HCL 12/2022 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BACĂU ORAŞUL BUHUŞI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea Statutului Oraşului Buhuşi, jud. Bacău Consiliul Local Buhuşi, judeţul Bacău, întrunit în ședință ordinară din data de 27.01.2022; Având în vedere: - Referatul nr.35630/05.11.2021 al dlui Păduraru Adrian – șef Serviciu Cultură și Sport; - Raportul de specialitate nr. 1864/14.01.2022 întocmit de Secretarul General al UAT Buhuși; - Referatul de aprobare nr. 1865 din 14.01.2022 al Primarului orașului Buhuși; - Ordinul M.L.P.D.A. nr. 25/2021 pentru aprobarea modelului orientativ al statutului unității administrativ-teritoriale, precum și a modelului orientativ al regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local – ANEXA 1; - Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică locală, actualizată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 24/2000 ,privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, (r2 ), cu modificările ulterioare; - avizul comisiei amenajarea teritoriului și urbanism nr. 3461/27.01.2022, avizul comisiei comerț, turism, servicii publice, sănătate nr. 3464/27.01.2022, avizul comisiei activități economico financiare nr. 3469/27.01.2022, avizul comisiei activitate juridică și disciplină nr. 3472/27.01.2022, favorabile; - În temeiul prevederilor art. 104 , art. 129, alin. (3), lit.a) , art. 139 alin. (1) și art. 196, alin. (1), lit.„a”, din O.U.G. nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE: ART.1. Se aprobă Statutul Orașului Buhuși județul Bacău, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART.2. Începând cu data adoptării prezentei hotărâri, își încetează aplicabilitatea Hotărârea nr. 138 din 28.09.2017 privind aprobarea Statutului Orașului Buhuși, județul Bacău. ART.3. Prezenta hotărâre poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanţa de contencios administrativă competentă, în condițiile Legii nr. 554/2004 – legea contenciosului administrativ, modificată și completată.  ART.4. Prezenta hotărâre va fi afișată, va fi dusă la îndeplinire de către compartimentele instituției şi va fi comunicată Primarului oraşului Buhuşi şi Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în vederea exercitării controlului de legalitate. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE PINTILIE CONSTANTIN CRISTIAN SECRETARUL GENERAL AL UAT BUHUȘI CONS. JUR. OANA MIHAI Hotărârea nr. 12 Din 27.01.2022 Total consilieri în funcție 19 Prezenți 19 Voturi „pentru” 19 Voturi „împotrivă” 0 „Abțineri” 0 Hotărârea a fost adoptată în plenul ședinței, din data de 27.01.2022, cu unanimitate de voturi. ANEXA  LA H.C.L. NR.12/27.01.2022 STATUTUL ORAŞULUI BUHUŞI, JUDEŢUL BACĂU CAPITOLUL I Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale – Orașul Buhuși, Județul Bacău ART. 1 (1) Orașul Buhuși, Județul Bacău este: a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu; b) subiect juridic de drept fiscal; c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) Orașul Buhuși are sediul social în orașul Buhuși, Bld. Republicii, nr.5, cod Siruta 20787, precum și codul de înregistrare fiscală nr.4535953. (3) Însemnul specific al Orașului Buhuși, județul Bacău este Stema, aprobată prin HCL nr.58/27.06.2002, al cărui model este prevăzut în anexa nr.1 la prezentul statut. ART. 2 (1) Orașul Buhuși, Județul Bacău are reşedinţa în Orașul Buhuși. (2) Orașul Buhuși, Județul Bacău se delimitează din punct de vedere teritorial cu un număr de cinci unităţi administrativ-teritoriale aparţinând la două judeţe, după cum urmează: - la nord: comunele Costişa şi Români, jud. Neamţ; - la est: comuna Bahna, jud. Neamţ; - la sud: comuna Racova, jud. Bacău şi - la vest: comuna Blăgeşti, jud. Bacău. (3)În raport cu teritoriul judeţului Bacău, oraşul Buhuşi este localizat în extremitatea sa nord-estică, la limita acestuia cu judeţul