HCL 269/2009 adoptată

R O M Â N I A JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI H O T Ă R Â R E privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitelor şi taxelor locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzilor aplicabile in anul fiscal 2010, la nivelul Municipiului Focsani Consiliul Local al Municipiului Focsani, judetul Vrancea, intrunit in sedinta ordinara, - analizand proiectul de hotarare initiat de Primarul Municipiului Focsani, prin care se propune stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitelor şi taxelor locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzilor aplicabile in anul fiscal 2010, la nivelul Municipiului Focsani, raportul comun intocmit de Directia economica si Serviciul impozite si taxe locale inregistrat la nr.45079/29.09.2009, - vazand avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finante, investitii, libera initiativa, economic si servicii publice ; - avand in vedere prevederile art.287, 288 si 292 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile punctului 224 si 290^1 alin (1) si (2) din HGR nr. 44 /2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Hotararea Guvernului nr.956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile în anul fiscal 2010; - In baza art. 36 alin (1) , alin. (2), lit. „b” si alin (4) lit „c”, precum si in temeiul art. art.45 alin. (2) lit „c” din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata in 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, HOTARASTE: Art. 1 (1) Se stabilesc nivelurile pentru valorile impozabile, impozitelor şi taxelor locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzilor aplicabile in anul fiscal 2010, la nivelul Municipiului Focsani, conform punctului I din anexa nr.1 care face parte integranta din prezenta hotarare. (2) Impozitul pe clădiri persoane fizice se calculează prin aplicarea cotei de impozitare prevazuta la art. 251 alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care este de 0,1 % si se aplica asupra valorii impozabile a cladirii, prevazuta la Cap. II, art.251 alin. (3), din anexa nr.1 care face parte integranta din prezenta hotarare, inmultita cu suprafata construita desfasurata si aplicarea unui coeficient de corectie pe zone, care pentru Municipiul Focsani este de 2,40 zona A, 2,30 zona B, 2,20 zona C si 2,10 zona D . 1. Notiunea de clădirea cuprinde orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri. 2. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite, iar in cazul apartamentelor suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile cu un coeficient de transformare de 1,20. 3. În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10. 4. Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează: a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă; b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă. 5. În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia. 6. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări. 7. Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, cu forme legale, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează: a) cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar. 8. În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. 9. În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă. 10. În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea. 11. Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, in conformitate cu prevederile art. 254 alin. (7) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. 12. În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. 13. Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. 14. Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat. 15. Impozitul pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. (3) Impozitul pe cladiri persoane juridice se calculeaza : a) prin aplicarea cotei de impozitare prevazuta la art. 253 alin. (2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinsa intre 0,25% si 1,5% inclusiv, asupra valorii de inventar a cladirii, si care pentru Municipiul Focsani se stabileste astfel: - a1) 1,5% pentru cladirile apartinand persoanelor juridice si se aplica asupra valorii de inventar a cladirii; - a2) 0,5% pentru fiecare dintre imobilele apartinand agentilor economici care se asociaza cu Municipiul Focsani in vederea desfacerii de produse agroalimentare prin magazine economat si se aplica asupra valorii de inventar a cladirii; b) prin aplicarea cotei de impozitare prevazute la art. 253 alin. (6) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cladirile apartinand persoanelor juridice care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani, anteriori anului fiscal de referinta, cuprinsa intre 5% si 10% si care pentru Municipiul Focsani se stabileste astfel: - b1) 8 % pentru cladirile apartinand persoanelor juridice care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani, anteriori anului fiscal de referinta, respectiv in perioada 2007-2009, care se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitate, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este de 1,5%; - b2) 10 % pentru persoanele juridice care nu au efectuat nici o evaluare a cladirii din anul 1998, care se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitate pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare; 1. Impozitul pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. 2. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, in conformitate cu prevederile art. 249 alin. (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. 3. Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective. 4. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15% . 5. În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică. 6. În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar; b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare; c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator. 7. Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării. 8. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii. În cazul clădirii care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului. După reevaluare, dacă în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal prin procesul-verbal încheiat în urma şedinţei Consiliului de Administraţie s-a aprobat noua valoare a clădirii ca urmare a efectuării reevaluării şi aceasta a fost înregistrată în contabilitate, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii. Sunt considerate ca fiind reevaluate şi clădirile la care s-au executat lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, cu aprobarea Consiliului de Administraţie. 9. În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. 10. În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă. 11. În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea. 12. Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, , in conformitate cu prevederile art. 257 alin. (7) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. 13. Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. 14. Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat. 15. Cladirile pentru care nu se datoreaza impozit sunt prevazute la art.250 din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Impozitul/taxa pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local, dupa cum urmeaza: a) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la Cap. III, art.258 alin. (2) din anexa 1, care face parte integranta din prezenta hotarare. b) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la Cap. III, art.258 alin. (4) din anexa 1, care face parte integranta din prezenta hotarare, iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător rangului II al Municipiului Focsani coeficient care este egal cu 4. Ca excepţie în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor lit b) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: 1. au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură; 2. au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la punctul 1; În caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice, se calculează conform lit a). c) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu [...]