ROMÂNIA
JUDEŢUL VASLUI - COMUNA COSTESTI
CONSILIUL LOCAL
Cocpoga 197145. COSTESTI Toto 0235344548. Teentax- 0236044599 cog tra 90473. ma consiAocakostsiBarai om
HOTARAREA NR.22 / a
privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR pe teritoriul
comunei Costesti,judetul Vaslui.
avand in vedere:
- prevederile Legea 307 / 2006 privind apararea impotriva incendiilor,
- art 22 din OUG 21 / 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta:
- HG 1492 / 2004 privind principiile de organizare functionarea si atributiile serviciilor de urgenta
profesioniste.
- art 6,alin 1 din OMAI 132 / 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si
acoperire a riscurilor si a Structurii - cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor,
In temeiul prevederilor art.129,alin.1 si 2,lit."d" si alin,7 lit:"h” din OUG nr.57/2049 privind Codul
administrativ,cu modificarile si completarile ulterioare
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI COSTESTI,JUDETUL VASLUI,
in sedinta extraordinara
HOTARASTE:
Art.1 - Se aprobă “Planul de analiza si acoperire a riscurilor “ , conform anexelor ce
fac parte integranta din prezenta hotărâre,
Art.2 - Odata cu adoptarea prezentului,Hotararea Consiliului local nr.
14 /2025 „ isi
inceteaza aplicabilitatea.
Art.3 - Cu aducere la indeplinire se insarcineaza Primarul comunei si Compartimentul
pentru Situatii de Urgenta.
Art, 4. (1) - Secretarul general al comunei va asigura comunicarea prezentei hotarari:
Instituţiei Prefectului Judeţului Vaslui;
-Primarului comunei Costesti;
-Compartiment SVSU,
(2) aducerea la cunostiinta publica prin afisarea la sediul institutiei si pe site-ul
institutiei primariacostesti.ro, pagina Monitorul oficial local,
Costesti,30.03.2026
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER LOCAL, GLODEANU GHEORGHE CRISTIAN
NR.VOTURI...10..... PENTRU
NR VOTURI..........ABTINERI
NR. VOTURI... MMPOTRIVA CONTRASEMNEZ,
SECRETAR GENERAL, AL COMUNEI
MARCEL GUZGANU
05 Aj fa A fu
4
ROMANIA
JUDETUL VASLUI
CONSILIUL LOCAL COSTESTI
S.V.S.U.
AVIZAT, APROB,
(1) INSPECTOR SEF, PRESEDINTE C.L.S.U.
COL. PRIMAR,
loan Catalin OLOERIU Ing. p E
PLANUL
DE ANALIZA SI ACOPERIRE
A RISCURILOR PE TERITORIUL
COMUNEI COSTESTI
2026
Anexa
La HCL nr.22 1 30,03.2026
CUPRINS
Nr. crt | Denumirea capitolului ( sectiunii)
Capitolul | Dispozitii generale
SECTIUNEA 1, Definitie, scop,obiective
SECTIUNEA a 2-a. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor
Capitolul Il Caracteristicile unitatii administrative. teritoriale
SECTIUNEA 1.Amplasare geografica si relief
SECTIUNEA a 2-a. Caracteristici climatice
SECTIUNEA a 3-a. Retea hidrografica
SECTIUNEA a 4-a. Populatia
SECTIUNEA a 5-a, Cai de transport
SECTIUNEA a 6-a. Dezvoltare economica
SECTIUNEA a 7-a, Infrastucturi locale
SECTIUNEA a 8-a. Specific regional
Capitolul III Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgent
SECTIUNEA 1.Analiza riscurilor naturale
SECTIUNEA a 2-a. Analiza niscuror tehnologice
SECȚIUNEA a 3-a. Analiza riscurilor biologice
SECTIUNEA a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
SECTIUNEA a 5-a. Analiza riscurilor sociale
SECTIUNEA a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri
SECTIUNEA a 7-a. Zone cu risc crescut
Capitolul IV Acoperirea riscurilor
SECTIUNEA 1 Conceptia desfasurarii actunilor de protectie interventie
SECTIUNEA a 2-a, Etapele de realizare a actiunilor
SECTIUNEA a 3-a. Faze de urgenta a actiunilor
SECTIUNEA a 4-a. Actiunile de protectie —interventie
SECTIUNEA a 5-a. Instruirea
SECTIUNEA a 6-a. Realizarea circuitului informational —decizional si de cooperare
Capitolul V Resurse umane, material si financiare
Capitolul VI Logistica actiunilor
Capitolul VII Dispozitii finale
*eB Nae Resalalaalazlels ziBlelel=a oala o|el=
ANEXE
CAPITOLUL |
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1.
