HCL 8/2018 Corod adoptată

ROMANIA Comuna Corod, JUDETUL GALATI str.$tefan Cel Mare, U N ITATEA ADM I N STNNTIV I Z5A judelut Gata{i, ruRrtoRlnlA ry. cP807080, COMUNA COROD Tel:0236,804006, CONSILIUL LOCAL Fax:0236.804002 e-ma il primariacorod gl ; @yahoo.com HOTARAREA NR,8 din 27.03.2018 privind adoptarer O:,".:,Ir"^.C.,ojt'li,1l,local al comunei Corod ,judelut Galali a unei Dc^claratii de IJnire cu Repubtrca Moldova Initiatori: Boghilo Consiliului lnnol tltri al .comunei local ^l ^^-.,.^^ii Coroo,luoelut ^- Gatali Nr. de inregistrare gi data depunerii proiecturui :2g11r23.03.201g Consiliul Local a intrunit in gedin{d extra Lu6nd act de: -Referatul de aprobare al ini(iatorilor inregistrat sub nr.2g11123.03.201g: -Raportul de specialitate al secretarului c6munei corod,judelul Galali; -Raportul de avizare al comisiei de speciaritate Amenajarea Teritoriului r;i Urbanism; nig -Juridicd gi de Disciplina Av6nd in veclere temeiurire juridice respectiv prevederire: - art' 36 alin'(2),lit. ,,e" si alin. (7) din Legea administra[iei publice locale nr. 21512001, repubricati cu modificdrire gi compretdrire urterioare; tn baza dispoziliiror art. 36 a|n. (2), tit.'c), atin. (5), rit. a), are art. 45 arin. (3), art'115 alin'(1)lit.b) 9i art.123 alin.(11'giizl oin'r-egea administra{iei pubtice tocate nr. 21s12001, repubricatd cu modificarire 9i iompretarie urterioare; HorARAgrE: Art' 1 ' - Se aprob d Derclaralia de tJnire cu Republica Moldova, anexd la prezenta. Art'2' - Se vor identifica unitdlile administrativ-teritoriale din Republica Moldova interesate de infri{ire,cooperarea sau asocierea hoti16re in acest sens. gi se vor promova proiecte de - Primarul comunei corod va asigura aducerea ra indeplinire a prezentei no,*'jnt Art'4'- secretarul comunei co.rod, jude[ul Galali, va asigura transmiterea gi comunicarea prezentei hotdrdri prin comdartimeniui n'eralii cu publicul. e de gedintd, Contrasemneazd, r- Casandra GRECU ,y,fv  RoMArutn COMUNA COROD . CONSILIUL LOCAL p JUDEJUL GALATI DECLARATTE DE UN1RE Noi' membrii consiliului Local al comunei corod, intruniti in sedinta extraordin ara, astazi 27 martie 2018' in Anul centenar, impreuna cu alli reprezentan{i ai obgtii sategti, in numele locuitorilor comunei noastre, prin puterea dreptului istoric gi a dreptului de neam. pe baza principiului cd ,,noroadele singure sd-si hotdrascd soarta lor de azi inainte gi pentru totdeauna" consfinlit in Declaratia de Unire de la 27 martie 1g1g, comuna corod susline infrdfirea imediati cu localitdtile din Republica Moldova, care in mod deschis si asumat si-au exprimat sau igi vor exprima dorinla de unire cu patria_mamd, Romdnia. Facem aceastd unire de riuflet acum, ca repara{ie morald pentru suferintele indurate de inaintasii nogtri, smulsi impotriva voinlei lor de la tiupul patriei istorice si o asezdm ca piatrd de temelie in viitorul copiilor nostri. Facem unirea cu cei cle aceeasi limbd si traditie cu noi, pentru ca fiii si nepo{ii nogtri si se bucure de un viitor demn, in libertate si avutie, de sansere de implinire pe care generaliile noastre nu le-au avut. condamndm Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat intre Uniunea sovieticd qi Germania nazistd la 23 august 1939, petct cetre a dus la anexarea Basarabiei de cdtre URSS, la arestdri si executii publice, la deportdri in masd, la infometare la 9i dezna{ionalizare, pact ale cdrui efecte sunt rdni vii si in ziua de astdz. Solicitdm Parlamentelor Republicii Moldova si Romaniei sd emitd o declaralie comund privind reintregirea !arii si a neamului romdnesc dupd care sd eraboreze gi sd aprobe in regim de urgen!5 un pachet de legi prrivind Reunirea Basarabiei cu Romdnia. Dacd unirea noastrd de azi este una simbolicd, sd ne ajute Dumnezeu ca ea sd fie un pas hotdrator spre unirea cleplind, cand nu va mai granitd fi pe prut si toti romanii vor trdi uniti intre granitele Rom6niei zidite de inaintagii nogtri, consfin{ite prin actul Unirii de la 1g1g. Prin prezenta declaratie de unire ne exprimdm bucuria de a sdrbdtori impreuna cu fratii nogtri romdni de pretutindeni centenarul Uniri 1918 - 2018 si ne declardm adeziunea la valorile nationale si democratice are spatiurui curturar romanesc. ASA SA NE AJUTE DUMNEZEUI  ROMAN IA COMUNA COROD- CONSILIUL LOCAL JUDETUL GALAIII Nr.28l1123.03.2018 tn anul CentEnarului Romdniei, primarii ;i consilierii locali din peste 100 de localitnti din Republica Moldova, au votat in consiliile locale ,,Declarafii de Unire", prin care iqi afirmi dorinla de Unire cu PatriaMamd, RomAnia. Reintregireaffini este che i romdne. In mod egal, Romdnia qi au nevoie de Unire. Separarea la care am fost constrdnSi este urmarea directl a pactul ticdlos Ribbentrop-Molotov, pact n[scut din tenebroasele maqina{iuni a celor mai mafi criminali ai secolului )Oq Stalin qi Hitlor, responsabili de declangarea ultimului rizboi mondial gi dq pieirea a zeci de milioane de oameni. Prin acest Pact au fost afectate cele 3 firi baltice (Estonia, LetOnia, Lituania), Polonia gi Romdnia. Jirile baltice anexate la Uniunea Sovieticfl sunt astizi state indepen$ente gi membre ale Uniunii Europene gi NATO, iar Polonia este stat integru gi de asemenea membru al Uniunii Europene qi NATO. Singurii care trlim gi astizi dup6 decizia luatii de Stalin qi Hitlgr suntem noi, romdnii de o parte qi de alta a Prutului, in contextul in care vorbim aceeagi limb6, implrtflqim aceeaqi culturl, aceeaqi credinJl gi ne flnchin[m inaintaqilor aceleiaqi istorii. In semn de pqepire pentru dorinfa de Unire manifestati de cele peste 100 de localitdli moldovene prin declara{iile dB unire adoptate de consiliile locale, un act curajos plin de incdrcdturl istoricd ce reprezintil ternelia viitorului nostru comun, consideram qd Institutia Primaria Corod, prin reprezentanfii s5i, indiferent de op{iunea politicd, trebuie sI declare susfinerea Unirii Republicii Moldova cu Romdnia, printr-o Decl4ralie de Reunire, celebrdnd astfel anul Centenarului. Nu in ultimull rdnd, trebuie sa ludm in considerarc atAt demersul Senatului Statelor Unite ale Americii din 1991, cdt gi dispoziliile Actului Final de la Helsinki, act final al Conferinlei pentru Securitate gi Cooperare in Furopa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975, Senatul Statel]or Unite ale Americii, inci din 28 iunie 1991, a emis Rezolufia nr.148 prin care hotiraqte cd Guvernul Statelor Unite ale Americii trebuie sd susfin[ eforturile Moldovei de negociere a reunific[rii cu Romdnia: ,,intrucdt sta@le semnatare ale Actului Final de la Helsinki au acceptat principiul egalitdfii intre popoare qi drqptul acestora la autodeterminare; qi Intruc0t in teryreiul articolului 8 din Actul Final, ,,toate popoarele au mereu dreptul in deplin[ libertate, s5-qi hotilrasqd cdnd qi dac[ doresc, statutul politic intem gi extem fdrd ingerinfe exterioare qi s[ iqi urmireascl dlrpd propria voie denroltarea politici, economicd, sociali gi cultural6": Asadaf,, sd fie decis, in mo4rentul de fatfr,, c6 este convingerea Senatului cd Guvernul Statelor Unite ale Americii trebuie(...) sd susfind eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei s[ negocieze in mod pa;nic, dacl aceasta le este voia, reunificarea Romflniei cu Moldova(...)". Prin urmare, existi at6t temei legal dat de normele intemafionale adoptate dupl cum s-a stabilit in Tratatul de Face de la Paris din 1920, in normele predominante ale Dreptului Intemafional qi in Principiul I 4l Actului Final de la Helsinki, cdt si o rocunoa{tere internafionald concreti a dreptului  ROMAN IA COMUNA COROD- CONSILILl|L LOCAL JUDETUL GALATI Romdnia, stabilit[ Senatul Statelor Unite ale Republicii Moldova de a se reuni cu Patria Mam6, Americii. ilor consilieri locali si ne A-*dut, avdnd drept temei prezenta expun:re. d: l"dlt'-I3:: rea neamutui romAnesc Pfln pentru rei orbri.* demersurilbr fratilor nogtri de peste Prut de a lupta i 1918-2018. a Centenarului asumarea,,Declaraliei de'Reunire" in an de slrbatoare INITIATORI Consilieri Locali, Alisa A Chicog Tenie  CUVANT INAINTE CENTENAR 201 8 In anul Centenarului,avem datoria sa ne aratam recunostinta fata de inaintasii nostri care au facutposibilaMareaUniredelalgl8 si saregasimacelevalori careneunescsi nedau putere. Biroul executiv al Partidului National Liberal a adoptat Decizia nr.31 din 19 martie 2O1g care prevede "Se recomanda tuturor primarilor si presedintilor Consiliilor Judetene, membri ai PNL' sa accelereze procesul de infratire cu localitati din Basarabia si sa identifice programe si proiecte comune cu Basarabiia ,care sa poata fi sustinute de reprezentantii pNL". Grupul parlamentar al Partidului Miscarea Populara a transmis un comunicat primarilor prin care mentioneaza urmatoarele: "Pentru recunoasterea importantei evenimentelor istorice de la Chisinau din 27 martie '1 91 8,am initiat un proiect de lege in vederea declararii zilei de 27 martie ca zi de sarbatoare nalionala .Acesta a fost adoptat in unanimitate de cele doua camere ale forului legislativ,iar legea a fost promulgata ,la27 martie anul trecut,de presedintele Romaniei ,domnul Klaus Werner lohannis,. Anul Centenar, ar trebui sd 1'nsemne "un an al lansdrii unor politici publice" pentru sustinerea satului romdnesc. Primarii comunitdlilor rurale membre ale Asociaiiei Comunelor din RomAnia (A.Co.R.), intrunite ?n adunarile generale ale unora dintre filialele judetene au adoptat rezolutii pentru sustinr:rea unirii cu Republica Moldova. Primarii comunelor gi-au exprimat "solidaritatea fald de gesturile curajoase" ale multor comunitdti din Republica Moldova, care au adoptat, prin Consiliile Locale, la propunerea primarilor, hotdrdri cu privire l:r Unirea cu Romdnia. Trebuie si facem un efort corrlun sd incepem sd gandim politici serioase pentru salvarea 9i dezvoltarea satului romdnesc. in Anul Centenar consider cd este extrem de important ca toate comunitatile rurale sd fie unite in jurul celui mai important proiect pentru noi pentru 9i Romdnia: dezvoltarea satului romdnesc. Acest lucru se poate face doar dacd noi, primarii si consilierii locali, vom conlucra, dacd vom impdrtigi experienlele fiecdrei comunitati, daci vom invdta 9i vom gdsi solutiile imprreuni'. Cu aceastaocazie ne angajanr sd suslinem 9i sd dezvoltam colaborarea cu comunitdlile rurale din Republica Moldova, gi se vor identifica unitdlile administrativ-teritoriale din Republica Moldova interesate de infralire,cooperare sau asociere. Primar, Vasile CARJ ROMANIA JUDETUL GALATI PRIMARIA COMUNEI COROD SECRETAR N r 28 11 123 03 2018 RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de hotdrAre privind: adoptarea de catre Consiliul local al comunei Corod ,judelul Galali,a unei declaratii de unire cu Republica Moldova Raportul de specialitate este intocmit in conformitate cu pevederile art.45,alin.1 din Legea administratiei publice locale nr.21512001,republicata in 2007 Proiectul de hotdrAre prezentat de initiatorii: Boghitoiu Alisa- Adriana,Tenie Dumitru si Chicog Anica,membri ai Consiliului local al comunei Corod,judetul Galati respecta legalitatea,conform art,36 alin.