HCL 52/2022 Corbii Mari adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL DÂMBOVIȚA CONSILIUL LOCAL CORBII MARI HOTĂRÂREA NR.52/17.05.2022 privind aprobarea cererii de finanţare si a valorii proiectului pentru obiectivul de investiție: „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV — Coeziune economică, socială și teritorială - Componenta C10 — Fondul local Consiliul local al Comunei Corbii Mari, Judeţul Dâmboviţa , întrunit în şedinţă extraordinară în data de 17.05.2022, orele 17.00; > Având în vedere: Referatul de aprobare nr.6846 din 16.05.2022 al primarului comunei CORBII MARI, Judetul DAMBOVITA, prin care se propune aprobarea cererii de finanţare si a devizului general pentru obiectivul de investiţie: „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare şi rezilienţă în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV -— Coeziune economică, socială și teritorială - Componenta C10 — Fondul local; Raportul compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei comunei CORBII MARI, Judetul DAMBOVITA, prin care se propune aprobarea cererii de finanțare si a devizului general pentru obiectivul de investiţie: „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV — Coeziune economică, socială şi teritorială - Componenta C10 — Fondul local, înregistrat cu nr.6847/16.05.2022; > Rapoartele de avizare al Comisiilor de specialitate ale Consiliulul Local al Comunei CORBII V V YvYvyYv MARI, Judetul DAMBOVITA; Prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare; Dispoziţiile art.44 si art. 45 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale; Prevederile art.129 alin.4 lit.b) si d) din O.U.G nr.57/2019 privind Codul Administrativ; In temeiul art.136, alin.], si al art.243 alin.l lit.a din O.U.G nr.57/2019 privind Codul Administrativ cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Programul Naţional de Redresare şi Reziliență, Componenta 10 — Fondul local. Consiliul Local al Comunei CORBII MARI, Judetul DAMBOVITA: HOTĂRĂȘTE : Art.1 Se aprobă cererea de finanţare pentru obiectivul de investiţie: „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV — Coeziune economică, socială și teritorială - Componenta C10 — Fondul local, conform Anexa | -Descrierea sumară a investiţiei propusă a fi realizată prin proiect pentru obiectivul de investiție. Art.2 Se aprobă valoarea eligibila a proiectului „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului naţional de redresare şi reziliență în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV — Coeziune economică, socială și teritorială - Componenta C10 — Fondul local, în cuantum de 614.205,27 lei fara TVA. Art.3. Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari”, pentru implementarea tuturor activităților în condiții optime, se vor asigura din bugetul local al Comunei CORBII MARI, Judetul DÂMBOVIŢA. Art.4. Consiliul Local al comunei CORBII MARI, Judetul DÂMBOVIŢA va asigura rectificarea bugetului local la momentul constituirii surselor de venit, precum şi oricând pe parcursul proiectului, în eventualitatea suportării unor cheltuieli conexe sau nceligibile. Art,5. Se vor asigura întreţinerea/mentenanța/sustenabilitatea investiţiei, achiziţionate în cadrul proiectului. Art.6 Se numeşte reprezentant legal al proiectului, domnul IONUȚ BĂNICĂ , primarul Comunei CORBII MARI, Judetul DÂMBOVIȚA. Art.7. Primarul Comunei CORBII MARI, Judetul DÂMBOVIȚA va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art.8. Se aprobă nota de fundamentare, Anexa 2 la prezenta hotărâre. Art.9. Prezenta hotărâre se aduce la cunostință publică, respectiv se comunică Primarului Comunei CORBII MARI, Judetul DÂMBOVIȚA şi Instituţiei Prefectului Judeţului Dâmboviţa, în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate. PRESEDINDE DE SEDINTA, CONTRASEMNEAZA PENTRU LEGALITATE Consilier Miloşi lonel Secretar general comună Săndulescu Mihaela ANEXA 1 la HCL nr.52/17.05.2022 Descrierea sumară a investiţiei propusă a fi realizată prin proiect pentru obiectivul de investiţie: „Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” în cadrul finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului de proiecte Pilonul IV — Coeziune economică, socială și teritorială - Componenta C10 — Fondul local Aplicarea TIC în cadrul Planului trebuie să fie înțeleasă în sensul ei larg, urmărind sprijinirea în egală măsură atât a tehnologiilor cât şi a activităţilor dependente de acestea şi care urmăresc obţinerea beneficiului economic şi social. Pentru a fi eficiente, soluţiile