HCL 114/2017 Botoșani adoptată

ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea rezultatului final al analizei proiectului de management depus de domnul Traian Apetrei, managerul Teatrului "Mihai Eminescu "Botoşani CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI analizând propunerile domnului Primar Cătălin Mugurel Flutur cu privire la aprobarea rezultatului final al analizei proiectului de management depus de managerul Teatrului .. Mihai Eminescu" Botoşani, având în vedere referatul Serviciului Resurse Umane nr. 12071/22.05.2017, rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate din Consiliul Local al Municipiului Botoşani şi Procesul - verbal final nr. 396/12.05.2017 întocmit de Comisia numită prin HCL nr, 6712017 si Dispozitia Primarului nr. 576/2017 asupra rezultatului final obţinut la analizarea proiectului de management depus de domnul Traian Apetrei, managerul Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani, având în vedere prevederile art.20 alin. 5) din OUG nr, 18912008 din Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr. 18912008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi al aşezămintelor culturale de drept public, cu modificările şi completările ulterioare, ale HCL nr, 6612017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a analizei noului proiect de management al managerului Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani, în conformitate cu prevederile art.36 alin. (1) şi alin. (6) pctA din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, în temeiul art. 45 alin.(l) din Legea administraţiei publice locale nr.21 51200 1, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂşTE: Art. 1 Se aprobă rezultatul analizei proiectului de management depus de domnul Traian Apetrei, managerul Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani, conform anexei nr, 1 la prezenta hotărâre. Art. 2 Se aprobă proiectul de management pentru Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani, elaborat de domnul Traian Apetrei , conform anexei nr. 2 la prezenta hotărâre. Art. 3 Se aprobă durata de 3 ani a Contractului de Management încheiat pentru Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani. Art. 4 În termen de 30 de zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţa publică a rezultatului final al analizei proiectului de management, domnul Traian Apetrei şi primarul municipiului Botoşani, în calitate de ordonator principal de credite al municipiului Botoşani vor negocia, pe baza proiectului de management, clauzele contractului de management. Art.S Primarul Municipiului Botoşani, prin serviciile aparatului de specialitate şi Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, Contrasemnează, Secretar Oana Gina C' Botoşani, 31 Nr.1l4 ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI CONSILIUL LOCAL Anexa nr. 1 la HCL nr. 114 din 31.05.2017 Rezultatul analizei proiectului de management pentru Teatrul «Mihai Eminescu» Botoşani Nr. Institutia de Candidat Nota obţinută la Nota obţinută la Nota Rezultat Crt. cultură etapa I - analiza etapa II - interviu finală proiectului 1. Teatrul «Mihai Traian 9,77 10,00 9,88 Admis Eminescu» Apetrei Botosani Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează, Consilier, Iulian BI s::a=.=:~ Secr r Oana Gina Cio a eseu  ROMANIA JUDETUL BOTOSANI MUNICIPIUL BOTOSANI CONSILIUL LOCAL Anexa nr.2 la UCL nr.114 din 31 mai 2017 Proiectul de management pentru Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani elaborat de domnul Traian Apetrei Preşedinte de şedinţă, Contrasemneazli, "'Uil.',Iulia ~ Sec ta Oana Gina Ciorna  Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani Plan de management 2017-2019 Proiect Traian Apetrei  Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani Plan de management: 2017-2019 Proiect A. Analiza socio-culturală a mediului În care Îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia În sistemul educaţional existent: 1. Instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesaţi) care se adresează aceleiaşi comunităţi Brandul Municipiului Botoşani este - de ani buni - cultura. Teatrul "Eminescu" este o componentă semnificativă a acestui