HCL 98/2024 Cața adoptată

ROMANIA JUDEŢUL BRAŞOV COMUNA CAŢA www,.comunacata.ro CIF: 4801370 str. Principală nr. 223, 507040 Caţa, jud. Braşov tel.: 0268/248563, tel./fax: 0372/248621 e-mail:primariacata(a yahoo.com CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CAȚA HOTĂRÂREA Nr. 98 din 30.12.2024 Privind aprobarea Statutului Comunei Caţa Consiliul Local al Comunei Caţa,întrunit în şedinţa ordinară din data de 30.12.2024; Luând în dezbatere: - referatul de aprobare prezentat de primarul comunei Caţa; - raportul de specialitate întocmit de secretarul general, cu privire la aprobarea Statutului Comunei Caţa; În conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) lit. a) şi prevederile art. 104 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând avizul comisiilor de specialitate 1,2,3 ale Consiliului Local Caţa; În temeiul prevederilor art. 139 alin. (1), art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul administrativ cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Statutul Comunei Caţa, conform Anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Hotărârea Consiliului Local Caţa Nr. 69 din 26.11.2019 îşi încetează aplicabilitatea. Art. 3. Secretarul Comunei Caţa va asigura comunicarea prezentei hotărâri: Instituţiei Prefectului-Judeţul Braşov, Primarului comunei Caţa, compartimentelor din aparatul de specialitate al primarului și Consiliului Local Caţa. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ Secretaf general VOCILĂ GHEORG; 77 1) Iakab pasa Nr. consilieri în_/i A constiei i „prigenti” 10= , nr. voturi „pentru” 10=, nr. voturi „împotrivă”=0 Page 1o0f1 Anexă nr. ] HCL nr. Statutul Comunei Caţa 2024 Statutul Comunei Caţa Statutul Comunei Caţa L DISPOZITII GENERALE Art. 1 (1) În conformitate cu prevederile art. 129, alin.(3), litera „a din Ordonaţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Consiliul local al comunei Caţa, elaborează şi aprobă Statutul propriu al comunei Caţa, (2) Comuna Caţa ca unitate administrativ-teritorială a judetului Brasov, este persoana juridică de drept public cu deplină capacitate juridică, care posedă un patrimoniu şi are iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitându-şi autoritatea, în condiţiile legii pe teritoriul delimitat prin lege. (3) Comuna Caţa poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii Art.2. (1) Organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei Caţa, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit. (2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu pot aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei. Art.3. (1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor publice locale pe care le reprezinta, treburile publice in conditiile legii. (2) Acest drept se exercita de catre Consiliul local Caja şi Primarul comunei, alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Art.4. (D) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. 3/ 83 Statutul Comunei Caţa Caţa ţia geografică în România Coordonate: 46%05'26"N 25*16'49"E Statutul Comunei Caţa Cai Statutul Comunei Caţa ZI. SCURTI ISTORIC Comuna Caţa este așezată în judeţul Braşov. În raport cu marile unităţi ale reliefului comuna Caţa şi satele aparținătoare este aşezată în partea central estică a ţării, în sud-estul Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Homoroadelor. Ocupă partea de nord a judeţului Braşov, la o distanță de 78 km de mun. Braşov şi la 11 km de oraşul Rupea. Drumul naţional Braşov-Sighişoara, cu o ramificaţie de 8 km,, drum judeţean, asigură legătura comunei cu reşedinţa judeţului. Staţia de cale ferată se află la | km de centrul comunei. Comuna este formată din cinci sate: Caţa, satul de reşedinţă, Beia la 12 km, Drăuşeni la 7 km, Paloş la 5 km şi Ioneşti la 9 km distanţă de Caţa. Conform recensământului, populaţia comunei Caţa este de 2685. Caţa ca şi satele componente, a fost întemeiată în Evul Mediu. Doar prin urmele