Definitie , scopuri, obiective.
Pianul de analiza si acoperire a riscurilor , denumit in continuarie PAAR, cuprinde riscurile potentiale
identificate la nivelul comunei „masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor
respective.
Scopul PAAR este de a asigura cunoasterea de catre toti factorii implicati a sarcinilor si atributiilor ce le
revin premergator, pe timpul si dupa aparitia unei situatii de urgenta, de a crea un cadru unitar si coerent de
actiune pentru prevenirea si gestionerea riscurilor generatoare de situalii de urgenta si de a asigura un raspuns
optim in caz de urgenta, adecvat fiecarui tip de risc identificat,
Obiectivele PAAR sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgenta, prin evitarea manifestarii
acestora, reducerea frecventei de producere ori limitarea consecintelor lor, in baza concluziilor rezultate in urma
identificarii si evaluarii tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
b) stabilirea conceptiei de interventie in situatii de urgenta si elaborarea planurilor operative.
c) alocarea si optimizarea fortelor si mijloacelor necesare prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta.
SECTIUNEA a2-a
Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor.
24. P.AA.R, a fost intocmit in baza urmatoarelor prevederi legale:
Legea 307 / 2006, privind apararea impotriva incendiilor,
CUG 21 / 2004, privind Sistemul National de Menegement al Situatiilor de Urgenta, art 22.
HG 1492 / 2004, privind principiiie de organizare functionarea si atributiile serviciilor de urgenta
profesioniste,
OMAI 132 / 2007, privind aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a
riscurilor si a Structurii —cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor, art 6,alin 1.
2.2. La intocmirea actualizarea si punerea in aplicare a P.A.A.R. sunt implicate urmatoarele institutii si
structuri,
- Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta al comunei Costesti,
- Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunei Costesti;
- Institutii si operatori economici care sunt reprezentati in Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta.
2.3.Responsabilitațile institutiilor si organizatiilor cu atributii in domeniu se refera la:
a).Analiza riscurilor, intocmirea si actualizarea P.A,A.R,
b). Punerea in aplicare a PA.AR.
c).Pregatirea fortelor de interventie si a populatiei.
d).Realizarea legaturilor necesare conducerii actiunilor de protectie interventie si pentru cooperare.
e).Asigurarea resurselor umane,materiale si financiare, necesare punerii in functiune a P.A.A.R.
Lista autoritatilor care au responsabilitati in analiza si acoperirea riscurilor la nivelul comunei este prezentata
in anexa 1, iar atributiile acestora sunt detaliate in fisele din anexa 2.
CAPITOLUL ||
CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV -TERITORIALE
SECTIUNEA 1
Amplasare geografica si relief.
Localitatea Costesti, are o suprafata de 7360 ha,este asezata in zona centrala a judetului Vaslui,pe
partea dreapta a riului Birlad la o distanta de 25 km sud de Vaslui si 37 km nord de orasul Birlad.
Localitatea Costesti se invecineaza astfel:
N- comuna Deleni
S - comuna Banca
E - comuna Albesti si Rosiesti
V - comuna Bogdanesti
Hotarele cu,comunele Deleni, Bogdanesti si Banca sunt conventionale jar la comunele Rosiesti si Albesti
sunt despartite prin apa riului Barlad.Din punct de vedere fizico-geografic comuna este asezata în podisul
Barlad.Din aceasta cauza sufera infiulentele proprii acestui podis,care la rindul lui face parte din Europa
Rasariteana,cu intreg complexul de factori fizico-geografici.
Din punct de vedere geografic,teritoriul comunei Costesti situat in bazinul Barladului mijlociu si
afluientului Ghiiahoi,este format din dealuri si coline cu platouri netede in partea inundabila de pe apele
Barladului,
Din platoul Delenilor,cu orientare nord-vest,sud-vest se desfasoara doua platouri cu inclinare slaba spre
sud-est:ce se pierd in sesul format de lunca Bariadului si Ghilahoiului.
Acestea sunt: Platoul Dumbrava odinioara acoperit de paduri iar in prezent teren agricol cultivat cu
cereale si vita de vie altoita pe povirnisul dinspre sud,si Platoul Vilcele care in partea de nord-vest este leren
agricol iar in partea de sud-est este o parte a vetrei de sat Costesti. Aceste doua platouri sunt separate de pariul
Giurgea.
