HCL 17/2011 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NR.17 din 81.01.2011 Privind: Aprobarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL pentru obiectivul <COMPLEX REZIDENȚIAL CAPORAL MUŞAT>, iniţiat de MUNICIPIUL BRĂILA. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERAIIA La inițiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, raportul de specialitate al instituției Arhitectului Şef, precum şi raportul comisiei de specialitate nr.2 din cadrul Consiliului Local Municipal Brăila; In conformitate cu prevederile Legii nr.350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare şi H.G.R. nr.825/2008, privind transmiterea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul public al Municipiului Brăila şi în administrarea Consiliului Local Municipal Brăila, a terenului în suprafață de 97551,25 mp, situat în Municipiul Brăila, Calea Călăraşilor nr.220, H.C.L.M. nr.44/15.02.2008 şi H.C.L.M. nr.19/26.01.2009; Ținând seama de prevederile H.C.L.M. Brăila nr.2/2001 privind aprobarea P.U.G. şi ale Regulamentului de Urbanism pentru Municipiul Brăila; În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin.(5) lit.c) din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) şi alin. (3), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; A O'TA RA ST E: Art.1: Aprobarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL pentru obiectivul < COMPLEX REZIDENȚIAL CAPORAL MUŞAT >, iniţiat de MUNICIPIUL BRĂILA, conform documentaţiilor anexate, părți integrante din prezenta hotărâre. Arţ.2; Planul Urbanistic Zonal se va integra în Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila. Arţ.3; Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Instituţia Arhitectului Şef, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesați. E DE ŞEDINŢĂ, : NU MARIAN CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, FUDULAIGHE MIRCEA Pe A / AEK 1479 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z. COMPLEX REZIDENTIAL “CAPORAL MUSAT” M ZONA MIXTA CONTINAND LOCUINTE, INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI Prefigurand elementele specifice necesar a fi preluate in Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Braila aflat in curs de actualizare, „Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcțiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearități comerciale şi de servicii de-a lungul arterelor principale din aria de extindere a nucleului central principal al municipiului Braila, segmente de linearități formate din diverse categorii de activități comerciale si servicii, în lungul principalelor artere de penetrație în localitate. Zona mixtă prelungeşte zona centrală şi principalii poli urbani, conturează mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor şi completează funcțiunea centrelor de cartier.” Zona mixta cuprinsa in interiorul limitelor prezentului P.U.Z. in intelesul prezentului regulament este definita ca o zona in care alaturi de locuire se gasesc dotari de folosinta periodica sau rara, servicii care se adreseaza unei populatii mai numeroase decat din zona de servire directa, birouri, restaurante, etc. In cuprinsul perimetrului P.U.Z. COMPLEX REZIDENTIAL “CAPORAL MUSAT” BRAILA - asa cum este marcat in planurile de Reglementari & Zonificare functionala - se pot intalni urmatoarele diferentieri : | - Diferentieri din punct de vedere al statutului actual a! zonei: a) zone mixte constituite si functionand ca atare si in present b) teritorii ocupate si destinate initial in exclusivitate functiei rezidentiale, dar care prin dezvoltarea orasului se gasesc in prezent pe trasee importante de legatura intre zona centrala si alte zone functionale importante ale orasului constituind potentiale dezvoltari directionate ale zonei centrale c) teritorii situate in imediata apropiere a zonei centrale, ocupate cu functiuni incompatibile cu aceasta in care este necesara reconversia functionala in functiuni de dotari, servicii si locuire. Ii - Diferentieri din punct de vedere al potentialului de dezvoltare viitoare: a) teritorii cu functionalitate mixta existenta sau viitoare situate in zone cu infrastructura puternic dezvoltata, capabila sa asigure accesibilitatea si stationarea in zona a unui public numeros, si o utilizare intensiva a terenului Strategia generala propusa prin P.U.Z. si Regulamentul local urmareste: 1. Inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale dinamice. 2. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare directionata a zonei central a Municipiului Braila in lungul unor artere de legatura cu alte zone functionale importante ale acestuia, valorificand mai bine in acest scop infrastructura existenta. In interiorul zonei mixte, alaturi de constructii existente cu certa valoare arhitectural-urbanistica sau de intrebuintare, exista numeroase imobile in stare rea, lipsite de valoare, care subutilizeaza un teren extrem de pretios pentru oras, precum si cladiri realizate pentru functiunea de cazarma care sunt dificil de transformat in locuinte sau fucntiuni complementare locuirii, cum sunt cele cerute prin tema. Regulamentul urmareste valorificarea terenurilor de acest fel prin realizarea unor constructii noi alaturi de fondul construit existent care sa permita armonia prin contrast, utilizarea unui limbaj formal si a unor materiale de constructie pe deplin