materiale, descoperite întămplător, deoarece nu s-au întreprins sapături arheologice sistematice, s-a ajuns la concluzia că pe teritoriul respectiv aceste obiecte „vorbitoare” atestă existența de locuinţe omeneşti cu mult mai vechi decât începuturile feudalismului. Ik Statutul Comunei Caţa Locul este fermecător, căci în spatele zidului, înconjurând biserica, cresc flori de câmp şi tufe de soc, iar în turnul-clopotniță veghează un orologiu străvechi. Satul Paloş are o frumoasa istorie şi legend.Legenda spune că, satul Paloş îşi are originea ca aşezare a vetrei satului încă din anii 101 — 105, la locul denumit,”Fânaţe la plute”,lângă Pădurea Lenţea,(locul unde şi astăzi există arbori- plute-), din timpul războaielor dacice (101 — 102 primul război dacic, iar in anul 106,-vara, al doilea război dacic, când este asediată şi cade Sarmizegetusa), despre care legenda spune că un anume Claie Gurie, dac ar fi întemeiat o famile şi a construit o casă pentru el cât şi pentru copii lui un fecior şi două fete. Acestea se pare că s-a petrecut chiar înainte de anul 100 d.Ch. feciorul şi ginerele lui Gurie, participaseră la războiul dintre Traian şi Decebal. La cel de al doilea război din 105 — 106 ar fi luat parte chiar Claie Gurie, fiul şi ginerii lui, dintre care un ginere ar fi murit în luptele de la Sarmisegetuza, când a căzut şi Decebal. În acest timp, întâmplarea face ca unul dintre fii săi să găsească un străin rănit în Pădurea Lenţea, acesta vorbea un grai deosebit, Claie Gurie, a înţeles graiul rănitului l-au îngrijit până la însănătoşire. Între timp o ceată de oştași romani, ajunşi în această vatră a lui Gurie, au fost impresionați de grija purtată faţă de camaradul lor,recompesând familia lui Gurie cu multe daruri. Soldatul rănit se numea Trinius, în timpul îngrijirii lui acesta a învăţat, multe cuvinte dacice, iar la rândul lor cei din familia lui Gurie au învăţat multe cuvinte romane. Astfel soldatul Trinius a povestit că este originar din Capua, Italia. După însănătoşire Trinius s-ar fi prezentat la Rupidava (Rupea),unde era deja constituită o administraţie romană, cerând s-ă rămână acolo unde s-a născut pentru a doua oară. Mai târziu s-a căsătorit cu una din fetele lui Gurie, al cărui bărbat murise la Sarmisegetuza alături de viteazul Decebal. După aproape două secole de trai liniştit se produc năvălirile barbarilor din partea răsăriteană. În faţa acestora, locuitorii Daciei au luptat vitejeşte cu paloşul în mînă pentru a-şi apăra glia, graiul şi neamul. Năvălirile cetelor popoarlor migratoare, au determinat pe locuitorii vetrei de La Plute, ca pe dealul din apropiere, numit Dealul Negru, astăzi “ Gherghelăul"înalt de 786 m. să-şi înstaleze o strajă care să le servească la observarea apropierii cetelor barbare şi darea de semnale de alarmă, suflând în corn şi prin semnale luminoase, astfel ca locuitorii vetrei să se poată retrage la adapost în Pădurea Lenţea din apropiere pentru a-şi proteja vieţiile,cât şi proviziile, dar şi pentru ca, locuitorii din Rupidava, de pe dealul cetăţii să perceapă semnalele date de pe dealul Negru şi să- şi ia măsuri de adăpostire sau să le vină în ajutor celor de La Plute. Legenda spune că într-o zi a sosit o ceată mare cu un prinţ rănit, care a şi murit pe aceste locuri şi că, l-au înhumat formând o movilă în apropiere, cunoscută astăzi sub denumirea de Gorgănel. 