HCL 204/2021 Botoșani adoptată

ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI CONSILIUL LOCAL ____________________________________________________________________________ HOTĂRÂRE privind aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea funcției de manager al Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani, al proiectului de management câștigător si duratei contractului de management CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI analizând propunerile domnului Primar Cosmin Ionuț Andrei cu privire la aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea funcției de manager al Teatrului „Mihai Eminescu “ Botoşani, având în vedere referatul Serviciului Resurse Umane nr. 3007 /18.06.2021, rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate Consiliul Local al Municipiului Botoşani şi Procesul – verbal nr. 293 /26.05/2021 asupra rezultatului final obţinut la concursul de proiecte de management, întocmit de Comisia numită prin HCL nr. 396/2021 si Dispozitia Primarului nr. 458 07.05.2021, având în vedere prevederile art.20 alin 5) din OUG nr. 189/2008 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189 /2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi al aşezămintelor culturale de drept public, cu modificările şi completările ulterioare, ale HCL nr.395 /22.12.2021 privind aprobarea Regulamentului- cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, caietului de obiective , condițiilor de participare pentru concursul de ocupare a postului de manager la Teatrul „Mihai Eminescu “ Botoşani, modificată prin HCL nr. 112/2021, în temeiul art. 196 alin. (1) lit .a) și art. 240 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 Se aprobă rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea funcției de manager al Teatrului „Mihai Eminescu « Botoșani”, respectiv nota 9,40 obținută de domnul Vasilachi Alexandru, consemnat în procesul verbal final nr. 293 /26.05. 2021. Art. 2 Se aprobă proiectul de management declarat câștigător la concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, pentru perioada 2021 - 2025, conform anexei la prezenta hotărâre. Art. 3 Se aprobă durata de 4 ani a Contractului de management încheiat pentru conducerea Teatrului „Mihai Eminescu” . Art. 4 În termen de 30 de zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţa publică a rezultatului final al concursului, domnul Vasilachi Alexandru, în calitate de câştigător şi ordonatorul principal de credite al Municipului Botoșani au obligaţia de a negocia, pe baza proiectului de management, clauzele contractului de management. Art. 5 Primarul Municipiului Botoşani, prin serviciile aparatulului de specialitate şi conducerea Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, Consilier, Amos Andrei Secretar general, Ioan Apostu Botoşani, 30 iunie 2021 Nr. 204  Anexa la HCL nr. 204 din 30.06.2021 PROIECT DE MANAGEMENT Pentru Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani 2021 – 2024 În loc de introducere Dată fiind importanța și amploarea activității Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, a publicului care îl frecventează, evoluția activității noastre depinde (într-o proporție covârșitoare) de evoluția socio-economică de la nivel național, dar mai ales de la nivelul Municipiului Botoșani. În egală măsură, realizarea vocației culturale a teatrului și concretizarea obiectivelor pe care ni le propunem prin prezentul Proiect depind de sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Botoșani, în primul rând prin alocarea resurselor financiare, dar și prin asigurarea celor umane necesare desfășurării activității noastre dedicate împlinirii vocației culturale polivalente a Teatrului „Mihai Eminescu”. Tocmai de aceea, considerăm că sunt necesare câteva precizări legate de conținutul proiectului de mai jos. În contextul actual al evoluției pandemiei de SARS CoV-2, când întreaga societate pare puternic afectată de restricțiile impuse de autorități, dar și de îmbolnăvirile frecvente în rândul angajaților din toate ramurile vieții sociale, cultura este, după părerea noastră, cel mai puternic prejudiciată. Observăm o scădere dramatică a persoanelor consumatoare de artă, în special de artă teatrală, întrucât aceasta, mai mult decât altele, presupune un contact direct cu publicul spectator și, fie din