HCL 256/2014 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI HOTĂRÂRE privind aprobarea Statutului Municipiului Focşani Consiliul local al Muncipiului Focşani , judeţul Vrancea , întrunit în şedinţă ordinară; - analizând proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul Municipiului Focşani prin care se propune aprobarea Statutului Municipiului Focşani, raportul comun întocmit de Serviciul administraţie publică locală, agricultură, cadastru, Direcţia resurse umane, coordonare unităţi subordonate, Direcţia economică şi Serviciul comunicare înregistrat la nr. 44787/29.08.2014 ; - în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul- cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 96/2003 ; - văzând avizul favorabil al comisiei pentru buget şi administraţie și amendamentului consilierului local Milea Lionida; - în baza art. 36 alin (3) lit. “a” şi în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 Se aprobă Statutul Municipiului Focşani, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Cu data prezentei se abrogă Hotărârea Consiliului local al municipiului Focșani nr. 17/1992. Art. 3 Prezenta hotărâre va fi comunicată de către Direcţia administraţie publică locală compartimentelor, serviciilor şi Primarului Municipiului Focşani, conform legii, care va asigura executarea acesteia prin Direcţia economică, Direcţia administrație publică locală, Direcţia resurse umane şi coordonare unităţi subordonate, Direcția tehnică, Serviciul comunicare, compartimentul de protecție civilă, compartimentul proiecte, compartimentul audit, compartiment contracte, achiziții, energetic. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Radu Nițu CONTRASEMNEAZĂ: SECRETARUL MUNICIPIULUI FOCŞANI Eduard Marian Corhană Municipiul Focşani, 25 septembrie 2014 Nr. 256 1  ROMÂNIA Anexa la Hotărârea nr. 256/25.09.2014 JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCŞANI CONSILIUL LOCAL STATUTUL MUNICIPIULUI FOCŞANI Art.1 În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul – cadru al unităţii administrativ – teritoriale, aprobată prin Legea nr. 96/2003, Consiliul Local al Municipiului Focşani aprobă Statutul Municipiului Focşani prin Hotărârea nr. 256/25.09.2014. Art.2 a) Întinderea teritoriului administrativ şi delimitarea teritorială Municipiul Focşani, resedinţă de judeţ, este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, străjuind partea sud-estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior şi dealurile subcarpatice, ce culminează cu Măgura Odobeştilor (1001 m). Situat în partea de sud est a judeţului Vrancea, Municipiul Focşani se află la o distanţă de 200 km de Bucureşti , capitala României, 200 km de Braşov, 240 km de Iasi, 100 km de Galaţi, la intersecţia căilor de comunicaţie rutiere şi feroviare europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki - Moscova - Chişinău - Bucureşti - Plodviv) şi poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Talin - Varşovia - Cernăuţi - Bucureşti), devenind astfel un punct de intersecţie al României. 2  Geografic, Municipiul Focsani este încadrat la intersecţia latitudinii nordice de 45 grade şi 42 min. cu longitudinea estică de 26 grade şi 13 min. Municipiul Focşani are următorii vecini:  La nord: comuna Garoafa;  La est: comuna Vânători;  La sud-est: comuna Răstoaca;  La sud: comunele Slobozia, Ciorăşti şi Milcovul;  La sud-vest: comuna Goleşti;  La vest: comuna Coteşti şi Câmpineanca;  La nord-vest: oraşul Odobeşti Municipiul Focşani se întinde pe o suprafaţă de 4.712,96 ha., ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa judeţului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. SUPRAFAŢA TOTALĂ 4.712,96 ha din care: Intravilan 1.818,99 ha Extravilan 2.893,97 ha Municipiul Focşani are două localităţi componente: Mândreşti-Moldova şi Mândreşti-Munteni. Fiind situat pe magistrala feroviară Bucureşti - Ploieşti - Bacău - Suceava şi pe cea rutieră Bucureşti – Buzău – Suceava pe E 85 (DN 2), flancat de râurile Putna, spre răsărit la o distanţă de 7 km., şi Milcovul, spre miazăzi la o distanţă de 2 km., municipiul Focşani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători, Tătăranu, Ciorăşti până la albia Siretului. Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenta a două zone: Zona 1: trunchiul Vrîncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80-160 km., legat de curbura arcului carpatic. Zona 2: în regiunea de câmpie între Râmnicul Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci unde se produc cutremure mai puţin adânci. Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau alte părţi superioare ale învelişului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 şi 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 14 noiembrie 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX-lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care a distrus aproape în întregime oraşul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu 3 magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 şi 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade. Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focşani trebuie să ţină cont în mod prioritar de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea. Pe teritoriul Municipiului Focşani, clima este temperat continentală, influenţată de adăpostul Carpaţilor de curbură, cu variaţii mari de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele mai secetoase decembrie – februarie. Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord – est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est. b) Scurt istoric Denumită în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conştiinţa oamenilor drept “Oraşul Unirii”. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa “moldoveni buni şi drepţi, din vremea lui Ştefan cel Mare”. Desi atestat documentar din secolul al XVI-lea (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arăta, într-un document, că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpaturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (cca. 5000 î. Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III – II î. Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor şi sarmaţilor din sec. II - III e.n.. În 1859 are loc unificarea României. Acesta este un moment cheie în istoria României, sărbătorit şi astăzi. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală. Aceasta era însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două secţii de poliţie şi două municipalităţi. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului - Focşaniul Munteni şi Focşaniul Moldoveni, Focşaniul devenind reşedinţa Judeţului Putna. Oraşul a cunoscut o uriaşă dezvoltare în perioada dintre Unire şi Declaraţia de Independenţă. Clădiri importante datează din acea perioadă, cum ar fi Gimnaziul, cunoscut astăzi drept Colegiul Naţional Unirea, construit în 1866, Spitalul Judeţean în 1867 şi Grădina Publică în 1873. Sfârsitul sec. al XIX-lea şi începutul secolului al XX- lea cunoaşte aceeasi dezvoltare înfloritoare, se înfiinţează Societatea Filarmonică denumită simbolic “Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul “Mr. Gh. Pastia” inaugurat în 1913 şi Palatul de Justiţie. 4  La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterilor Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, Ateneul Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua stradală, se construieşte Mausoleul Eroilor (între anii 1924 – 1926), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930). După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare, cu implicaţii directe în procesul de creştere economică, migrarea populaţiei către mediul urban şi implicit în structura urbană a localităţii: - apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gară, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a oraşului); - se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat; - s-au construit Fabrica de Confecţii (azi S.C. INCOM S.A.), Combinatul de prelucrare a lemnului, Întreprinderea de scule şi elemente hidraulice (S.C. ROMSEH S.A.), Întreprinderea de aparataj electric (S.C. INSTAELECTRIC S.A.), întreprinderi de producere, prelucrare şi valorificare a vinului (S.C. VINICOLA S.A., S.C.VINCON S.A.), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (S.C. UNIPLAST S.A.), Întreprinderea de vase emailate (VEF), Întreprinderea metalurgică (METANEF), unităţi aparţinând industriei uşoare (S.C. HEIM-MILCOV S.A., FILATURA, EFECTOFIL), precum şi întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor şi fructelor). Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire administrativ - teritorială a României din anul 1968. c) Populaţia municipiului: Municipiul Focşani are o populaţie de 79.315 (conform Direcţiei de Statistică a Judeţului Vrancea, urmare a recensamântului populaţiei din anul 2011) Locuitorii Municipiului Focşani reprezintă 0,39% din populaţia ţării, 3,11% din populaţia regiunii Sud-Est şi 23,30 % din populaţia judeţului Vrancea, cu o densitate de 70 locuitori/km2. Femeile reprezintă 51,2% din populaţia municipiului. Populaţia municipiului Focşani structurată pe grupe de vârstă se prezintă astfel: - Populaţia tânără (0-14 ani) – 13,8% - Populaţia adultă (15-59 ani) – 69,1% - Populaţia vârstnică (peste 60 ani) – 17,1% Recensământul din 2011 arăta că la Focşani preponderenţi sunt ortodocşii urmaţi de romano-catolici. Comunitatea romano-catolică atipică zonei se datorează şi vechii tradiţii catolice a zonei încă din secolul XII. 5  Religie Nr. populaţie Ortodocşi 71.171 Romano-catolici 395 Creştini după Evanghelie 182 Penticostali 146 Adventişti 98 Creştini de rit vechi 70 Martorii lui Iehova 57 Din punct de vedere etnic Focşaniul este un oraş compact unde populaţia română este preponderentă-90%, existând şi o comunitate mai importantă – persoane de etnie romă 1,2% (980 persoane). Etnie Nr. populaţie Români 71315 Romi 980 Maghiari 28 Turci 23 Resursele de muncă, în municipiul Focşani, au înregistrat, în ansamblul economico-social, mutaţii generate de factorii specifici perioadei de tranziţie cum ar fi: schimbări profesionale şi structurale ale economiei de piaţa, privatizarea, şomajul. În ultimii ani se înregistrează o puternică migraţie în occident, a forţei de muncă din Focşani. Populaţia activă intre 20-64 de ani din Municipiul Focşani este de 56.594 persoane. Nu există date care să arate ce procent din această populaţie activă se regăseşte în realitate în municipiu. Migraţia masivă, vizibilă, în ultimii ani a populaţiei active din Focşani către ţări occidentale gen Italia, Spania, Germania etc. este aproximată de diverşi factori din comunitate la o cincime din populaţia oraşului. Această migraţie masivă a forţei de muncă creează probleme pentru dezvoltarea economică locală, ultimii ani înregistrând paradoxul imigraţiei din alte judeţe sau chiar din Republica Moldova. Art.3 a) Denumirea municipiului FOCŞANI – municipiu cu statut de autoadministrare, unitate administrativ teritorială de rangul II şi reşedinţă a judeţului Vrancea. Municipiul Focşani este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de 6 înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare, titular al drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. b) Autorităţile administraţiei publice locale Administraţia publică locală se întemeiază, potrivit Constituţiei României şi Legii administraţiei publice nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe principiul autonomiei locale, al descentralizării, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Potrivit art.120 alin.(1) din Constituţia României "autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii alesi, în condiţiile legii". Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari ca autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mandatul primarului şi consiliului local este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Autorităţile administraţiei publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ. În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. Resursele financiare de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie corelate cu competenţele şi cu atribuţiile prevăzute de lege. 7  Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale. Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităţilor administrativ- teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ- teritoriale componente îsi păs [...]