10 Statutul Comunei Caţa Iuliu Maniu) la Conferinţa de Pace de la Paris. Alături, dinastia de preoți Gheaja le cântă veşnica pomenire. Şi tot alături, marele folclorist Gheorghe Cernea le murmură un permanent şi duios cântec de leagăn. Sora folcloristului, Rozalia Cernea, privighetoare a Ardealului şi poetă populară, odihneşte în cimitirul din Albeşti. (Foto 1) Biserica ortodoxă din Paloş 1910 In anul,1901, prin grija preotului paroh din Palos, Patriciu Pintea, se construieste primul local de scoala cu doua sali de clasa „in centrul satului langa biserica,pana la acea data scoala a functionat in vechea casa parohiala situate in cimitirul satului „langa vechea bisericuta. Dascalii au fost, Barsan Eroftei si Emil T.Gheaja, apoi au fost o vreme invatatorul si director Gh. Cernea si Cornelia Mafiei si inv. loan Gatia,sotul acesteia. Dupa al Doilea Razboi Mondial, invatatori si directori au fost domnii, Tarcea Ioan si Gheorghe Codrea,acesta din urma a functionat cu doua clase de elevi la scoala primara de sus la fosta cantelarie,fostul conac al grofului Feldvary, apoi in anii '60 s-a construit alaturea o noua cladire a scolii cu patru sali de clasa si cancelarie,unde au functionat clasele V-VIII, cu profesori absolventi ai institutului pedagogic din Brasov si director 12 /el B3 Statutul Comunei Caţa (FOTO 5)Sărbătoarea „Fii Satului” 2011 FOTO 6) Sărbătoarea „Fii Satului” 15 august 2008 (FOTO 7) Fii Satului. Localnicii in costume populare 14 fs Statutul Comunei Caţa (FOTO 8) Biserica Unitariana din Ionesti 16 Statutul Comunei Caţa Beia păstrează cea mai vechea biserică parohială medievală (dedicată probabil Sf. Ursula), devenită biserică luterană până la finele veacului al XVI-lea. Dar, în lipsa unor cercetări mai aprofundate, începuturile ei nu se cunosc cu mare precizie, rămânând să fie atribuite. larg secolului al XIV-lea. Componentele gotice conservate până la noi — o frumoasă boltă pe ogive din cor, cu chei de boltă şi console decorate, o cristelniță de piatră, ferestre cu muluri având forme diferite, contraforturi, portaluri în arc frânt (la intrarea în navă şi în sacristie), împreună cu un coridor exterior, sprijinit pe arce coborâte la contraforturi, unde s-au amenajat guri verticale de tragere (maşiculi), în vederea apărării faţă de un asediu, ne arată că edificiul a cunoscut o reconstrucţie de gotic târziu, la sfârşitul veacului al XV-lea — primele decenii ale secolului următor. Peste ea s-au suprapus ulterior o altă serie de intervenţii constructive, cu alte forme. După ce cutremurul din 1702 a dus la prăbuşirea arcului de triumf, nava a fost refăcută cu o boltă semicilindrică .cu' penetraţii; i-a urmat teconstrucţia turnului-clopotniţă (1824-1825) cu patru nivele, aflat la vest de ea, având trăsături neogotice. Din dotările interioare ale bisericii din Beia, cea mai notabilă pare acum să fi fost un altar din 1513, pus pe seama lui Ioan, fiul mai-cunoscutului artist Veit Stross. Însă, monumentul nu şi-a dezvăluit toate elementele de atractivitate. Alte ancadramente cu decoruri sau urme de pictură medievală ar putea să fie ascunse de tencuieli. Acum pot fi admirate tribunele şi stranele sculptate şi policromate ordonate de-a lungul pereţilor navei şi corului, realizate în 1768-1770 şi în secolul al XIX-lea; de asemenea, orga realizată în 1912 de Karl Einschenk din Braşov. Biserica este înconjurată în mare parte de o curtină cu planimetrie hexagonală neregulată, dezvoltată pe axa bisericii, de la vest, către est. Însă, datorită stării de conservare, structura ei poate fi doar parţial înţeleasă. Se bănuieşte că iniţial, fortificația a dispus de mai multe turnuri, situate aproximativ la extremele planului, dar acum sunt certe doar două, diametral opuse, la nord-vest şi la sud-est. Primul a fost ridicat pe o planimetrie insolită, hexagonală, cu detalii ce cuprind guri de tragere în forma unor găuri de cheie întoarsă, cioplite în blocuri de piatră. Cel de- al doilea, mult mai simplu şi cu planimetrie pătrată, se remarcă mai ales datorită unei cornişe ieşite în rezalit, de tipul celei întâlnite cu precădere în secolul al XVII-lea. Dezvoltările pe verticală ale turnurilor sunt similare, cu trei nivele, accese exterioare racordate la nivelul solului şi la vechi drumuri de strajă, dar şi ferestre de tragere potrivite doar pentru arme de foc cu calibrul mic. O bună parte din lemnăria prezentă la turnuri este cea veche şi poartă date esenţiale, probabil de la refaceri, pentru aceste componente ale fortificaţiei: 1677, la primul, şi 1664 la cel de-al doilea. Dispariţia unor părţi din fortificaţie (turnul de sud-vest şi parte din curtină) poate fi pusă pe seama unei intervenţii de la 1900, de când se ştie că materialul rezultat din demolare a fost utilizat ridicării unei noi şcoli. La scurt timp, în 1909, s-a consemnat şi prăbuşirea unei părţi a curtinei de . est, În spaţiul dintre biserică şi curtină există un nivel consistent cu depuneri și denivelări care pot proveni de la vechi case interioare, prezenţe obişnuite în vechile ansambluri fortificate, de acest tip, în arealul în care au trăit saşii. 