urbane trebuie să se axeze pe o abordare ce consideră sistemele care susțin viața rurală interconectate și inseparabile. Suportul financiar pentru investiţiile de la nivel local ar trebui să se axeze pe oportunităţi de creare a locurilor de muncă combinate cu investiții în infrastructură ecologică şi digitală. Investiţiile viitoare trebuie să ţină cont de evoluţiile climatice pentru a asigura o redresare urbană rezilientă care își protejează locuitorii împotriva fenomenelor meteorologice extreme sau altor riscuri naturale și antropice. Pandemia oferă oportunitatea unui nou început, în care comunele își pot contura o realitate rurală substanţial diferită, luându-și angajamentul de a sprijini persoanele vulnerabile, de a proteja sisteme naturale, de a clădi o economie durabilă şi de a aborda potenţiale amenințări împreună. O redresare verde va impune aplicarea unor modele bazate pe dezvoltare economică globală, producție de proximitate şi tipare de consum, legând oraşele de comunităţi rurale şi scurtând lanţurile de aprovizionare. Având în vedere că populaţia a 33 dintre reședințele de judeţ a scăzut începând cu 2006, consumul excesiv de terenuri şi expansiunea urbană au fost cauzate de factori precum Creşterea slab coordonată între aşezările vecine şi incapacitatea de a controla dezvoltarea speculativă din sectorul privat (cauzate inclusiv de lipsa unei viziuni strategice comune şi a unor documentaţii de urbanism actualizate şi digitalizate). O paradigmă de restructurare urbană trebuie să abordeze decalajele digitale și infrastructura de conectivitate esențială. Pandemia de COVID-19 a evidenţiat faptul că internetul a devenit un drept al omului. Modificările spaţiale contribuie semnificativ Ia disoluția vieţii sociale, manifestată prin izolare socială, implicare comunitară și civică redusă și deconectarea de viața publică. În ciuda structurii care favorizează mersul pe jos, aceasta este o problemă întâlnită atât în oraşele mari, cât și în orașele mici, deși are cauze diferite. Oraşele mici nu au infrastructura socială necesară pentru a stimula implicarea comunității — mobilier urban, scuaruri, centre comunitare, iar declinul demografic și rata de neocupare contribuie la pierderea vitalităţii sociale. Obiectivul U.A.T. COMUNA CORBII MARI, JUDETUL DAMBOVITA este de a îmbunătăți condiţiile de mobilitate în zona rurală, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi și de a spori siguranţa rutieră, prin soluții digitale şi ecologice de transport. În urma realizării investiţiei propuse se vor atinge următorii indicatori si se vor realiza urmatoarele activitati: II ui “] ACTIVITATI PROIECT - ASIGURAREA DE SISTEME TIC UAT CORBII:MARI - UNITATE, EFICIENTIZAREA Și DIGITALIZAREA INTERACȚIUNII CU PUBLICUL ȘI CU MEDIUL ADMINISTRATIV DE AFACERI TERITORIALA CNI TE, INFORMATIZAREA FLUXURILOR DE LUCRU ÎN MEDIUL ORGANIZAȚIONAL, ADMINISTRATIV TERITORIALA EFICIENTIZAREA PROCESELOR BIROCRATICE INSTITUȚIONALE DOTARE INFRASTRUCTURA HARDWARE UAT SERVICII PERSONALIZATE UAT Proiectul respectă obligaţiile prevăzute în PNRR pentru implementarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH), inclusiv cele din articolul 17 („Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu”) din Regulamentul privind taxonomia, stabilite pentru fiecare obiectiv de mediu. Se va asigura durabilitatea investiţiei şi arhivarea și accesul la documente timp de 5 ani de la data plăţii soldului sau, în absenţa unei astfel de plăţi, de la data efectuării ultimei raportări. Această perioadă este de 3 ani în cazul în care valoarea finanțării este mai mică sau egală cu 60.000 euro sau stabilită potrivit prevederilor normelor privind ajutorul de stat, după caz, oricare este mai lungă. PRESEDINDE DE SEDINTA, CONTRASEMNEAZA PENTRU LEGALITATE Consilier Miloşi Ionel Secretar general comună Săndulescu Mihaela cad Anexa 2 la HCL nr.52/17.05.2022 CONSILIUL LOCAL al comunei Corbii Mari Nr.6763/13.05.2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planului Național de Redresare şi | Reziliență, Componenta 10 - Fondul Local, 11.2 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde-ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/ local) Titlu apel proiect "Digitalizarea serviciilor comunei Corbii Mari” Descrierea pe scurt a situaţiei | actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) In mod organic, orice localitate trebuie să integreze transformarea digitală în dezvoltarea sa pe termen lung. Această provocare trebuie tratată