In dreapta Ghilahoiului din punctul numit Morani situate la hotarul sudic al comunei Deleni, incepe dealul
Ticlaoani,care domina toata panorama Costestilor fiind cea mai inalța forma de relief din zona comunei Costesti
Acest deal are panta abrupta spre nord-est unde margineste satul de resedinta al comunei iar spre sud-
vest coboara in panta lina avind forma a doua platouri la nord- sud numite Culmea Radestilor si culmea
Sihastrului despartite intre ele de paraul Buga „care isi incepe obarsia la nord de satul Puntiseni. La vest de
aceste platouri,despartit de paraul Valea Albiei,se desfasoara Platoul Dinga-Darasti, marginit la vest de Valea
Budei.In general aceste vai au pantele longitudinale mari si procesul de eroziune pe verticala foarte
puternic,provocind alunecarile versanților.
Din punct de vedere geologic aceste structuri morfologice sunt alcatuite din nisipuri,argie „gresii toate
sustinute pe un soclu stravechi afiat la peste 800 m adancime.
SECTIUNEA a 2-a
Caracteristici climatice,
Comuna Costesti si satele ei componente fac parte din zona de clima temperat-continentala de la
interferenta dealurilor cu stepa.
Circulatia atmosferica este destul de intensa in cursul anului. Masele de aer care circula peste aceasta
zona sunt de origini diferite:
- cele transportate de anticiclonul subtropical al Azoarelor „care genereaza ploile la sfirsitul
primaverii si inceputul verii ;
- ale anticiclonului de iama al Curasiei „cu temperaturi foarte scazute, sarace in precipitatii,
cunoscut sub numele de „Crivat;
- . ciclonii termo dinamici ai Atlanticului de nord,cunoscut atat toamna cat si primavara ca
aducatori de ploi.
Precipitațiile ce cad in cursul anului,studiate dupa datele culese de la Statiunea meteorologica Vaslui,cat
si din monografia R.P.R, se desprind date cu privire la regimul precipitațiilor pe ani si cantitati precum si media
acestora,
Luna cea mai calduroasa a inregistrat valori medii intre 21,3 — 21,4 grade C.Luna cu cele mai scazute
temperaturi , ianuarie - a inregistrat valori medii negative de -4,4 grade C.Primele ingheturi incep uneori pe la 1
noiembrie ca si primele zapazi,
Temperaturile maxime pozitive sau inregistrat in 2000 (+39,1 grade C) iar cele negative în 1963 (-31.8
grade C).
Regimul precipitațiilor prezinta fluctuatii în timpul anului, cele mai bogate fiind in mai,lunie si în
octombrie-noiembrie,cand cad peste 60 % din cantitatea anuala In timpul iernii precipitatiile cad mai ales sub
forma de zapada. In general zilele cu inghet Ia sol se ridica la 185 in timpul anului, iar numarul zilelor cu zapada
se ridica la 50-60 pe iarna.
SECTIUNEA a3-a
Retea hidrografica.
Teritoriul comunei Costesti, este strabatut de urmatoarele rauri si parauri.
Raul Barlad —uda teritoriul comunei pe o distanta de 8 km,are in aceasta zona un curs lenes,cu albia
colmatata cu aluviuni determinand o larga zona inmlastinata sau acoperita cu apa la inundatii. Lunca inundabila
are numeroase garle si balți,care in cei mai multi ani au ape permanente,secand numai in anii cu veri
calduroase si secetoase, Lunca in mare parle este acopenta cu padure. iar o alta parte este transformata in
teren cultivabil,pasune sau miastini nefolosite.
Paraul Ghilahoi-isi formeaza albia inca de pe teritoriul comunei Deleni,dupa care strabate teritoriul
comunei Costesti,pe o lungime de aproximativ 7 km, trecand prin mijlocul satului Costesti.Ghilahoiul are apa
permanenta,chiar in verile secetoase jar in timpul ploilor sau topirii zapezilor apele sale cresc,ajungand la
proportiile unui rau veritabil.Valea pe care o strabate este adanca in cea mai mare parie,mai ales in zona
Dobresti-Podul lui Catana, marginita de maluri abrupte, rapoase instabile, cu numeroase alunecari de teren,care
au afectat chiar o parte a satului Costesti. Eroziunea, alunecarile de teren se datoresc in primul rand distrugerii
padurii stravechi, care insotea Valea Ghilahoiului,ca o adevarata galerie de verdeata Apele Ghilahoiului pol fi
amenajate, pentru irigatii sau hidroenergie de interes local.