18 fe Statutul Comunei Caţa (FOTO Horatiu Felia, preluat de pe pagina de FB https://www.facebook.com/photo. ph p?fbid=9921264408561908&set=a.19884275685 1233&type=3&the ater) IV. DATE DEMOGRAFICE Art, 8 (1) Potrivit ultimelor date de la recensamantul populatiei si locuintelor din 201 1, populatia comunei Caţa a fost de 2463 persoane. Majoritatea populaţiei o reprezintă românii, celelalte minorităţi fiind maghiari, rromi, germani V. AUTORITĂȚILE ADMINISTRA ȚIEI PUBLICE LOCALE Art. 9 (1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în Comuna Caţa sunt Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul, ca autoritate executivă. (2) Consiliul local este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile stabilite de legea privind alegerile locale 20 Statutul Comunei Caţa Art. 13 (1) Potrivit Codul Administrativ nr, 57/2019, patrimoniul comunei e alcatuit din bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata ale acesteia, precum si obligatiile cu caracter patrimonial. (2) Bunurile care apartin comunei sunt Supuse inventarierii anuale. (3) Inventarul bunurilor unitatilor administrativ-teritoriale se constituie intr-o anexa la statut, Care se actualizeaza anual . 22 /M Statutul Comunei Caţa a e O SN împlinirea aspirațiilor şi idealurilor acestora, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democraţiei şi ale autonomiei locale, (3) Partidele politice care isi desfasoara activitatea in comuna Caţa: - Partidul National Liberal P.N.L.) - Partidul Social Democrat (P.S.D.) - Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (U.D.M.R.) Data constituirii Consiliul Local Caţa : 23.10.2024. X. RANGUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERIT, ORIALE Art. 17 Potrivit prevederilor Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national-anexa IV “Reteaua de localitati”, localitatea Caţa, are rangul IV fiind resedinta de comuna iar satele Paloș. Beia, Ionești şi Drăişeni au rangul V fiind sate componente ale comunei. XI. ACORDAREA DE TITLURI ȘI CERTIFICATE comunei Caţa la festivitati locale (organizate de administratia publica locala), la care posesorul este invitat si face act de prezenta si de a sustine o alocutiune scrisa sau verbala cu acordul organizatorilor manifestarii, in situatia in care manifestarile fac referire la comuna Caţa. 24 ((3 k- Statutul Comunei Caţa (3) Comuna Caţa este membru al: - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO MEDIU” în domeniul Salubrizării Localităților din Judeţul Braşov; - Asociaţia de Dezvoltare latercomunitară ECO ZONA RUPEA; - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Judeţul Braşov; - Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov; - Centrul Regional pentru Dezvoltarea Durabilă şi Promovarea Turismului - Țara Făgărașului; - Asociaţia Transilvană Braşov Nord; Instituţii Publice: - Şcoala Gimnazială Caţa - Şcoala Gimnazială Drăuşeni Operatori Economici: - S.C. Prestări Servicii S.R.L, XIV. MODALITATEA DE ATRIBUIRE SI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL Art.24. (1) Proiectele de hotarari ale consiliului local, avand ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalitati ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natura, ori schimbarea unor astfel de denumiri, vor Putea fi adoptate numai dupa ce au fost analizate si avizate de comisia de atribuire de denumiri judeteana. 26 Ms