proactiv, participativ, inteligent și flexibil, pentru că vorbim despre un domeniu în care rata de schimbare și inovare este prin definiţie foarte rapidă și în care doar cooperarea programatică și substanțială în interiorul comunității poate aduce rezultate pozitive. Criza medicală actuală a demonstrat că instituţiile publice care reușesc să integreze tehnologia în procesele strategice și operaționale sunt acelea care au mai mari șanse să se adapteze la șoc, să se transforme și să fie reziliente. Dezvoltarea unei strategii coerente de transformare digitală este capabilă să ofere solicitantului o sursă de avantaj competitiv major la nivel naţional și internațional și să se conecteze natural la factorii strategici cheie ai localitatii. Transformarea digitală poate fi înțeleasă ca un proces continuu, care are obiective flexibile, ce' se pot schimba, adapta, modifica sau elimina, în funcție de o mulțime de alți factori (inovaţii tehnologice, dezvoltare economică, schimbare a priorităților strategice, situații de criză). Transformarea digitală generează o multitudine de beneficii atât pentru localitate, cât și pentru instituții publice, cetățeni şi stakeholderi. Acest demers strategic contribuie la tranziția localității spre o societate și o economie digitală și la interconectarea actorilor relevanți într-un ecosistem funcțional şi inovativ. Digitalizarea propune noi forme de organizare, noi modele și tipuri de procese instituționale, noi mecanisme sociale, precum și un nou tip de valoare pentru societate. Transformarea digitală va avea un efect regenerator asupra societății în ansamblul ei, contribuind la dezvoltarea abilităților digitale, incluziune sporită și creșterea calității vieţii. La nivel instituțional și organizaţional, transformarea digitală poate genera multiple efecte pozitive. Alinierea instituțiilor și organizaţiilor la principiile economiei digitale presupune asigurarea unui cadru în care datele și informaţiile reprezintă resursele pe baza cărora sunt redefinite structurile, procesele și mecanismele interne. Sistematizarea și standardizarea internă pot duce la automatizarea unor fluxuri și procese, ceea ce poate însemna scăderea cantității de muncă repetitivă și folosirea mai eficientă a resursei umane pentru oferirea de servicii de calitate, mai sofisticate și care necesită creativitate și iniţiativă. Din punct de vedere al impactului pe plan local pe care digitalizarea instituțională îl poate genera în comunitate, putem enumera: o nouă abordare centrată pe nevoile cetățenilor sau companiilor, eficientizarea tuturor proceselor interne și externe, digitalizarea serviciilor publice, îmbunătățirea portofoliului de servicii, scurtarea semnificativă a timpilor de răspuns, automatizarea proceselor | repetitive, creșterea gradului de descentralizare și integrarea facilă și rapidă în procesele instituționale ale actorilor externi. Din punct de vedere strategic, instituțiile care adoptă cu succes digitalizarea devin proactive și agile, dezvoltându-și structuri flexibile, o cultură organizațională deschisă, incluzivă și antreprenorială. Din perspectivă ecosistemică, transformarea digitală creează contextul unor abordări și scenarii noi, în care potențialul colaborativ, inteligența, informațiile și resursele digitale generează noi tipuri de valoare pentru localitate, cetățeni și stakeholderi. Noile modele instituționale de tip platformă sunt centrate pe cetățeni, date și un nou tip de valoare pentru societate și economie. Transformarea digitală aduce mai aproape actorii care fac parte din ecosistemul orașului și presupune împărtășirea unei viziuni și a unor valori comune. În noua paradigmă digitală, valoarea pentru cetățeni și parteneri înstituționali poate fi generată prin mecanisme inovative, răspunzând diferit unor nevoi existente sau noi. Transformarea digitală aduce mai aproape actorii din comunitate și oferă contextul inovării deschise pentru produse și servicii publice. În acest nou context poate fi valorificat potențialul inovativ al companiilor și start-up-urilor furnizoare de tehnologii și inovaţii digitale. Problema de la care porneşte transformarea digitală este insuficienta dezvoltare în România a serviciilor publice electronice, problemă care poate fi tradusă, mai concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depășesc nivelul 2 de sofisticare digitală puse la dispoziţie de instituţiile și autorităţile publice din România. Beneficiile obtinute în urma realizarii proiectului constau in: cresterea calitatii serviciilor