HCL 211/2020 Giurgiu adoptată

ROMÂNIA Judeţul GIURGIU CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU HOTĂRÂRE privind completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Giurgiu nr.146/08.04.2020 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru „Înlocuire şi redimensionare reţea de transport agent termic între racord PT71 şi racord PT62” CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU întrunit în ședință ordinară, Având în vedere: - referatul de aprobare al Primarului municipiului Giurgiu, înregistrată la nr.30.532/15.06.2020; - raportul de specialitate al Direcţiei Tehnice, înregistrat la nr.31.106/17.06.2020; - avizul comisiei buget - finanțe, administrarea domeniului public și privat; - prevederile art.44, alin.(1), din Legea nr.273/2006 privind Finanţele Publice Locale, modificată și completată, ale Hotărârii Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare și conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice, ale art.71, alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale Legii nr.24/2002 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificări și completări. În temeiul art.129, alin.(2), lit.„b” și alin.(4), lit.„d”, art.139, alin.(3), lit.„a” și art.196, alin.(1), lit.„a” din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ, HOTĂRĂȘTE: Art.|. Se aprobă completarea Hotărârii Consiliului Local nr.146/08.04.2020 prin introducerea după art.1, a unui nou articol 11, care va avea următorul conţinut: „Art.1!. Se aprobă studiul privind Analiza eficienţei energetice și economice pentru Înlocuire și redimensionare rețea de transport agent termic între record PT71 şi racord PT62, prevăzut în anexa 3, parte integrantă din prezenta hotărâre.” 2 Art.Il. Prezenta hotărâre se va comunica Instituţiei Prefectului - Judeţul Giurgiu în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, Primarului municipiului Giurgiu, Direcţiei Economice și Direcţiei Tehnice din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului Giurgiu pentru ducerea la îndeplinire. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR GENERAL, Dragomir lon Băiceanu Liliana Giurgiu, 25 iunie 2020 Nr. 211 Adoptată cu un număr de 21 voturi pentru, din totalul de 21 consilieri prezenți 2 ANEXA 3 Li HG NA. 2/25; 06. ode ANALIZA EFICIENTEI ENERGETICE ŞI ECONOMICE. 1. Denumirea obiectivelor de investitii: Proiect nr. 613 / 2020 - “STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU INLOCUIRE CU REDIMENSIONARE RETEA DE TRANSPORT AGENT TERMIC INTRE RACORD PT 71 SI RACORD PT 62 - MUNICIPIUL GIURGIU. 2. Beneficiar: PRIMARIA MUNICIUPIULUI GIURGIU 3. Valoarea totala a investitiei. Evaluarea lucrărilor necesare s-a facut tinand seama de preturile pentru echipament si lucrarile de constructii montaj conform devizului (v. tabelul 1.) Tabelul 1 Investitii necesare Valoare Marimea Investiţie fara TVA Investitie cu TVA TVA [lei] [lei] [lei] Investitie totala: 2 631 858,62 495 389,05 3 127 247,68 Scenariul 1 din care C+M 2 231 619,89 424 007,78 2 655 627,67 Investitie totala: 1 840 127,73 346 439,83 2 186 567,56 Scenariul 2 din care C+M 1 523 653,51 289 494,17 1 813 147,67 In preturi la data de 17.03.2020 ; 1 euro = 4,8448 lei. 4. Durata de realizare a investitiei. Durata de realizare a investitiei este de cca 12 luni. 5. Analiza de eficienta energetică şi economice. Analiza eficientei economice se face in doua variante: varianta statica, situatie in care valoarea banilor este constanta in timp. Principalul indicator in aceasta varianta este: Y termenul de recuperare a investiţiei neactualizat (TRN) varianta dinamica: situatie in care valoarea banilor este variabila in timp datorita efectului cumulat inflatie-profit sperat. Pentru analizele de eficienta efectuate in aceasta varianta s-au utilizat criterii conforme cerințelor HGR 28/2008, respectiv cu metodologia prezentata in "Ghid pentru analiza cost-beneficii a proiectelor -de investitii" elaborat de catre Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si ISPA. Criteriile de analiza folosite sunt: v venitul net actualizat în valori absolute (VNA) Y _ratainternă de rentabilitate (RIR); V termenul de recuperare a investiţiei actualizat (TRA); Y indicele de profitabilitate (IP). 