motive legislativ-administrative, fie din teama de îmbolnăvire, sălile de spectacol s-au pustiit. Anul 2020 s-a comprimat, începând cu luna martie, pentru toate teatrele din lume, atât pentru trupele de stat, cât și pentru cele independente. La toate restricțiile epidemiologice, a căror durată este până în prezent imprevizibilă, s-a adăugat și insecuritatea financiară. Activitățile culturale au fost drastic diminuate, iar în unele cazuri chiar înghețate. Arta scenică s-a văzut nevoită să-și redefinească paradigma, recurgând la flexibilitate și fantezie pentru a păstra legătura cu publicul. Astfel, reprezentația teatrală s-a mutat în mediul digital, iar, peste vară, acolo unde s-a putut, în aer liber. Criza pandemică a arătat că instituția teatrală românească este total nepregătită pentru neprevăzut, cu o inflexibilitate accentuată de birocrația sufocantă, cadrul legislativ confuz și politicile culturale inconsecvente, la acestea putând adăuga și lipsa de inițiativă și o mare doză de comoditate a managementului Teatrului „Mihai Eminescu”. De aici și diminuarea accentuată a încasărilor și, implicit, a veniturilor proprii. Evoluția imprevizibilă a pandemiei în anul 2021, dar și pe viitor (lucruri care nu țin nici de voința, nici de posibilitățile noastre), ne determină să fim foarte circumspecți în ce privește elaborarea strategiei viitoare și a previziunilor în ce privește determinarea indicatorilor resurselor financiare ale instituției. Cu toate acestea, în cele de mai jos se va vedea acest lucru, avem în vedere câteva măsuri concrete și viabile pentru a menține un nivel ridicat al activității noastre și al contactului cu consumatorul de artă teatrală. Posibila criză financiară ce va urma în perioada postpandemică va afecta serios capitolul de indicatori financiari ai instituției. Dar lipsa acută a finanțărilor se va resimți și în bugetele celorlalte instituții ale statului, precum și în sectorul privat (cel din care se mai puteau obține niște sponsorizări). Deopotrivă de afectate vor fi și veniturile familiilor. Ori, se știe, primul capitol la care renunță o familie în timpul crizei este cel al produsului cultural. Și experiențele austerităților anterioare ne demonstrează acest lucru. Prin urmare, capitolul de venituri (mai ales cel propriu) va fi serios diminuat, dacă nu se vor găsi surse alternative. În acest sens, reorganizarea serviciului de marketing și PR al instituției este extrem de importantă (vitală chiar), prin o mai mare pondere pe latura digitală, internetul devenind în lumea modernă o coordonată de prim și cel mai puternic impact în publicitatea cultural artistică. Atragerea de noi surse de venit trebuie să se bazeze tot mai mult și pe realizarea unor proiecte cu finanțare din fonduri naționale și europene, precum: Programul „Europa Creativă”, Programul „RO – Cultura”, Programul Operațional de Cooperare – FEDR, Asociația Fondului Național Cultural (AFCN), etc. Veniturile proprii se pot suplimenta și prin utilizarea unor platforme de vizionare contra cost a spectacolelor mai vechi sau mai noi, chiar și premiere, pe internet, sau crearea unei platforme proprii. Dar aici criteriul calității filmărilor realizate profesionist trebuie să primeze, pentru a compensa lipsa contactului direct dintre actori și spectatori. O altă formă ar fi un parteneriat cu alte institușii de spectacole prin reprezentarea - proiectarea simultană în mai multe săli (în cazul limitărilor numărului de spectatori în sala de spectacole) prin mijloace video live, astfel mărindu-se numărul total al beneficiarilor. Închirierea unui ecran și amenajarea acestuia pentru reprezentații live în format drive-in theatre (o posibilă locație pentru un astfel de demers ar fi parcarea de la Cornișa). 