contemporane. In acelsi timp, prin includerea in noul ansamblu a unuia din corpurile de cladire care a apartinut vechii cazarmi, se intentioneaza pastrarea in memoria locului a unui element de identitate, de particularitate. Suprafata analizata in P.U.Z. este incadrata in - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, continand locuinte, institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general. - subzona mixta situata in teritorii structurate, cuprinzand bulevarde sau strazi deservite cu transport in comun de mare capacitate, constituind directionari in dezvoltarea viitoare a zonei centrale a orasului, in care autorizarea constructiilor este posibila in baza regulamentului. SECTIUNEA |: UTILIZARE FUNCTIONALA ART.1 - UTILIZARI ADMISE Sunt admise urmatoarele utilizari: - locuinte cu partiu obisnuit; - locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale; - institutii, servicii si echipamente publice de nivel municipal, de sector si de cartier; - lacasuri de cult; - servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale; - servicii sociale, colective si personale; - sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.; - comert cu amanuntul; - hoteluri, agentii de turism; - restaurante, baruri, cofetarii, cafenele, etc; - sport si recreere in spatii acoperite; - parcaje la sol si multietajate; - spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spatii plantate - scuaruri, gradina de cartier; ART.2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - toate cladirile vor avea la parterul orientat spre domeniul public (in suprafetele marcate in plansa de reglementari care face parte integranta din prezentul regulament) functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare; se admit activitati in care accesul publicului nu este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii marcate in plansa de reglementari. ART. 3 - UTILIZARI INTERZISE Sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; cu exceptia celor pentru organizare de santier pe durata existentei santierului; - depozitare en gros; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - depozitari de materiale refolosibile; - statii de intretinere auto; - spalatorii chimice; - platforme de precolectare a deseurilor urbane; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. SECTIUNEA _|I: CONDITII DE_AMPLAŞARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLADIRILOR CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) ARI. 4 - Pentru a fi construibila direct, in baza prezentului regulament o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba o suprafata minima de 1000 mp.; b) sa aiba un front la strada de minim 20,0m; - Nu se acorda autorizatie de construire directa pe parcelele care nu se incadreaza in prevederile prezentului articol. - Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Municipiului Braila poate decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrari de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament. ART. 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENI - Aliniamentul este definit in sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata. - Retragerea cladirilor in raport cu aliniamentul spre strazile si aleile pietonale principale din cuprinsul P.U.Z. nu va depasi linia continua marcata in plansa de reglementari. - Retragerea cladirilor in raport cu aliniamentul spre strazile de deservire locala din cuprinsul P.U.Z., marcata cu linie punctata in plansa de reglementari ca “limita a edificabilului cu caracter directiv si orientativ”, va putea fi modificata, ca si traseul strazilor de deservire, in baza unei documentatii P.U.D., aprobata conform legii. - Retragerile sau iesirile la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa se inscrie in tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, in conditiile pastrarii unei distante de min. 4,50 m. fata de nivelul terenului si avizarii documentatiei de catre Departamentul deUrbanism si Amenajarea Teritoriului. - în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile clădiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplasează pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai cu condiția ca clădirile adiacente să fie retrase față de limitele laterale ale parcelelor şi să prezinte fațade laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea; - în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase față de aliniament se va respecta o retragere de minim 5.00 metri. - Balcoanele sau bow-window-urile pot depasi cu max. 0,90 m. alinierea spre strada - Cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max. 