5.1. Estimarea efectelor aplicarii situatiei proiectate. Efectele energetice ale modernizării rețelei termice primare constau în: e Reducerea pierderilor de caldură în mediu: o conductele noi au fost redimensionate avand diametre inferioare celor existente; o conductele noi preizolate (scenariul 1) au pierderi specifice de caldura foarte reduse in comparaţie cu cele vechi; o conductele noi izolate cu cu saltele cu lamele din vata bazatica caserate pe folie de aluminiu (scenariul 2) au pierderi specifice de caldura reduse in comparație cu cele vechi. e Reducerea consumului de energie de pompare datorita faptului că noile conductele au pierderi de presiune mult mai mici decât cele vechi (cu depuneri), rugozitatea lor fiind de cca. 3 + 5 ori mai mica. 5.2. Calculul indicatorilor tehnico-economici. 5.2.1. lpoteze de baza. Efectuarea si interpretarea corecta a calculelor de eficienta economica necesita stabilirea unor ipoteze cu privire la conditiile in care sunt efectuate analizele de eficienta: e pentru simplificare, calculele de eficienta se efectueaza fara considerarea TVA (investitiile, cheltuielile nu vor contine TVA). Conform literaturii de specialitate, calculele de eficienta cu sau fara considerarea TVA conduc la aceleasi rezultate. In fapt, SC GLOBAL ENERGY PRODUCTION SA (operatorul sistemului centralizat de alimentare cu caldura a municipiului Giurgiu) este un colector de TVA de la consumatori, el platind fiscului diferenta intre TVA-ul incasat si TVA-ul platit. Astfel, TVA apare cu aceeasi valoare totala in fluxul de numerar de intrari, respectiv de iesiri. e pentru eliminarea dificultăţilor legate de estimarea valorilor reziduale (neamoriizate) ale echipamentelor, perioada de studiu (de calcul a fluxurilor de venituri şi cheltuieli) esie 2 considerată egală cu durata normală de functionare a echipamentelor. Conform Codului Fiscal, durata normală de funcţionare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecință, durata normală de funcţionare este mai redusă decât durata de viaţă fizică a mijlocului fix respectiv. Pentru tipul de echipamente considerate in studiul de fata, durata normala de functionare este data in tabelul 2. Tabelul 2 Durata normala de functionare Durata normala de Cod Activ amortizabil functionare [ani] 1.9.2. Conducte de termoficare: 1.9.1.1. e aeriene sau in canale de protectie vizitabile; 20-30 1.9.1.2. * in canale nevizitabile sau direct in sol. 16-24 Conform Catalog mijloace fixe 2019 (https://contabilul.manager.ro/a/7234/catalog-mijloace- fixe-si-durate-normale-de-utilizare.html). e se estimeaza ca inflatia anuala are o valoare constanta an de an. Avand in vedere si faptul ca in principiu un investitor are preferinte privitoare la profit nemodificate in timp, rezulta ca nu se modifica in timp conditiile de actualizare a banilor. 5.2.2. Estimarea datelor tehnice şi economice folosite in analiza de eficienta 5.2.2.1. Estimarea cantitatilor anuale de caldura pierdute pe traseele de transport sau de distributie Cantitatea anuala de caldura pierduta pe traseele de transport sau de distributie este: 40 = > Aqp, * Li" Ti unde : Aq,,; este pierderea specifica de caldura pe tronsonul de conducta “i”, determinata pentru temperatura interioara medie pe sezonul de incalzire; L; — lungimea tronsonului de conducta “i”, 7;— durata sezonului de incalzire. Datele de intrare necesare determinarii cantitatii anuale de caldura pierdute pe traseele de transport sau de distributie si calculele detaliate ale acestor pierderi sunt prezentate in anexa 1. 5.2.2.2. Estimarea fluxului anual de venituri in variantele analizate. Estimarea investitiilor. Investitiile considerate in fluxurile de cheltuieli au fost apreciate pe baza datelor din devizul general (vezi tabelul 1.). Estimarea veniturilor anuale. Estimarea veniturilor anuale s-a facut in ipoteza ca orice cheltuiala evitata este echivalenta din punct de vedere economic unui venit, Acesta corespunde diferantei dintre costul anual al pierderilor de caldura pe traseul actual de transport a caldurii (Cp) si costul anual al pierderilor de caldura pe traseul propus (Cp) : V = Cpa — Cop = (AQpa — AQpz)" cp in care AQpa, AQp sunt pierderile anuale de caldura pe traseul actual de transport a caldurii, respectiv pe traseul propus, iar c, — costul specific (tariful) caldurii pierdute. Costul specific (tariful) caldurii pierdute depinde de localizarea pierderilor de caldura : pentru pierderile de caldura din primar acest cost este costul de productie, iar