oferite cetatenilor, antreprenorilor, cresterea eficientei functionarilor publici; monitorizarea tuturor activitatilor depuse de catre angajatii solicitantului si a structurilor subordonate; sprijinirea din punct de vedere informatic a ecosistemului local de afaceri in domeniul IT; crearea prin efectul de multiplicare a unui mediu de locuire si afaceri care sa atraga investitori strategici si forta de munca inalt calificata. Transformarea comunei Corbii Mari intr-o localitate inteligenta va avea urmari asupra inovarii tehnologice, transporturilor înteligente, cresterii eficientei energetice, vietii cetatenilor, lucratorilor si intreprinderilor, prin numeroase schimbari legate, de ex. de transparenta sporita, de democratie si va permite o participare mai activa la procesul decizional. Localitatea inteligenta creata va fi o sursa de servicii publice de calitate orientate catre binele cetateanului, in care toate proiectele intreprinse de catre administratie vor avea un singur punct central - cetateanul - avand ca si rezultate standarde de viata si operationale mai ridicate pentru cetateni si intreprinderi, de noi posibilitati de ocupare a fortei de munca printr-un ecosistem antreprenorial mai inovator, de durabilitate ecologica sporita. Conform ultimelor date disponibile ale Comisiei Europene pe Digital Agenda Scoreboard (DAS) care urmărește progresul statelor membre față de ținteleasumate, doar 5% dintre cetățenii români foloseau serviciile de eGuvernare, față de o medie europeană de 41%, iar în ceea ce privește indicatorii de focalizare a serviciilor publice pe nevoile societății civile și transparența serviciilor publice, România are un scor de 40, respectiv 17, în contextul unei medii europene de 70, respectiv 49. Nevoia permanenta de a îmbunatati accesul cetatenilor la | informatie si de a largi gama de servicii electronice se! datoreaza numarului tot mai ridicat de contribuabiţi cu care se | intra în contact, a cererilor numeroase si diverse cu care acestia vin catre administratia publica, precum si a preocuparii continue a solicitantului de a servi cat mai eficient interesele cetatenilor, in acest context, solutia integrata propusa prin prezentul proiect va permite traversarea barierei digitale, care limiteaza accesul la informatie prin folosirea de mijloace restrânse de comunicare, adresând toate cele sapte servicii care se încadreaza în nivelul cel mai înalt de prioritate conform Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetatenilor. Reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor, atât pentru cetateni si mediul de afaceri, cat si la nivel inter si intra- institutional, sunt de natura sa eficientizeze activitatea administratiei publice (din perspectiva costurilor si timpului de reactie) si sa creasca gradul de transparenta si integritate în prestarea serviciilor, contribuind totodata la cresterea gradului de satisfactie al cetateanului si la îmbunatatirea îmaginii administratiei publice. Proiectul contribuie la solutionarea nevoilor identificate prin implementarea unor masuri de simplificare pentru cetateni, in corespondenta cu Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetatenilor. În acest sens este avuta in vedere achizitia si implementarea unei platforme integrate de tip Smart (portal web, bazate pe utilizarea inteligenta a informatiilor disponibile prin aplicarea principiului înregistrarii "o singura data" a datelor, prin care informatiile necesare din partea cetatenilor sunt colectate doar o singura data, cu respectarea cerintelor de protectie a vietii private, precum si generalizarea acceptarii si emiterii de catre autoritatile publice a documentelor în format electronic. Obiectivele demersului de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetatenilor sunt: economisirea resurselor utilizatorilor pentru accesarea serviciilor (financiare, timp, informationale, confort); realizarea de efecte semnificative de antrenare si in alte domenii de interactiune cu cetatenii; degrevarea institutiilor publice de resurse implicate in interactiunea cu cetatenii (timp, informationale, materiale, financiare, corespondenta). | In cadrul etapei de analiza vor fi selectate serviciile electronice specifice care vor fi implementate, tinând cont de urmatoarele criterii definite în Planul de simplificare: costurile generate pentru cetateni; complexitatea procedurii; relationarea cu alte servicii propuse pentru simplificare în aval sau amonte; rolul de referinta pentru alte servicii si interacti [...]