1  În aceeași ordine de idei, noua echipă managerială a Teatrului „Mihai Eminescu” trebuie să țină cont, afară de contextul pandemic și postpandemic, și de realitățile financiare existente la nivelul Municipiului Botoșani. Municipalitatea are în vedere un program de investiții, reabilitări de infrastructură, programe sociale, etc., care să asigure un trai normal al comunității botoșănene. Evident că din toată această strategie face parte și viața culturală, implicit buna desfășurare a activităților Teatrului „Mihai Eminescu”. Grija autorităților se reflectă în reluarea lucrărilor de reabilitare a clădirii instituției, a investițiilor în dotările care se vor efectua în următorii ani în edificiul renovat, în asigurarea drepturilor salariale ale angajaților teatrului, etc. Tocmai de aceea încercăm să fim cât mai echilibrați, mai realiști și mai obiectivi în întocmirea planului financiar al instituției, în estimarea resurselor financiare, ce ar trebui alocate de către autoritate, fără a exagera, fără a emite pretenții bugetare de teatru național. Să nu uităm că Teatrul „Mihai Eminescu” aparține comunității și, prin urmare, trebuie să respecte cerințele și nevoile comunității! Suntem obligați să căutăm și să găsim forme de suplimentare a bugetului instituției, să creștem veniturile din încasări prin strategii de marketing moderne, prin noi forme de atragere a publicului și prin calitate profesionalism și responsabilitate. În egală măsură, suntem conștienți de faptul că autoritatea, în calitate de ordonator principal de credite, are dreptul să reanalizeze sumele necesare realizării programului și să negocieze anual programul minimal, în funcție de bugetul aprobat de autoritate, cu asigurarea cheltuielilor de întreținere și funcționare pe întreg anul bugetar. Sperăm că într-un an sau doi vom reveni la „normal”, adică la contactul nemijlocit (face-to-face), consacrat, cu prezența nemijlocită, directă a publicului spectator. Dar este evident că experiența din mediul digital va lăsa urme cu consecințele faste și nefaste ale acestei „aventuri”. În egală măsură, însă, credem că mediul on-line a generat și va genera în continuare un „altfel” de public, poate la fel de valoros și de interesat de arta reprezentației teatrale ca cel „clasic”. Toate acestea ne-au determinat să fim obiectivi în elaborarea proiectului de management al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani și să propunem un program minimal, dar realist, realizabil și eficient. Să fim un sprijin pentru comunitate și nu o povară! A. Analiza socioculturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent: 1. instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleiaşi comunităţi: Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, înfiinţat la data de 1 iulie 1958, conform Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 848 din 21 iunie 1958, este o instituţie publică de spectacole şi concerte, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Botoşani, fiind finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul Consiliului Local al Municipiului Botoşani. Această instituție de cultură își desfășoară activitatea în județul Botoșani. Deși Municipiul Botoșani are o populație mai puțin numeroasă, iar resursele financiare ale comunității sunt limitate, oferta culturală susținută de Consiliul Local al Municipiului Botoşani este una generoasă. Astfel, în oraș activează, alături de Teatrul „Mihai Eminescu”, Filarmonica de Stat, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Vasilache”, Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Muzeul „Nicolae Iorga”, Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare, Şcoala Populară de Artă. Pe lângă acestea există și câteva trupe de teatru de amatori, în special echipe de tineri din liceele din oraș și din județ. Mai există așa-zisele spectacole „eveniment” (cu nume de afiș), care sunt aduse din capitală spre a fi jucate în sala de spectacole a Teatrului „Mihai Eminescu” sau la Casa de Cultură a Sindicatelor. În cazul acestora din urmă, prețul unui bilet este, mai întotdeauna, nejustificat de mare, iar locuitorii municipiului le achiziționează exclusiv din dorința de a vedea un „cap de afiș” din capitală. Calitatea și costul unor astfel de reprezentații sunt mai mult decât discutabile, mai ales în contextul unei crize economice prelungite, care a afectat în primul rând domeniul cultural. De asemenea, în condițiile în care clădirea Teatrului „Mihai Eminescu” este pentru o perioadă apreciabilă de timp în renovare și reabilitare, desfășurarea unor evenimente culturale trebuie să țină cont de locația oferită, dar și de colaborarea cu alte instituții din oraș și din județ. În atare situație, utilizarea unor spații neconvenționale devine o alternativă ofertantă pentru reprezentațiile teatrale. Astfel, se impune realizarea de parteneriate și colaborări cu: • Filarmonica de Stat, • Teatrul pentru