domeniu. Existenţa şi susţinerea unui brand se supun, până la urmă, regulilor după care se diriguieşte orice afacere. Este vorba. totuşi. de o afacere ... culturală. Care afacere trebuie să aducă un plus de spiritualitate, prosperitate, imagine pozitivă, sentimente de continuitate şi siguranţă. Este de întrebat - odată şi-odată - este gestionat, la Botoşani. cum se cuvine acest brand? După mai bine de 40 de ani de muncă în domeniu, apreciez că am legitimitatea unei evaluări apropiate de adevăr. Ei bine, nu, acest brand nu a fost şi - mai ales - nu este gestionat pe măsura importantei sale şi a aşteptărilor! Altfel zis, ce arătăm noi ţării, Europei şi lumii pentru a-i convinge pe cât mai multi oaspeti, vizitatori şi spectatori să vină până în acest îndepărtat coli de ţară şi de lume? Reuşesc - Teatrul Dramatic. Filarmonica, Teatrul de Copii şi Tineret - să creeze evenimente culturale demne de atentia tării si continentului? Înclin să'afi~m că nu prea! Sau, mă rog, foarte rar. Regula de bază în construirea unei afaceri viabile este asigurarea unei finanţări adecvate. Municipiul şi Judeţul s-au limitat - În domeniul cultural- la o conduită pasivă, de eternă aşteptare a ceva nedefinit şi atemporal. În toate ocaziile au fost invocaţi cei patru corifei ai culturii româneşti născuţi în judeţ: Eminescu. Iorga. Enescu, Luchian -după care luam seama că lipseşte aproape cu desăvârşi re o ofertă culturală consistentă. Din păcate. de ani buni. cultura botoşăneană s-a înscris pe o curbă descendentă. Teatrul "Eminescu" nu a revenit în sediul consacrat, aceasta după ce reuşise accesarea unei finanţări europene. Filarmonica rămâne la Casa de Cultură a Sindicatelor, după ce sperase ani buni să intre Într-un sediu propriu. Teatrul "Vasilache" ocupă un spaţiu ce va trebui reabilitat, existând în domeniu doar o reuşită - rămânerea sediului În proprietatea Primăriei. Finantările celor trei institutii sunt, mereu, la limita supravieţuirii. Nici un director din vreo instituţie de cultură nu mai face parte din structurile de decizie de la nivel de Consiliu Municipal sau Consiliu Judeţean. Muzeul Judeţean nu a reuşit accesarea unui proiect de reabilitare. Asociaţiile culturale şi-au redus drastic ieşirea la public din lipsa unei săli de spectacol care să fie închiriată în condiţii rezonabile. Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" şi Premiul Naţional de Istorie "Nicolae Iorga" şi-au pierdut din strălucire câtă vreme acestea s-au desfăşurat într-o sală de cinematograf. Aşteptata prelungire spre Botoşani a traseelor turistice de la mănăstirile din Bucovina nu s-a produs din motive de... orgolii politice, conducerile celor două judeţe fiind asigurate de lideri de culori politice diferite... 2  S-a renunţat cu o mult prea mare uşurinţă la personalităţi culturale care ele insele Taceau cât un brand: Ioan Cobâlă, de la "Rapsozi'', Valentin Coşereanu, de la Memorialullpoteşti, Ion Bie, de la Centrul de Conservare a Culturii Populare. Simultan, au scăzut populaţia municipiului şi judeţului. veniturile reale, apetenţa pentru cultură. Elevii au tot mai puţin timp liber şi tot mai puţină predispoziţie înspre cercetarea ofertei culturale. Domeniul digital a pătruns tot mai mult în zonele clasice ale culturii, determinând noi deprinderi culturale. Firavul brand al Municipiului are a face faţă asaltului viguros lansat de actori. cântăreţi, dansatori de renume din Capitală sau din mari oraşe ale ţării şi din străinătate. Sigur, e de întrebat "La câte spectacole poate merge un botoşănean într-o săptămână?" Chestiune de timp şi, mai ales, de resurse financiare ... 