HCL 339/2026 adoptată

 BENEFICIAR: SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA STUDIU DE IMUNIZARE A INFRASTRUCTURII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE EXTINDERE ȘI MODERNIZARE CORP C1 CLĂDIRE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME P ÎN CADRUL PROIECTULUI CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE OFERITE ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA, PRIN EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA CENTRULUI DE SĂNĂTATE MINTALĂ PENTRU PREVENIREA ȘI TRATAREA ADICȚIILOR – COMPARTIMENT ADULȚI, CRAIOVA ÎNTOCMIT: VLĂDUȚ ALINA ȘTEFANIA PFA Iunie 2026  CUPRINS 1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 2 1.1 Descrierea proiectului de infrastructură........................................................................... 2 1.2 Date de contact beneficiar .................................................................................................. 3 1.3 Datele elaboratorului documentației privind imunizarea la schimbările climatice ...... 3 2. PROCESUL DE IMUNIZARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ................................... 4 3. PILONUL I ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (NEUTRALITATE CLIMATICĂ) ................................................................................................................................ 6 3.1 Etapa 1 – Examinare ........................................................................................................... 6 3.2 Etapa 2 – Analiza detaliată ............................................................................................... 10 4. PILONUL II ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE (REZILIENȚA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE) ................................................................................................ 14 3.1 Descrierea surselor de date utilizate ................................................................................ 14 3.2 Condițiile climatice actuale .............................................................................................. 14 3.3 Condițiile climatice viitoare.............................................................................................. 22 3.4 Hazardurile climatice ........................................................................................................ 26 3.5 Etapa 1 - Examinare/încadrare ........................................................................................ 27 3.5.1 Analiza sensibilității proiectului la schimbările climatice ........................................... 27 3.5.2 Analiza expunerii proiectului la schimbările climatice ............................................... 36 3.5.3 Analiza vulnerabilității proiectului .............................................................................. 40 3.6 Etapa 2 – Analiza detaliată ............................................................................................... 41 3.6.1 Analiza probabilității ................................................................................................... 41 3.6.2 Analiza impactului........................................................................................................ 44 3.6.3 Analiza riscului ............................................................................................................ 50 3.7 Măsuri de adaptare la riscurile identificate .................................................................... 52 3.8 Concordanța cu strategiile și planurile de adaptare ...................................................... 54 1  1. INTRODUCERE 1.1 Descrierea proiectului de infrastructură Obiectivul vizat prin proiect de află în intravilanul Municipiului Craiova (Fig. nr. 1). Pe terenul cu o suprafață de 14.221 m2 din acte și 14.240 m2 din măsurători există mai multe construcții – C1-C7 (cu o suprafață construită la sol de 2.905 m2 și o suprafață desfășurată de 6.268 m2) în care funcționează Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova. Proiectul vizează modernizarea și extinderea corpului C1, clădire cu regim de înălţime P (suprafață actuală construită la sol și desfășurată de 436 m2, iar cea rezultată în urma implementării proiectului de 707,6 m2) unde funcționează Centrul de Sănătate Mintală și prevenirea adicțiilor pentru adulți. Implementarea proiectului va permite suplimentarea și optimizarea spațiilor destinate activităților medicale, terapeutice și administrative contribuind la îmbunătățirea infrastructurii spitalicești – o unitate care va răspunde standardelor și cerințelor actuale de calitate, ceea ce va determina creșterea capacității de preluare și tratament a pacienților cu afecțiuni psihice și dependențe, precum și dezvoltarea serviciilor de prevenție și intervenție timpurie în domeniul sănătății mintale și al adicțiilor. 2  Fig. nr. 1 Localizarea zonei de implementare a proiectului Sursa: https://earth.google.com/web/@44.31743423,23.81642256,113.66983104a,302.01285761d,35y,65.74548809h,59.9 8734769t,0r/data=CgRCAggBMikKJwolCiExbW1rU0pXRlctV0hadHJBWWlyWDhZYkRGMHJ1RjFGS0IgAToD CgEwQgIIAEoHCK_Oun0QAQ 1.2 Date de contact beneficiar SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA Adresa: Str. Calea București, nr. 99, Craiova, Dolj Telefon: +40 (251) 431.189 e-Mail: [email protected] web: https://scnpc.ro/ 1.3 Datele elaboratorului documentației privind imunizarea la schimbările climatice Vlăduț Alina Ștefania PFA – expert atestat EGSC, nivel principal, conform Certificatului de atestare seria RGX, nr. 648/16.01.2025 Adresa: Str. Dâmbovița, nr. 35, bl. B 34, sc,. 