31 august 2022 · Inițiator: Valerică PUPĂZĂ

HCL 93/2022 Cârcea adoptată

Hotărâre privind aprobarea Statutului Comunei Cârcea, județul Dolj

Denumire
Hotărârea nr. 93 din 2022 a Consiliului Local Cârcea
Emitent
Consiliul Local Cârcea
Număr
93 / 2022
Data
31 august 2022
Inițiator
Valerică PUPĂZĂ
Localitate
Cârcea, județul Dolj
Stare
adoptată
Pe scurt

Se aprobă Statutul Comunei Cârcea, prin care se stabilește identitatea juridică a comunei ca entitate publică, cu sediul în Cârcea, și cu drepturi și obligații privind administrarea bunurilor și contractele aferente. Se precizează delimitarea teritorială față de Craiova, Pielești, Robănești, Coșoveni și Malu Mare, rangul IV al comunei și suprafața de 3270 hectare, precum și faptul că în componența comunei există o singură localitate. De asemenea, se menționează faptul că localitatea dispune de resurse naturale (hidrografie, faună, floră, soluri) și că stema, steagul și imnul sunt în proces de aprobare.

Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI

Ce prevede

Art. 1. Suprafața totală a comunei Cârcea este de 3270 Ha Art. 2. În funcţie amplasare, suprafața comunei Cârcea are: a) în intravilan 1900,55 Ha b) în extravilan 1369,45 Ha Art. 3. În funcţie de categoria de folosință, suprafețele sunt: a) teren arabil 2000 Ha b) teren pășune 104 Ha c) teren pentru vii 260 Ha d) teren pentru livezi 160 Ha 12 ANEXA Nr. 3 la statutul Comunei Cârcea Hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de Ia nivelul Comunei Cârcea . Hidrografia Comunei Cârcea este reprezentată, de următoarele râuri, lacuri: Art. 1 Reţeaua hidrografică a comunei este reprezentată de cursuri de ape de suprafaţă (ex. Valea Viilor) și de lacurile prezente în depresiunile dintre dune şi pe terasele Jiului, dintre care menţionăm lacurile în cascadă de pe Valea Preajba, cele pe Valea Fetii, respectiv Lacul de la Staţia Vulcănești. Prin urmare, la nivel locai, există o gamă variată de condiţii hidrogeologice, de ia scurgerea și drenajul iiber sub forma izvoareior de ia baza frunții teraselor, până la prezenţa de orizonturi acvifere sub presiune, ascionale sau arteziene. 1. Flora Comunei Cârcea: Art. 2 Vegetaţia reprezintă un element al cadrului natural, în repartiţia căruia un rol deosebit de important îl are relieful. Creșterea și dezvoitarea plantelor spontane pe terenurile de aici prezintă caracteristici specifice. Prin natura ior, terenurile de toate categoriile oferă condiţii biotice speciale pentru plante și animalele sălbatice. Art. 3 (1) Lunca Jiului are o vegetaţie lemnoasă bogată, formată din zăvoaie de salcie şi plop, stejărete, șleauri de luncă, frăsinete. (2) Formaţia zonală de stejar cuprinde câteva comunităţi, cea mai importantă fiind aceea a stejarului brumăriu. Comunitățile de stejar brumăriu de pe nisipuri au strat ierbos format din unele specii psamofile. (3) Substratul arbuștilor este bine constituit, fiind format în special din păducel, porumbar, voinicer și lemn câinesc,. (4) Substratul erbaceu conține atât elemente de pădure, cât și stepă, precum: obsiga, firuța de livadă, păiușul, umbra iepurelui, pecetea lui Solomon, usturoița ș.a (5) Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt sălciile, răchitele și plopii. În flora ierboasă a luncilor predomină plantele acvatice (ex. rogozul, stânjenelul de baltă, limbarita, laptele câinelui), dar și speciile mezofile (ex. murul, iarba câmpului, coada vulpii, trifoiul). III. Fauna care trăiește pe teritoriul Comunei Cârcea. Art. 4 (1) Fauna pădurilor de stejari este reprezentată

Documente

Sursa: emol.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă