pentru asigurarea climatizarii/instalatii de ventilare mecanica si filtrare a aerului (c.t.a-uri si recuperatoare de caldura)  Inlocuirea echipamentelor vechi de climatizare cu unele noi cu tehnologie "inverter" pentru reducerea consumului de energie electrică;  Montarea unor sisteme descentralizate de ventilaţie cu recuperare de căldură (eficienţa recuperare minim 75%) în sălile de curs, laboratoare, llirouri, cu debit reglabil 200-1000 m3/h.Sistemul va asigura o ventilare corecta a sălilor de clasa, laboratoarelor şi birourilor, menţinând nivelul de bioxid /monoxid de carbon şi nivelul umidităţii la valori optime d.p.d.v. al sănătăţii ocupanţilor. Unităţile de ventilaţie vor avea conectare la internet în standard şi control de la distanta, verificarea parametrilor şi programarea lor realizându- se prin telefon.  Pentru instalaţiile de apă caldă curentă :  Realizarea distributiei de apa calda la fiecare grup sanitar.  Termoizolarea conductelor de distributie a apei calde menajere  Adoptarea schemei de preparare apa calda de la boiler cu acumulare  Inlocuirea obiectelor sanitare existente.  Bateriile si armaturile vor fi de calitate ridicata, cu limitarea consumului de apa.  Echilibrarea hidraulică a reţelei de distribuţie a apei calde de consum  Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.  Apa calda de consum se va prepara cu panouri solare cu tuburi vidate, asigurand 80% din necesarul de consum.  Pentru instalaţiile electrice de iluminat :  Se vor monta corpurile de iluminat, prizele, tablourile, conductorii electrici si tuburile de protectie, aparatajul toate fiind echipamente noi, performante.  Prevederea panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru iluminat in proportie de 70%.  Din punct de vedere al performanţei energetice, sistemul de iluminat trebuie dimensionat astfel încât consumul de energie electrică să fie minim, în condiţiile realizării unui mediu luminos adecvat activităţii umane desfăşurate.  La alegerea sistemului de iluminat se au în vedere următoarele aspecte: - sarcina vizuală specifică activităţii desfăşurate în încăperea respectivă; - clasa de calitate a sistemului de iluminat (minim B - înaltă calitate) - nivelul de iluminare impus prin normativ;cf. Metodologiei din 2007 - modul de distribuţie a fluxului luminos (de ex. SIL semi-direct); - estetică.  Alegerea sursei de lumină: se recomandă utilizarea cu preponderenţă a surselor cu descărcări, cu condiţia realizării condiţiilor de confort vizual impuse de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.  Din punct de vedere al performanţei energetice, alegerea corpului de iluminat se va face în funcţie de randamentul optic al acestuia,  . Randamentul optic al corpurilor de iluminat variază în funcţie de tipul corpului de iluminat şi de firma producătoare, acesta având o gamă de valori cuprinsă între 0.28 şi 0.98. Alegerea unor corpuri de iluminat cu randament necorespunzător duce la reducerea eficienţei energetice a sistemului de iluminat. În consecinţă, se va opta cu preponderenţă pentru corpuri de iluminat cu randament optic mare, în condiţiile în care calitatea mediul luminos a unei încăperi (oricare ar fi destinaţia acesteia) este cea indicată prin normativul în vigoare.  Balasturile utilizate în circuitul de alimentare ale surselor de lumină pot fi: balasturi electromagnetice şi balasturile electronice. Din punct de vedere al eficienţei energetice, balasturile electronice au un consum energetic redus, utilizarea acestora conducând la o importantă reducere a consumului global de energie electrică (pentru întreaga clădire) şi, de asemenea, la o serie de avantaje din punct de vedere funcţional, cum ar fi: creşterea eficacităţii luminoase a lămpilor fluorescente, creşterea duratei de funcţionare a acestor surse, posibilitatea varierii fluxului luminos în funcţie de necesităţile utilizatorului.  Se va monta sistem automat de control al iluminatului cu senzori de prezentă, cel putin unul în fiecare încăpere iar la suprafete mari cel putin 1 la 30 mp.  Conductorii electrici utilizati,tuburile de protectie si modul de montaj, aparatele electrice si corpurile de iluminat vor fi in concordanta cu cu importanta si destinatia constructiei.  Tablourile electrice se vor înlocui astfel încît sa corespunde normelor generale si departamentale de protectie și vor fi echipate cu aparate care vor prezenta siguranță in exploatare.  Se va respecta prevederile STAS 2612 referitoare la protectia impotriva electrocutarilor si limitele admise.  Se vor folosi echipamente de protectie impotriva socurilor electrice.  Se vor prevedea echipamente de protectie pentru curenti diferentiali reziduali si supracurenti;  Nivelul de iluminare a incaperilor se va recalcula în conformitate cu normativul pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri, NP – 061 – 2002;  Puterea electrica rezervata pentru iluminat va fi de 3,5-10,6 W/ m2 .(in functie de destinatia incaperii).  Asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).  Sinteza soluțiilor de reabilitare termoenergetică - Termoizolatie pereti exteriori cu vata bazaltica de 15 cm grosime. - Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie eficienta energetic R’≥R’min=0.92 m2K/W vitraj triplu cu fante pentru ventilare, low-e. - Modernizarea instalatiilor de producere incalzire, apa calda menajera si iluminat. - Montarea panourilor solare pentru producerea energiei necesare iluminatului interior si a apei calde menajere. Valoare la începutul Valoare la finalul Indicatori / Rezultate implementării implementării proiectului proiectului Consumul anual specific de energie 186,627 47,632 finală pentru încălzire (kWh/m²an)2 2 Cf. punctului 1.7 din Ghid: ”Pentru renovari, contractele vor include o cerinta minima de reducere a consumului de energie pentru incalzire cu cel putin 50% in comparatie cu consumul anual de energie pentru incalzire inainte de renovarea cladirii, ceea ce va conduce la o crestere cu 30% a economiilor de energie primara in comparatie cu starea anterioara renovarii” Consumul de energie primară totală 304,386 157,75 (kWh/m²an) Consumul de energie primară totală utilizând surse convenționale 304,386 102,81 (kWh/m²an) Consumul de energie primară totală 0 54,94 utilizând surse regenerabile (kWh/m²an) Nivel anual estimat al gazelor cu efect de 68,054 28,582 seră (echivalent kgCO2/ m²an)3 Reducere procentuala % Consumul anual specific de energie finală pentru încălzire (kWh/m²an)2 74,477 % Consumul de energie primară totală 48,174 (kWh/m²an) % Consumul de energie primară totală 66,224 utilizând surse convenționale (kWh/m²an) % reprezentând emisiile de CO2 față de 58,001 emisiile de CO2 înainte de renovarea fiecărei clădiri Tip de renovare energetică aprofundata Presedinte de Sedinta Auditor energetic Manuel Ciprian Bostan Nume Consilier local, Semnătura 3 Cf. punctului 1.7 din Ghid: ”Pentru renovari, contractele vor include o cerinta minima de reducere a consumului de energie pentru incalzire cu cel putin 50% in comparatie cu consumul anual de energie pentru incalzire inainte de renovarea cladirii, ceea ce va conduce la o crestere cu 30% a economiilor de energie primara in comparatie cu starea anterioara renovarii”