1, ap. 2, Craiova, Dolj Telefon: 0723 210 240 e-Mail: [email protected] 3  2. PROCESUL DE IMUNIZARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE În concordanță cu obiectivul principal al Acordului de la Paris privind schimbările climatice1, anume menținerea încălzirii globale în limitele unor niveluri sigure – „cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale”, Uniunea Europeană (UE) a lansat în ultimii ani mai multe inițiative legislative. În 2019, a fost aprobat Pactul Verde European, prin care obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) a crescut de la 40% până în 2030, cât era anterior (obiectiv stabilit în 2014), la cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. În 2021, UE a adoptat Legea europeană a climei2, care transpune în legislație obiectivele climatice pentru 2030, și anume reducerea cu 55% a emisiilor de GES, respectiv 2050, atingerea neutralității climatice. Procesul de imunizare a infrastructurii la schimbările climatice (atenuarea schimbărilor climatice globale și adaptarea la noul context climatic) se înscrie între inițiativele europene menite să reducă pe de o parte emisiile de GES, iar pe de altă parte să creeze o infrastructură mult mai bine adaptată unui context climatic în schimbare, reducându-se vulnerabilitatea acesteia la diferite fenomene climatice de risc. Procesul de imunizare a infrastructurii la schimbările climatice este descris în cadrul Orientărilor tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-20273. Acesta include doi piloni cu două etape posibile (Fig. nr. 2):  Pilonul I Atenuarea schimbărilor climatice / Neutralitatea climatică, care asigură compatibilitatea infrastructurii cu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050;  Pilonul II Adaptarea la schimbările climatice / Reziliența climatică a infrastructurii la riscurile climatice prognozate pe întreaga sa durată de viață. ✓ Etapa 1 – Examinarea include o evaluare incipientă: dacă infrastructura propusă poate determina emisii sau absorbție/sechestrare semnificative de GES (Pilonul I) și dacă ar putea fi vulnerabilă la condițiile climatice actuale și viitoare (Pilonul II). ✓ Etapa 2 – Analiza detaliată se realizează numai în cazul în care, în urma etapei 1 – examinare, rezultă necesitatea unei astfel de analize (pentru ambii piloni). REZILIENȚA la schimbările NEUTRALITATEA climatică climatice (Adaptarea la schimbările (Atenuarea schimbărilor climatice) climatice) Etapa 1 - Examinare Etapa 1 - Examinare Etapa 2 - Analiză detaliată Etapa 2 - Analiză detaliată Fig. nr. 2 Pilonii și etapele procesului de Imunizare a infrastructurii la schimbările climatice Procesul de Imunizare la schimbările climatice a fost integrat în etapele incipiente ale pregătirii proiectului: 1 Acordul de la Paris, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22016A1019(01) 2 Legea Europeană a Climei, https://climate.ec.europa.eu/eu-action/european-green-deal/european-climate-law_ro 3 Comunicarea Comisiei — Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01): https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ%3AC%3A2021%3A373%3AFULL 4  (a) În etapa analizei de opțiuni: considerentele legate de atenuarea emisiilor de GES și vulnerabilitatea față de schimbările climatice au fost analizate și integrate în luarea decizia asupra opțiunii preferate; (b) În etapa detalierii/proiectării – măsurile determinate pentru atenuare și adaptare la schimbările climatice au fost integrate în designul proiectului. În vederea elaborării prezentului studiu au fost avute în vedere mai multe documente relevante la nivel european, național și regional:  Orientările tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 publicate la 16 septembrie 2021 (2021/C 373/01)4;  Regulamentul (UE) nr. 1060/ 20215;  Regulamentul delegat (UE) 2021/21396;  Legea europeană a climei7;  Taxonomy compass8;  Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC)9;  Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră10;  Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și Planul Național de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC)11;  Programul Sănătate12;  Raport de Mediu SEA PS 2021-202713. 4 Ibidem 3 5 Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize 6 Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu 7 Ibidem 2 8 https://ec.europa.eu/sustainable-finance-taxonomy/activities/activity/223/view 9 https://energy.ec.europa.eu/system/files/2020-04/ro_final_necp_main_ro_0.pdf 10 http://www.mmediu.ro/articol/strategia-pe-termen-lung-a-romaniei-pentru-reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect- de-sera-romania-neutra-in-2050/6646 11 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/287810 12 https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/autoritatea-de-management-pentru- programul-sanatate/ 13 https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2023/04/30c4eaf1cdbad7e782a9753fe20d2965.pdf 5  3. PILONUL I ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (NEUTRALITATE CLIMATICĂ) 3.1 Etapa 1 – Examinare Proiectul se încadrează în Prioritatea 1: Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive, Obiectivului de politică 4: O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, Obiectivului specific: RSO4.5. Asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate (FEDR) din cadrul Programului Sănătate. În concordanță cu Orientările tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01), proiectul propus nu se înscrie în lista celor care să genereze cantități semnificative de GES, având o contribuție global pozitivă la reducerea acestora pe durata sa de viață. Investiția propusă este astfel în concordanță cu obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, fiind propuse măsuri adecvate care vizează eficiența energetică și economia de energie, dar și utilizarea de surse nepoluante pentru asigurarea parțială a funcționării imobilului, având astfel o contribuție global pozitivă la atingerea obiectivului asumat la nivel european și național – neutralitate climatică în 2050. Pentru faza de execuție, emisiile de GES rezultă cu precădere din însumarea emisiilor asociate producției și transportului de materiale de construcție și a utilizării echipamentelor și utilajelor pe șantier, la care se adaugă transportul muncitorilor și deșeurilor. În faza de funcționare, acestea rezultă din consumul de energie asociat sistemelor de iluminat, încălzire/răcire, preparare a apei calde de consum, ventilare, instalații de supraveghere video, ventilatoare etc., la care se vor adăuga consumurile echipamentelor din dotarea infrastructurii ținând cont de specificul acesteia. Pentru a reduce emisiile de GES, încă din faza de proiectare/execuție, se vor avea în vedere următoarele măsuri de atenuare (generale):  Utilizarea de materiale de construcții eficiente din punct de vedere ecologic și cu un conținut cât mai scăzut de carbon (carbon încorporat – CO2 emis în timpul extracției, fabricării și transportului materialelor de construcții);  Utilizarea de materiale naturale – piatră naturală, pietriș, nisip, lemn etc., cu o amprentă de CO2 mai redusă comparativ cu alte materiale de construcție obținute în urma unui proces de fabricație cu un consum energetic mare ca urmare a procesului minimal de prelucrare și cu durabilitate mare;  Achiziționarea de materiale de construcție din surse locale sau cât mai apropiate de locația proiectului pentru a se reduce emisiile de GES asociate transportului;  Utilizarea unor produse confecționate din materiale cu durată mare de viață pentru realizarea instalațiilor interioare (electric, sanitar, termic) și exterioare (alimentare cu apă, colectare ape pluviale, canalizare) în vederea reducerii lucrărilor de mentenanță și a necesității înlocuirii acestora (becuri LED, geam termoizolat, conducte de polipropilenă, PVC etc.);  Utilizarea unor autovehicule (inclusiv pentru transportul materialelor de construcție și deșeurilor) cu nivel redus de emisii (EURO 5 / EURO 6 / electrice) și a unor utilaje/scule fiabile, cu consum redus de energie electrică;  Dozarea corespunzătoare a numărului de mijloace de transport conform cantităţilor asociate de lucrări;  Eșalonarea lucrărilor astfel încât să se evite funcționarea simultană a unui număr mare de echipamente;  Executarea manuală a anumitor lucrări (finisaje interioare), ceea ce reduce emisiile de GES asociate procesului de construcție a infrastructurii. 6  Reducerea emisiilor de GES pe toată durata de viață a proiectului se va realiza prin asigurarea unei eficiențe energetice ridicate a infrastructurii (se reduce substanțial potențialul infrastructurii create de a genera emisii de GES), dar și prin achiziționarea unor echipamente eficiente din punct de vedere al consumului. În baza Legii nr. 101/202014, cu completările și modificările ulterioare, pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor15, renovarea aprofundată/majoră (aplicabil corpului C1 existent) este acea „renovare care conduce la îmbunătățirea cu peste 60% a performanței energetice a unei clădiri”, astfel încât aceasta să se apropie pe cât de mult posibil de standardele nZEB (clădire cu un consum de energie „aproape zero”). În cazul clădirilor noi trebuie respectate standardele nZEB (clădire cu un consum de energie „aproape zero”). În baza aceleiași legi, o clădire nZEB este o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie este foarte scăzut și acoperit în proporție de minim 30% din surse de energie regenerabile – fie local (panouri solare fotovoltaice și/sau termice etc.), fie prin achiziția de energie din surse regenerabile, produsă la o distanță de maximum 30 de kilometri (aplicabil corpului C1 propus). Performanța energetică este estimată prin calcul în baza Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022 (Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 16/2023)16, publicată în Monitorul Oficial nr. 46 bis/17 ianuarie 2023, care prevede pentru categoria Clădiri destinate sistemului sanitar (zona climatică II) următoarele: renovare majoră a clădirilor existente un consum anual de energie primară totală de 198,4 kWh/m2 an și emisii CO2 e de 30,1 kg/m2 an, clădiri noi un consum total anual de energie primară de 168,8 kWh/m2 an (din care cel puțin 30% din surse regenerabile) și emisii CO2 e de 20,2 kg/m2 an. Încadrarea în standardele menționate certifică faptul că infrastructura nu contravine obiectivului de mediu Atenuare schimbărilor climatice. În vederea respectării standardelor nZEB, dar și pentru atingerea unui nivel ridicat de performanță energetică și, asociat acestuia, un nivel cât mai redus de emisii GES, s-au propus mai multe măsuri de atenuare, acestea fiind corelate cu Raportul privind depășirea cerințelor minime de conformarea nZEB și atingerea unui nivel superior de performanță energetică (nZEB+) atât pentru corpul de clădire existent, cât și pentru cel propus:  În vederea îmbunătățirii performanței ene [...]