(2),1it,,,e" si alin. (7) din Legea administraliei publice locale nr. 21512001, republicatd cu modificirile 9i completdrile ulterioare. in Anul Centenarului RomAniei, consilierii locali initiatorii proiectului de hotarare fac apel la colegii din Consiliului local sa se alature efoftului Tntregii societati din RomAnia: Guvern, Parlament, Pregedinte, Administratia Locali, Administralia Judelean6, Societatea Civild.. pentru salvarea 9i dezvoltarea satului romAnesc si reafirmarea naliunii romine in interesul comun al celor doua state surori ,RomAnia si Flepublica Moldova care, au nevoie de Unire, Pentru acesta, este irnportant de relevat pe scurt istoricul adoptarii Declara[iei de Unire a Basarabiei cu RomAnia din27 martie/9 aprilie 1918. Basarabia (asa cum fuse,se definitd in cadrul administraliei tariste in l812laTratatul de la EJucuregti)s-a constituit ca Republicd Democratd Moldoveneascd la sfArsitul anului 1917, proclamAndu-gi int0i autonomia Tn cadrul Republicii Ruse, apoi, dupd Revolulia din Octombrie, independenla fali de Rusia bolsevici si, dupd cdteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918 unirea cu Regatul Rom6niei, Tn r:adrul cdruia a constituit o provincie, Aceasti stare a durat timp de 22 de ani pAnd la 28 iunie 1940 c0nd un ultimatum al guvernului sovietic, care urmdrea punerea in aplicare a pactului Hitler-Stalin a fost adresat RomAniei, cerdnd cedarea Basarabiei citre Uniunea Sovieticd. Romdnia a cedat si dupi 48 de ore Elasarabia a fost ocupati de Armata rogie, administralia ;si Armata Romind retrdg6ndu-se, intr-un haos dramatic, la vest de rdul Prut. in 26 martie/8 aprilie 1918, premierul Marghiloman s-a deplasat la Chisindu, Tnsolit de generalul Constantin H3rjeu, ministru de rdzbot, gi de alli demnitari, unde a fost primit cu onoruri de autoritdtl. P0ni la sedinta din 2_7 martie 1918 a Sfatului lirii, comitetele tinuturilor din Bdlti, Soroca gi Olhel au fost consultate in privinla Unirii cu Reqatul RomAniei La gedinla solermnd a Sfatului Jdrii din 26 martie a fost prezent 9i Marghiloman care a rostit un discurs in care a reliefat necesitatea unirii. Dupa discurs, Marghiloman a piirdsit sala, lisind Sfatul Tirii sd delibereze asuPra propunerilor guvernul ui ro mdn. in numele Blocului Moldo'venesc, deputatul lon Buzdugan a dat citire declara(iei prin care se propunea unirea, documentul fiind citit gi in rusegte de deputatul Vasile Cijevski. 'lariia votat prin vot nominal deschis in favoarea Unirii cu Pe 27 mirtie, Sfatut Rom6nia, declaratia Sfatului Jirii mention3nd cd: "Republica Democraticd Moldoveneasci (Basarabria), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagrd 9i vechile granite cu Austria, ruptd de Rusia acum o sutd si mai bine de ant din trupul vJchii Moldove, in puterea dreptului istoric 9i dreptului de neam, pe baza principiului cd noroaclele rsingure sd-si hotirasci soarta lor,- de azi inainte 9i pentru totdeauna SE UNESiE CU MAMA SA, ROMANlA".in numele Sfatului ldrii, Declaratia Unirii a fost semnati de lon Incule!, preqedinte, Pan. Halippa, vicepregedinte gi lon Buzdugan, secretar. Condiliile unirii, quse de majoritatea romineascd, menfionate in declaralia specificd a Sfatului Jdrii, au fost urmdtoarele: 1. Sfatut lariiurma sir ducd la bun sf0rsito reformd agrard, caretrebuia sd fie acceptati fiiri obiecliuni de guvernul romdn; [...]