Neamţ, la o distanţă rutieră de 24 km de reşedinţa de judeţ, respectiv 34 km faţă de municipiul Piatra Neamţ, la confluenţa cu pârâul Orbic, având o suprafață totală de 3306,66 ha, din care 891 ha intravilan și 2112,66 ha în extravilan. De asemenea, legatura rutieră este dublată de cea feroviară între Bacău-Bicaz. (4) Orașul Buhuși, Județul Bacău are în componenţă un număr de 2 localităţi componente: Marginea – cod Siruta: 20796 și Runcu – cod Siruta:20803 și care sunt amplasate la Nord Est față de centrul orașului Buhuși. (5) Oraşul Buhuși, Județul Bacău potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul III (6)Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul aferent oraşului este situat pe malul stâng la Bistriţei, în zona de confluenţă a acesteia cu pârâul Orbic-Români, într-o zonă depresionară a Subcarpaţilor Moldovei, respectiv în sud-estul ulucului depresionar al Bistriţei, în zona de contact cu Podişul Moldovei. (7) Una dintre caracteristicile principale ale teritoriului oraşului Buhuşi este dată de către localizarea acestuia pe valea Bistriţei, pe o importantă arteră de circulaţie a bunurilor şi fluxurilor umane, între Bacău şi Piatra Neamţ. Un alt element definitoriu este poziţionarea într-un sit de terasă, pe o succesiune de trei terase ale Bistriţei, ceea ce face ca intravilanul să fie divizat morfologic prin două zone de versant care fac legătura între cele trei poduri de terasă, apărând astfel şi o toponimie specifică - „oraşul de sus”, care desemnează zona centrală actuală, în opoziţie cu zona mai joasă de pe terasa de luncă, unde funcţionează în principal zona industrială. (8) Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi extravilanului pe fiecare dintre localităţile menţionate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut. ART. 3 (1) Orașul Buhuși, Județul Bacău dispune de o reţea hidrografică formată din: râuri și pârâuri, după cum urmează: pârâul Orbic (Români) şi al afluentului său Bodeşti, pârâul Runc,precum şi râul Bistrița. Datorită faptului că albia Bistriţei a fost amenajată hidroenergetic, riscul de inundaţii în zona de luncă este foarte redus, iar stabilitatea generală a terenului este bună, ceea ce explică valorificarea terenurilor pentru construcţii din această arie joasă. Celelalte două elemente ale reţelei hidrografice, pârâul Români şi afluentul său Bodeşti, se caracterizează din punct de vedere geomorfologic prin prezenţa unor albii înguste şi puternic meandrate, această morfologie a văii, combinată cu factorii hidro-climatici, favorizând producerea de inundaţii care adeseori cuprind în întregime luncile acestor pâraie. De asemenea, unele sectoare ale văilor celor două pâraie se caracterizează prin pante foarte ridicate, fapt care determină declanşarea unor procese geomorfologice actuale, cu un impact semnificativ asupra construcţiilor şi activităţilor urbane. (2) Pe teritoriul Orașului Buhuși, Județul Bacău se regăsesc o floră şi faună diverse. (3) Orașul Buhuși, Județul Bacău dispune de o mare diversitate de soluri . Astfel, în cadrul orașului Buhuși, mai mult chiar, al depresiunii Bistrița, se pot identifica următoarele tipuri genetice de relief: structural, petrografic, fluvio-denudațional, fluvial și antropic. Dintre acestea, cel fluvial are o importanță covârșitoare deoarece dictează aspectul general al reliefului. a)Relieful fluvial are o dezvoltare apreciabilă în cadrul Depresiunii Bistriței, procesele fluviatile-de eroziune, de transport și de acumulare-având o intensitate deosebită atât de-a lungul Bistriței, cât și al afluenților ei. b)Albia minoră este cea mai nouă formă de relief fluviatil din cuprinsul văii Bistriței, fiind situată la nivelul cel mai de jos. Forma ei este influențată de mai mulți factori, cel mai important fiind eroziunea produsă de râul Bistrița. În urma amenajărilor hidroenergetice, numeroase