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 m. - Amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa pe intreaga suprafata a parcelei pana la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii suprafetelor obligatorii de spatii verzi cu un strat de pamant vegetal cu o grosime de min. 3,0 m. ARŢ. _6 _- AMPLASAREA CLADIRILOR FATA _ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se alatura unui teren aflat in domeniul public sau se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate in stare buna si cu conditia ca peretele realizat pe limita de proprietate, atunci cand ramane vizibil din domeniul public, sa fie tratat cu aceeasi atentie si acelasi material de finisaj ca si celelalte fatade. - in cazul retragerii de la limita laterala de proprietate aceasta va fi de min. 3,0 m.pentru P+2 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la incaperi principale) si P+3 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la dependinte). - se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa; in acest caz se admite o retragere fata de limitele parcelei de min. 4,00 m. - cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 m. - se interzice construirea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calcan al unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia - balcoanele si bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. dela limita laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci insa balcoanele trebuie sa fie in aceeasi linie orizontala - pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe fatade spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m. - proiectia balcoanelor si bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva - se recomanda ca pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadete laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte, care sunt orientate spre locuintele de pe parcelele laterale, situate la mai putin de 10,0 m. sa aiba parapetul ferestrelor la min.1,90 m. de la pardoseala incaperilor ART, 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa a celei mai inalte dintre ele - distanta se poate reduce la 1/4 din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 m.numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala - in toate cazurile se vor respecta normele de igiena privind mediul de viata al populatiei stabilite de Ministerul Sanatatii sau, in situatia derogarii de la acestea, se va obtine Avizul Inspectoratului de Sanatate Publica Braila. ART. 8 - CIRCULATII SI ACCESE - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dinr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate; Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Cand latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului Brigazii de pompieri a Municipiului Braila - in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 50,00 m. - numarul si configuratia acceselor se vor incadra in prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General de Urbanism - se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. ART. 9 - STATIONAEA AUTOVEHICULELOR - Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferiteor activitati se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice - Calculul capacitatii de parcare in functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare se vor asigura in conformitate cu “Normativul departamenta! pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane” (indicativ P132-93) si Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism - in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv;aceste parcaje vor fi situate in zona adiacenta la o distanta de max. 250 metri ART, 10 - INALTȚIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR - inaltimea maxima a constructiilor va respecta indicatiile din plansa de reglementari vizata spre neschimbare care face parte integranta din prezentul regulament - in cazul racordarii intre strazi avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe o lungime de 50.00 metri daca strada are 6 sau 4 ire de circulate si pe o lungime de 25.0 metri daca strada are 2 fire de circulatie - atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime constructia alaturata propusa a fi mentinuta este obligatoriu ca volumul care se inalta sa fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada conform Codului Civil. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul public ART. 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor zonei mixte, de particularitatile sitului, de caracterul genera! al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate; - aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenta” si “eleganta”; - se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand in vedere perceperea acestora din cladirile inalte; - se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva descendenta din cladirile inalte; - orice constructie noua, sau modificare a uneia existente trebuie sa se inscrie armonios in zona, fiind posibila si armonia prin contrast. in acest sens la solicitarea Departamentului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de catre o comisie tehnica de specialitate abilitata prin Dispozitia Primarului Municipiului Braila; - sunt interzise imitatiile de materiale ca: piatra falsa, caramida falsa, lemn fals, folosirea in exterior a unor materiale fabricate pentru interior si materialele de constructie precare (de tip asbociment, tabla ondulata, plastic ondulat, etc.) Reguli particulare pentru comert - Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuie insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale a parterului, a contextului sau (fatada totala a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale originale - Este admisa si recomandata reconversia functiunilor de la parterul cladirilor cu front la domeniul public in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre domeniul public - Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeaza circulatia pietonala - Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchide [...]