Paraul Giurgea-isi formeaza albia din zona satului Delenii de Jos,curge prin vecinatatea nord-estica a
satului Costesti printr-o vale nu prea adanca,cu maluri mai accidentate spre sud,Are apa pulina.dar nu seaca in
timpul anilor secetosi.Se varsa in Ghilahoi la sud-est de satul Costasti.Poate fi folosit la irigatii pe suprafete mai
mici,
Paraul Buga -se formeaza la nord de satul Puntiseni si curge prin mijlocul satelor Puntiseni si
Chitcani,varsandu-se in raul Barlad.Valea acestui parau are o panta mare in cursul superior si mijociu
exercitand eroziuni puternice pe verticala,mai ales ca trece prin zona cu roci fiabile. Are maluri abrupte, rapoase
provocand surpari,alunecari de teren. Necesita serioase amenajari (baraje impaduriri) pentru ai reduce efectele
negative. Are apa tot timpul anului chiar si in anii secetosi, prezentand viituri mari in momentele cu ploi puternice
sau la topirea zapezilor Poate fi folosit la irigatii pe întinderi reduse.
Paraul Pirvestilor-se formeaza in centrul satului Dinga,curgand spre sud prin mijlocul satului
Pirvesti,se varsa in Barlad,dupa ce strabate o vale adanca cu maluri abrupte, rapoase si zone cu alunecari de
teren, unde s-a defrisat padurea. Panta acestui parau,cu apa putina,dar permanent este mare si din aceasta
cauza in timpul viiturilor provoaca surparea malurilor, adancirea vaii si alunecarea de teren;necesita amenajari
corespunzatoare ca baraje, impaduriri,etc.,pentru oprirea efectelor negative si pentru irigarea unor mici
suprafete de teren,
Debitul lichid si solid al acestei retele hidrografice este determinat de regimul precipitatilor,configuratia reliefului
si de covorul vegetal.Aceste parale cat si raul Bariad prezinta cresteri mari de debit toamna, primavara la ploile
torențiale din timpul verii,si debite mici in timpul inghetului de iarna sau perioadele de seceta din timpul verii sau
toamnei.Din cauza rocilor fiabile,pantei mari.procesul de eroziune, pe verticala,evoluiaza, provocand adancimea
vailor,surparea si alunecarea versanților, determinand degradarea unor mari suprafete de teren agricol. Pentru
a opri acest proces negativ este necesar sa se intreprinda actiuni energice in vederea bararii si impaduririi
acestor parae mari cat si afluientitor lor.
SECTIUNEA a4-a
Populatia
Comuna Costesti are in componenta sa un numar de 6 sate, dupa cum urmeaza:satul Costesti cu 1650
tocuitori,satul Puntiseni cu 230 locuitori,satul Radesti cu 100 locuitori,sațul Chitcani cu 350 locuitori, satul
Dinga cu 89 locutori si satul Pirvesti cu 58 locuitori .
Populatia totala a comunei este de 2477 locuitori, din care 1274 isi desfasoara activitatea in agricultura
'a societatile agricole cu caracter privat.35 persoane isi au serviciul in instituţiile publice locale din care un
numar foarte redus circa 50 persoane sun! navelisti care lucreaza la diferite societati comerciale, regii autonome
din judetul Vaslui
Conform evidentelor de stare civila a comunei Costesti,situatia se prezinta astfel:
Anual se nasc in jur de 10 copii,se oficializeaza circa 10 casatorii si se inregistreaza un numar de 25-35
decese. Cu toate acestea exista un echilibru in miscarea numarului de populatie tinand cont de faptul ca
incepand cu anul 2010 comuna noastra este de gradul 3 avand o populatie de 2477 persoane Densitatea
populatiei pe comuna este de 29,5 persoane km/mp.
SECTIUNEA a5-a
Cai de transport.
Comuna Costesti este strabatuta de DE 581(DN 24) dinspre Bariad inspre Vaslui pe o lungime totala
de 18 km,urmala fiind de cea a caii ferate pe o lumgime totala de 6,5 km.Evident ca pe DE 581 pol circula
transporturi cu substante toxice.
Alte cai de transport nu exista pe raza comunei Costesti
Retele de conducte magistrale- sunt cale de gaze naturale ce strabat comuna Costesti pe o lungime
totala de circa 16 km
SECTIUNEA a 6-a
Dezvoltare economica.
Pe raza comunei Costesti nu sunt construite uzine, exploatari miniere sau petroliere.