brațe ale albiei minore sunt părăsite, condițiile de modelare a albiei au fost complet modificate și sensul evoluției acesteia, schimbat. În ceea ce privește structura albiei minore, acesta este modelată în aluviuni reprezentate prin prundișuri și bolovănișuri cu puține nisipuri. Zona de luncă a râului Bistriţa este bine dezvoltată, fiind dispusă în partea SSV a teritoriului administrativ urban, astfel încât limita intravilanului coboară în mai multe sectoare până în zona joasă de luncă, cu cote de cca. 220 m. Albia minoră are lăţimi de 100-300 m şi continuă în profil transversal prin două nivele de terasă de luncă (1-2 m, respectiv 2-4 m), prima dintre acestea prezentându- se fie ca un nivel continuu, fie sub forma unor grinduri care pătrund în albia minoră, în timp ce terasa de 2- 4 m are o extindere fragmentară. c)Albia majoră (lunca) se desfășoară de ambele părți ale albiei minore și are lățimi variabile. În cadrul acesteia se evidențiază mai multe trepte de relief- în principal cele de 1-2 metri, de 2 metri și de 2-4 metri, delimitate de mici abrupturi. O altă formă a reliefului fluviatil bine reprezentată în cadrul teritoriului urban sunt terasele de versant, în acest areal fiind identificate un număr de 3 nivele de terasă (sau 5, conform studiului elaborat de OJSPA Bacău: 5-7 m, 40 m, 80-90 m, 100-110 m, respectiv 165-180 m). Suprafeţele topografice ale podurilor de terasă sunt separate prin abrupturi (frunţi de terasă) care se impun prin denivelări ce ating 30 m, în cazul terasei de 40 m. Sub aspectul ponderii zonelor de terasă în cadrul intravilanului, se remarcă faptul că cea mai mare parte a teritoriului urban construit valorifică podurile de terasă. Astfel, corpul urban principal este extins majoritar pe primele două nivele de terasă, care, cu mici excepţii în cazul frunţilor de terasă (râpi), au o stabilitate generală bună - şi chiar foarte bună, în cazul terasei inferioare-, iar o parte din grupările gospodăreşti din partea nord-estică a oraşului se dezvoltă pe podul terasei superioare, care, datorită nivelului ridicat al stabilităţii şi al capacităţii portante, este deosebit de favorabilă pentru construcţii. Versanţii se extind în lungul văilor secundare (Români, Bodeşti) şi în zonele aferente frunţilor de terasă, fiind de regulă afectaţi de procese geomorfologice actuale (eroziune areolară, eroziune în adâncime, deplasări în masă). În funcţie de aceste procese, forma versanţilor este variabilă, fiind predominant concavă acolo unde versanţii sunt afectaţi de eroziune şi alunecări stabilizate, în timp ce în arealele cu alunecări active forma versanţilor este mixtă. Relieful creşte progresiv în altitudine către nord, făcându-se trecerea către zonele de culme, de regulă cu formă alungită şi profil larg convex la partea superioară, care ating altitudini maxime de cca. 450 m în extremitatea nordică a teritoriului administrativ al oraşului (Dealul Siliştea, prelungit prin Piscul Bobeica). În zona de nord-vest a intravilanului se inserează între văile Bistriţei şi ale afluentului Români o culme alungită cu altitudine maximă de 295 m (dl. Crucii). (4) Resursele de subsol ale Orașului Buhuși beneficiază de rezerve foarte modeste de substanţe minerale utile. Din acest punct de vedere, putem vorbi doar de posibilitatea exploatării pământurilor argiloase, pretabile pentru producerea cărămizilor refractare din zona Costişa. De asemenea, în zonele de albie prezintă interes exploatarea straturilor de nisip şi pietriş, pentru uzul imediat al locuitorilor din zonă. (5) Denumirea şi lungimea râurilor, lacurilor, denumirea faunei şi florei de pe raza teritorială a se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut. ART. 4. (1) Orașul Buhuși a fost înființat în anul 1930, când a primit statutul de oraș, după ce în anul 1921 Buhușiul devenise comună urbană. (2) Prima atestare documentară a