pentru pierderile de caldura din secundar acest cost este suma dintre costul de productie si costul transportului in primar. Cresterea pretului gazului natural va influenta atat costul de productie cat si costul transportului in primar In ipoteza unei cresteri anuale aga pretului gazului natural, costul de productie a caldurii va fi : C = Co" (1+ ce" |(1+ az) —1]) unde Cg este costul initial de productie a caldurii, ca — ponderea cheltuielilor cu combustibilul in costul total de productie initial, iar i — numarul curent al anului Similar, costul de transport a caldurii in primar va fi : Crp = Crpo * (1 + caop * Ca * [(1 + as)! — 1]) in care s-a notat cu Crpy costul initial de transport al caldurii, iar cu cag„ ponderea costului pierderilor de caldura in costul initial de transport al caldurii. 5.2.3. Indicatori de eficienta economica. 5.2.3.1. Termenul de recuperare a investitiei neactualizat TRN este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din veniturile realizate in urma punerii in functiune a obiectului proiectat: TRN SV, -1=0 1 unde V, sunt veniturile realizate suplimentar in anul „i” in urma punerii in functiune a obiectului proiectat, iar / — investitia aferenta. Un proiect de investitii se accepta daca valoarea TRN este mai mica decat durata normata de viata a acestuia. 5.2.3.2. Indicatori de eficienta economica bazati pe valori actualizate. Pentru un investitor banii au o valoare dinamica. Investitorul renunta in prezent la o suma de bani (o investeste) pentru ca in viitor sa obtina o suma evident mai mare, astfel ca sa fie acoperita inflatia si sa-i asigure un anumit profit. Criteriul venitului net actualizat VNA. Criteriul venitului net actualizat VNA este principalul criteriu bazat pe valori actualizate. El permite exprimarea si compararea sumelor cheltuite şi/sau încasate la momente de timp diferite în valori monetare aduse la acelaşi moment de referință. În ipotezele considerării drept moment de referință acela al punerii în funcţiune a obiectivului şi a realizării investiţiei din surse proprii (situatia cea mai dezavantajoasa economic-capitalul propriu fiind cel mai scump), relația analitică generală de definiţie a venitului net actualizat este: E Zara VNA = 5 2 în care: V, sunt veniturile suplimentare în anul “i” din exploatarea obiectivului, |; - investiția făcută în anul “i” t; — durata de studiu considerată ; t„ durata de montaj a echipamentelor; iar a rata de actualizare. Valorile ratei de actualizare sunt diferite in functie de domeniul economic al obiectului investitiei, tara etc. Conform literaturii de specialitate (Ghid pentru analiza cost-beneficii a proiectelor de investitii” elaborat de catre Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si ISPA - 2011 si Broadman A.E. s.a., Analiza cost-beneficiu - concepte si practica, Ed.ARC,Buc.,2004) pentru proiectele din domeniul municipalitati si serviciilor se recomanda pentru rata de actualizare valori intre O si 7%. In cele ce urmeaza calculele s-au efectuat pentru o rata de actualizare de 5 %. O soluţie este eficientă economic dacă este îndeplinită condiția: VNA =0 Este un criteriu de estimare a eficientei economice care permite in acelasi timp si compararea a doua sau mai multe variante din punctul de vedere al acesteia. Criteriul ratei interne de rentabilitate Rata internă de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care venitul net actualizat VNA se anulează, deci este soluţia ecuației: LA În p RE ZI, -(1+ RIR) =0 i (A+ RR) a Ecuația de mai sus este de grad îstfa,, deci are tsi” rădăcini. Pentru o structură normală a fluxului de cheltuieli şi încasări, dintre cele t+t, rădăcini doar una singură este reală. Aceasta reprezintă valoarea ratei interne de rentabilitate R/A. Rezolvarea ecuatiei de mai se face prin încercari, sau cu ajutorul unor programe de calcul speciale. Utilitarul Excel din Microsoft Office are printre funcţiile economice şi funcţia denumită /RAR care permite determinarea directă a valorii ratei interne de rentabilitate. Pentru ca o soluţie să fie eficientă economic, este necesar să fie indeplinita condiţia: RIR>a Este un criteriu de estimare a eficientei economice, dar nu permite compararea a doua sau mai multe variante din punctul de vedere al aceteia. Criteriul termenului de recuperare actualizat TRA. Termenul de recuperare actualizat ta reprezintă timpul