2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern. puncte tari. punte slabe, oportunităţi. ameninţări) În ciuda faptului că Teatrul "Eminescu" funcţionează în spaţiile unei Case de Cultură, publicul se reîntoarce Înspre spectacolul de teatru. Spectacolul urmărit "pe viu" atrage din nou, pe de o parte. publicul tânăr, format în cele două festivaluri ale liceenilor ce se desfăşoară în municipiu, iar pe de altă parte, publicul matur, cucerit de temele abordate, de cheia clasică a unor spectacole, fiind, pentru pensionari. şi un prilej de readucere în atenţie a unor frumoase nostal~ii, teatrul botoşănean având şi şansa unei tradiţii îndelungate, cu spectacole memorabile. In ciuda presiunii deosebite pe care o exercită Teatrul asupra Bugetului Municipiului. socotesc îmbucurător faptul că există alternative de reorganizare a Teatrului, în aşa fel încât instituţia să-şi eontinue activitatea - şi, poate. chiar cu rezultate mai bune. Un important "punct tare" este reprezentat de maturitatea trupei de actori. dar şi de calitatea noilor "achiziţii". Chiar dacă Teatrul "Eminescu" nu a reuşit adjudecarea unor premii importante din zona UN1TER-ului, trupa este tot mai vizibilă, critici importanţi apreciind ceea ce se petrece de o vreme în Teatrul de la Botoşani. Teatrul are şi şansa unor compartimente tehnice de calitate, acestea suplinind în bună măsură scenotehnica precară din casa de cultură. Sunt de preţuit raporturile artistice cu teatre din zona Moldovei, dar şi cu teatre din Ucraina şi Republica Moldova. Au căpătat recunoaştere şi apreciere două manifestări teatrale de tradiţie: "Zilele Teatrului "Eminescu", ajunsă această sărbătoare la a Xl-a ediţie, şi Festivalul Naţional de Teatru pentru Liceeni - "Amfiteatru", ediţia a IX-a. Prin recenta dublare a salariilor actorilor. aceştia au căpătat o motivaţie reală a muncii lor, existând toate premisele realizării unor spectacole de o şi mai bună calitate. Apreciez că un "punct tare" îl reprezintă şi faptul că la nivelul Consiliului Municipal, în ciuda dezechilibrului financiar produs de cele trei instituţii culturale profesioniste din oraş, se caută soluţii pentru a păstra activitatea acestor structuri, fiind socotite ca instituţii necesare comunităţii. În managementul Teatrului, o direcţie prioritară a fost asigurarea echilibrului În funcţionare - şi aceasta, până în cele mai mici amănunte, ceea ce s-a şi concretizat până la urmă în derularea celui mai îndelungat directorat din istoria apropiată a Teatrului, cu mandate ce s­ au aşternut pe parcursul a Il ani. O oportunitate de valorificat este şi faptul că ponderea, În structura "pe vârste" a publicului este deţinută de tineri, repertoriul urmând să le dea satisfacţie acestora prin temele abordate şi concepţia generală a spectacolelor. 3  "Puncte slabe" ... cred că va fi foarte puţin probabil ca vreun director de teatru să aducă, în condiţiile sărăciei de la Botoşani - în limite rezonabile raportul dintre "subvenţie" şi "venituri proprii". Recenta creştere de salarii "a aruncat în aer" pomenitul raport. Este regretabil faptul că, după atâţia ani de la Începerea lucrărilor, Teatrul nu are sediul cuvenit. Practic. este alterată esenţial imaginea centrului oraşului. Viaţa culturală a urbei este perturbată fără spaţiile Teatrului. Se adânceşte, la nivelul botoşănenilor, sentimentul de insatisfacţie faţă de această "afacere", o afacere care are şi o componentă ... sentimentală. Nu o va recunoaşte nimeni în mod direct, dar participarea Teatrului din Botoşani În festivaluri este influenţată negativ de poziţia pe hartă a oraşului. Oriunde ar fi de mers, este vorba de parcurgerea a sute de kilometri. de timp şi bani, elemente care trag greu În balanţa organizatorilor de Întâlniri teatrale, oricât de "săritoare În ochi" ar fi realizarea artistică a unui spectacol propus pentru festival. Pericol mare vine Înspre Teatrul "Eminescu" şi dinspre buget. Salariile lin ponderea, pentru producţie rămânând foarte puţini bani. Cum să faci, În aceste condiţii. performanţă? Practic, la ora actuală în Teatrul "Eminescu" se gestionează sărăcia şi, aproape eroic, se realizează şi spectacole cu care să batem la uşa unor festivaluri... Încă este anevoioasă pentru starea generală a Teatrului situaţia unor actori cu probleme de sănătate, dar care au căpătat avize medicale favorabile ... Este problematică "schimbarea de gardă" - pe motive de pensionare - îndeosebi în compartimentele tehnice. Salariile - În forma de acum - nu motivează şefii de compartimente, de unde nevoia unor artificii tot mai greu de găsit lună de lună. În problemele referitoare la Teatru nu sunt consultaţi specialiştii instituţiei. Manager de proiect la reabilitarea Teatrului a fost un tânăr - altfel. minunat - dar fără nici o experienţă profesională