satului Bodești (Buhuși) a avut loc la data de 09 noiembrie 1438. (3) Evoluția istorică a Orașului Buhuși se regăsește în anexa nr.4 la Statut. ART. 5. (1) Populația orașului Buhuși numără în prezent 22.815 locuitori, așa cum reiese din informațiile furnizate de către Institutul Național de Statistică în luna iulie 2020. Conform ultimului recensământ al populației efectuat în anul 2011, populația stabilă a orașului Buhuși număra 14.562 de locuitori. (2) Componența și structura populației, se regăsește în anexa nr.5 la prezentul statut. (3) Aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba lor maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate. CAPITOLUL II Autorităţile administraţiei publice locale ART.6. (1)Autoritățile administrației publice locale sunt: a.1 Consiliul Local al Orașului Buhuși reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul unității administrativ-teritoriale Buhuși și este format din 19 membri. a.2 Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. a.3 Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: * atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local; * atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; * atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; * atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local; * atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. b.1. Primarul Orașului Buhuși – ca autoritate executivă al UAT Buhuși – în persoana dlui Vasile Zaharia. Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. b.2. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate. b.3. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. b.4. Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de interes local. b.5. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al şedinţei. b.6. Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie. c.1. La nivelul Orașului Buhuși, consiliul local a ales un viceprimar, numele acestuia fiind Dan Teslariu. c.2. Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarului. c.3. Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. c.4. Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate. (2) Apartenența politică a celor 19 consilieri locali este următoarea: TESLARIU DAN - consilier PSD; TESLARU VASILE - consilier PSD; BUCULEI VASILE DANIEL - consilier PSD; ȘARBAN GHEORGHE - consilier PSD; ZAVATE ADRIAN - consilier PSD; SCRIITORU OVIDIU - consilier PSD; LĂZĂROIU ADRIAN - consilier PNL; FLENCHIA SORIN - consilier PNL; DORNESCU GHEORGHE - consilier PNL; OLARU CIPRIAN EMILIAN - consilier PNL; POBEREZNIC SANDU - consilier PNL; TURCEA IONEL - consilier PRO ROMÂNIA; ROTARU RĂZVAN SEBASTIAN - consilier PRO ROMÂNIA; PINTILIE CONSTANTIN CRISTIAN - consilier PRO ROMÂNIA; BURHUI FLORIN BOGDAN - consilier PRO ROMÂNIA; URSU BOGDAN CONSTANTIN - consilier PRO ROMÂNIA; VINCA DORU - consilier PMP; MIHALCEA SPIRIDON - consilier PMP; COJOCARU CRISTIAN - consilier ALDE; (3) Constituirea Consiliului Local al Orașului Buhuși s-a constituit prin Ordinul Prefectului Județului Bacău nr.458/02.11.2020. ART.7. (1) Autoritatea publică locală a Orașului Buhuși are dreptul de a conferi titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru persoane sau personalități care se găsesc în una din următoarele situații: a)personalități cu recunoaștere locală, națională sau internațională care și-au pus amprenta asupra dezvoltării orașului Buhuși și a imaginii acestuia; b)personalități care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele Orașului Buhuși, în țară și străinătate; c)persoane care, prin acțiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat viețile concetățenilor lor, în orașul Buhuși; d)persoane care, prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață a locuitorilor orașului Buhuși; e)foști deținuți politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulter [...]