după care veniturile brute obținute permit recuperarea investiţiei făcute, respectiv rezultă ca rădăcină a ecuaţiei: TRA . ra) - 1, -(U+a) =0 i=l i=l Pentru ca o soluţie să fie eficientă economic, este necesar ca termenul de recuperare actualizat TRA să fie mai mic decât durata de viață î, a echipamentelor. Este un criteriu de estimare a eficiacesteia Criteriul indicelui de profirabilitate IP. Prin definitie, indicele de profitabilitate este LE V, bai j p. pp _TMA+ XI -Q+a) ma 1 -0+a) S-a) SI-0+a) i=l i=l i=l Pentru ca o soluţie să fie eficientă economic, este necesar să fie indeplinita condiția: IP >1 In tabelul 3 sunt prezentati sintetic indicatorii de efcienta economica a proiectului. . La baza acestor date a stat fişa de analiză tehnico-economică prezentată în anexa 2. Tabelul 3 Indicatori de efcienta economica a proiectului Indicatorul de efcienta economica Scenariul 1 Scenariul 2 -Venitul net actualizat VNA [RON] 1 789 605 1 206 107 -Termenul de recuperare in valori neactualizate TRN [ani] 8,4 8,5 -Termenul de recuperare in valori actualizate TRA [ani] 11,2 11,4 -Rata interna de rentabilitate RIR [%] 11,041 10,852 -Indicele de profitabilitate IP [RON/RON] 1,68 1,66 Se observa ca scenariul 1 este scenatiul optim avand cel mai mare venit net actualizat. 6 5.2.3.3. Analiza de sensibilitate. Calculele efectuate în analizele financiare şi economice sunt deterministe, aceasta neînsemnând însă că viitorul este un lucru sigur. Un calcul determinist se face considerând un set de ipoteze. Pentru a ţine cont de incertitudinile şi riscurile aferente estimărilor legate de viitor, setul de ipoteze este modificabil, măturând câmpul posibilităților şi implicând efectuarea calculelor pentru noile seturi de ipoteze, aceasta operaţie constituind analiza de sensibilitate. Analiza de sensibilitate a eficienţei economice se poate realiza în două moduri distincte, şi anume: e estimarea, pentru fiecare dată de intrare, a unui interval în care se pot situa cu cea mai mare probabilitate valorile acestei date de intrare, şi stabilirea intervalului corespunzător în care se vor situa principalii indicatori de eficiență economică — VNA, TRB, TRA, RIR; e stabilirea, pentru fiecare dată de intrare, a valorii limită (minime sau maxime — după caz) pentru care soluţia devine ineficientă sau neinteresantă economic. e Prima metodă este mai simplu de aplicat (nu necesită calcule iterative), dar rezultatele obţinute nu oferă suficiente elemente pentru o interpretare precisă, concludentă, a efectului modificărilor acestor date de intrare. Metoda a doua necesită calcule iterative complexe, volumul de calcule necesitând programe specializate. Din acest motiv, se recomandă efectuarea analizei de sensibilitate a eficienţei economice a soluției optime prin aplicarea celei de a doua metode. Conform acesteia trebuiesc găsite valorile mărimilor de intrare importante pentru care se ating limitele eficienţei economice (VNA=0, RIR=a, respectiv IP=1), creşterea sau scăderea sub aceste valori găsite conducând la ineficiența economică a soluţiei (VNA<0, RIR<a, respectiv IP<1). Analiza de sensibilitate s-a efectua pentru scenariul optim. Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în cadrul tabelului 4. Tabelul 4. Rezultatele analizei de sensibilitate pentru scenariul optim. Ne Valoare crt. Dată de intrare U.N. Considerată în FIR Limită calcule RON 2 631 859 > 4 421 463 1 [investiţie (fara TVA) % 100 < 168 2 |Tarif caldura RON/Gcal 366,58 > 218,21 % 100 > 59,53 6. Concluzii. Realizarea lucrarilor propuse in prezentul studiu conduce la reducerea pierderilor anuale de caldura pe traseele considerate de la cca. 1036 MWh/an la cca. 184 MWh/an (vezi anexa 1 la prezentul studiu). Motivele acestei reduceri sunt: conductele redimensionate au diametre inferioare celor existentejiar conductele noi folosite sunt conducte preizolate cu pierderi specifice de caldura foarte reduse in comparaţie cu cele vechi (cu izolatie din vata minerala, imbatranite); Reducerea pierderilor anuale de caldura are drept efect economii de cheltuieli cu caldura pierduta, acestea permitand recuperarea investitiei in 8,4 ani (valori neactualizate), respectiv 11,2 ani (valori actualizate) vezi tabelul 3. Valorile respective sunt inferioare duratei de viata a conductelor, investitia fiind deci rentabila. PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