Copii şi Tineret “Vasilache”, • Muzeul Judeţean, • Biblioteca Judeţeană, • Muzeul „Nicolae Iorga”, • Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare, • Şcoala Populară de Artă, • Inspectoratul Județean de Cultură, • Inspectoratul Școlar Județean, • Liceul de Artă „Ștefan Luchian”, Botoșani, • liceele din oraș și județ, • casele de cultură din județ, • asociațiile, fundațiile și O.N.G. – urile din oraș și cele județene, • viitoarea filială botoșăneană a Universității de Artă „George Enescu” din Iași. 2  Având în vedere situația anterior descrisă, cele trei instituții publice de spectacole și concerte aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Botoșani, trebuie să-și propună drept obiectiv o ofertă culturală bazată pe valoare și calitate, pentru beneficiul tuturor categoriilor de public: copii, adolescenți, adulți. 2. analiza SWOT (analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări): Evaluând activitatea Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, în parametrii unei analize de tip SWOT, putem identifica punctele tari și punctele slabe, oportunitățile și amenințările, după cum urmează: PUNCTE TARI: • Public stabil și diversificat • Posibilitatea unei oferte variate de spectacole • Personal artistic de calitate • Situarea Teatrului „Mihai Eminescu” într-o regiune culturală de tradiție • Un bazin de public de categorii de vârstă diferite (adolescenți, maturi) • Brand recunoscut • Capacitate proprie de producție • Sprijinul autorităților locale în implementarea proiectelor culturale PUNCTE SLABE: o Număr insuficient de personal în compartimentul artistic (în prezent sunt vacante posturile de Director artistic, de Secretar literar și unul de Actor) o Necesar de echipament audio și video nou pentru dotarea studioului de înregistrări o Serviciile PR și de marketing ineficiente o Lipsa personalului specializat în realizarea de proiecte europene și de atragere a unor fonduri dinsurse alternative o În continuare, lipsa clădirii proprii a teatrului, actualul sediu având probleme de acustică, acoperiș deteriorat, spații conexe insuficiente, etc. o Calitatea slabă a unor spectacole, datorată invitării unor regizori fără o analiză prealabilă a experienței și valorii artistice a acestora o Prezența redusă la festivaluri naționale și internaționale o Îmbătrânirea trupei de actori, dar și a personalului tehnic o Lipsa unor mijloace de deplasare, autocarul și microbuzul teatrului fiind îmbătrânite și chiar periculoase în folosire. Este necesară achiziționarea urgentă a unui autocar nou (printr-un program de investiție cu achiziționare prin sistem leasing) o Lipsa unui sistem adecvat de salarizare, premiere și cointeresare pecuniară a personalului artistic, precum și a celui tehnic care contribuie în mod direct la crearea și reprezentarea spectacolelor OPORTUNITĂȚI: • Prezentarea spectacolelor din repertoriul teatrului pe tot parcursul anului în cadrul participării la festivaluri naționale și internaționale de gen și cu prilejul unor evenimente naționale și locale • Parteneriate cu privire la diverse tematici și problematici didactico-educaționale cu Inspectoratul Școlar Județean precum și cu unitățile de învățământ din municipiu și județ • Creșterea ponderii vânzării online a biletelor • Dezvoltarea și consolidarea programului educațional • Dezvoltarea practicii de marketing pe rețelele sociale • Programe anuale de perfecționare a personalului artistic, tehnic și administrativ al institușiei • Aplicarea unor politici de stimulare și fidelizare a colaboratorilor și spectatorilor • Un mare potențial de dezvoltare a turismului (istoric, etnic, cultural etc,) în regiune și posibilitatea includerii instituției în circuitele respective • Crearea unui corp de voluntari din rândul tinerilor liceeni pasionați de teatru AMENINȚĂRI: o Lipsa, în continuare, a unui spațiu adecvat desfășurării actului artistic, generând o stare de apatie în rândul compartimentului artistic o Lipsa unor forme de educare și pregătire profesională specifică pentru personalul tehnic de scenă și de producție o Inexistența personalului specializat pentru atragere de fonduri și pentru marketing o Insuficienta finanțare de către autoritata locală decidentă a necesarului pentru rezolvarea unor obligații instituționale de ordin artistic și administrativ [...]