Exista o fabrica de fainuri proteice SC SAFIR SA „ in satul Chitcani si societati agricole cu punct de lucru in
Costesti; EVEL-H SRL, SC AGROTEHNICA SRL, S.C.MIRBA OIL si SC PLANTAGRO SA.
Utilizarea solului -terenuri arabile suprafata de 4.338 ha
-suprafete impadurite de 1177 ha
-suprafete acoperite cu pasune de 924 ha
-suprafetea cu livezi de 4 ha.
“suprafete cu vita de vie 64 ha,
Dintotdeauna preocuparea cresterii de animale a persistat si la nivelul comunei Costesti. Actualmente nu
mai exista ferme de animale.
La nivel de comuna s-a dezvoltat in ultimii ani apicultura, în mod deosebit prin atragerea de fonduri
uropene,sunt un nr. de 1322 familii de albine- sector privat ; de asemenea sunt in curs de implementare
masuri de reabilitare infrastructura, prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala.
Nu exista activitate de turism la nivelul comunei si nu sunt sanse de a aparea noi activitati economice în
cadrul zonei,
Ca resurse naturale din zona ar fi lemnul care se foloseste in constructi cit si pentru incalzirea termica a
locuintelor.
SECTIUNEA a 7-a
infrastructuri locale,
Cele mai importante obiective de pe raza comunei Costesti sunt:
Satul Costesti - 1 sediu al primariei, 2 cabinete medicale umane „1 cabinet medical veterinar, Postul de
Politie, Caminul Culturai, Biblioteca Comunala, Scoala gimnaziala Sf. lerarh Luca Costesti „Oficiul Postal si 2
biserici.
Satul Puntiseni- Scoala generala și o biserica,
Satul Chitcani -Scoala generala [inchisa )si o biserica,
Satul Radesti - Scoala generala | inchisa) si o biserica.
Satul Dinga -Scoala generala | inchisa) ,
Satul Pirvesti - Scoala Generala [inchisa )si Manastirea Pirvesti (monument istoric).
Pe raza comunei Costesti exista retea de aductiune gaze naturale ce strabate comuna noastra pe o
lungime totala de circa 16 km de la sud spre nord,respectiv dinspre Barlad inspre Husi. Totodata reteaua de
gaz metan este adusa si in comuna Costesti pe o distanta de 13,89 km., pe centrul civic si strazi adiacente al
acesteia, racordand-se 137 gospodarii, Primaria Costesti, Caminul Cultural „Biblioteca si Scoala .
In cazul in care se impune cu acuitate cazarea de sinistrati Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta
asigura spatii necesare dupa cum urmeaza:
- scoli 7
- gradinite -
- camin E
SECTIUNEA a 8-a
Specific regional.
Localitatea Costesti este asezata in zona centrala a judetului Vaslui, are o suprafata de 7360 ha si se
invecineaza la N - comuna Deleni; S- comuna Banca! E- comuna Albesti si Rosiesti, V - comuna Bogdanesti
Comuna Costesti este formata din 6 sate astfel:satui Costesti -resedinta,la S-V satul Chitcani,la V
satul Pirvesti, la V satul Dinga, la S satul Radesti, la S-V satul Puntiseni.
CAPITOLUL III
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA
SECTIUNEA 1
Analiza riscurilor naturale.
a) Riscurile naturale care s-au produs si se mai pot produce pe teritoriul comunei sunt cele produse de
fenomene meteorologice periculoase cum ar fi: furtuni inundatii, seceta.temperaturi foarte scazute sau ridicate,
inghet.caderi abundente de zapada,depuneri de chiciura.
a1) inundatii - sunt previzibile în functe de debit capacitatea de transport a albiei iar daca necesita
evacuarea populatiei aceasta se poate face pe culmi mai inalte. Ploile torențiale topirea zapezilor au provocat
inundatii la gospodariile din satele:Costesti pe raul Ghilahoi,Chitcani pe raul Chitcani,Pirvesti pe rau! Mitoc.
a2)furtunile,seceta,inghetul - pot fi previzibile daca tinem con! de datele furnizate de la statiile
meteorologice „acestea se pot manifesta fie pe intreaga suprafata a comunei fie partial,pot fi afectate retelele
electrice, retele de comunicatii,se pot produce si alte fenomene care ar duce la evacuarea populatiei.
b) incendii = suprafata impadurita a comunei este de 1.177 ha exista posibilitatea producerii de incendii in
perioada verilor tor
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.