şi, pe deasupra, de meserie... contabil. Rezultatele acestei numiri au fost dezastruoase! Multe elemente din buget sunt decise - indiferent de observaţiile noastre - cu Îndărătnicie, pe baza unor informaţii tendenţioase - doar de compartimentul financiar-contabil aparţinând ordonatorului principal de credite. Un imens neajuns ÎI reprezintă sistemul de salarizare, în sensul că operează "Ia general", fără a-i motiva pe cei care dovedesc o predispoziţie specială pentru efort şi probează calităţi artistice remarcabile. Unele dotări - Îndeosebi autocarul şi microbuzul - au devenit bugetivore şi chiar periculoase În folosinţă. Se simte tot mai mult, ca o problemă reală, îmbătrânirea trupei - În vreme ce majoritatea spectatorilor este formată din tineri care, firesc, vor să vadă pe scenă colegi de generaţie. O . rezolvare ar reprezenta-o atragerea actorilor-colaboratori. Doar că la capitolul respectiv din buget... nu sunt bani! Prinde rădăcini o "optică" nedreaptă: că de la Primărie si Consiliul local se tot dau bani Teatrului. În realitate, se dau bani pentru clădire, proiecte şi f~1 de fel de lucrări de construcţie şi nu pentru actul artistic. Pe de altă parte, din banii alocaţi prin buget Teatrului, doar o treime se duc pentru activităţi teatrale propriu-zise, În vreme ce două treimi se întorc la stat prin taxe, impozite, chirii, Iicenţieri etc. 3. Analiza imaginii existente a instituţiei şi propuneri pentru Îmbunătăţirea acesteia Nu Încape nici o îndoială, actul teatral săvârşit În afara clădirii Teatrului, va fi, mereu, În mare suferinţă. Din trei botoşăneni cu care mă Întâlnesc pe stradă, doi mă Întreabă "Când va fi gata clădirea Teatrului?" Imaginea asupra teatrului se contopeşte cu imaginea clădirii Teatrului. 4 o clădire de teatru farrnecă, exercită o atracţie specială. Este un loc impregnat cu o anumită sacralitate. Rosturile clădirii Teatrului sunt, de ani buni, în mâinile Primăriei. Cei din Teatru pot face lobby. pot atrage atenţia, pot sugera soluţii... Trebuie ieşit din letargia de acum! Dar, dacă lucrurile nu vor intra în ritmul dorit, oamenii din Teatru şi cred, şi mulţi botoşăneni, iau în calcul şi exercitarea unei presiuni mediatice asupra factorilor decidenţi. UNITER-ul, oameni de teatru vizibili - Ion Caramitru, Mihai Mălaimare - între aceştia - dar şi alţi actori botoşăneni de pe scene din Capitală şi din mari oraşe ale ţării - au promis sprijin dacă va fi nevoie. Parlamentari botoşăneni, oameni politici din judeţ şi-au exprimat intenţiile de a ne ajuta. Revenind la imaginea instituţiei... cea mai bună formă de a da strălucire Teatrului pare a fi realizarea şi promovarea adecvată a spectacolului de calitate. "Din vorbă-n vorbă" rămâne o modalitate eficientă de promovare în comunităţile puţin numeroase. Afişajul clasic a fost depăşit de "balaurul" reţelelor de socializare, mediul on-line fiind, în general, mult mai pe gustul tinerilor decât oricare alt canal de informare. Teatrul "Eminescu" îşi promovează spectacolele în marile magazine, pe ecranele gigant din oraş, la televiziunile şi radiourile locale. Teatrul' pătrunde tot mai mult şi în localităţile mici, în mediul rural. Imaginea Teatrului o "şlefuiesc", în bună măsură, şi oamenii teatrului - şi aceasta prin prezenţa la evenimente culturale - altele decât cele strict teatrale - prin distincţia ţinutei, a comportamentului. a conduitei generale. Se îmbunătăţesc raporturile actorilor cu publicul de dincolo de luminile rampei. Teatrul - chiar şi în spaţiul în care funcţionează acum - are mereu uşa deschisă pentru parteneriate cu şcoli, asociaţii culturale, cu grupuri etnice şi religioase. Conduita binevoitoare, plină de condescendenţă faţă de fiecare spectator în parte se regăseşte şi în zona ci frelor: practic, acum Teatrul are mai mulţi spectatori chiar şi decât atunci când funcţiona în clădirea consacrată. În acest domeniu - al îmbunătăţirii imaginii - cuvântul de ordine este "mereu se vor găsi căi noi de a ajunge în atenţia publicului!". A face vizibil un produs, a vinde un produs - inclusiv cultural - este o întreprindere mai anevoioasă chiar şi decât fabricarea acelui produs. În ecuaţia "cerere - ofertă", imaginea "furnizorului" are o proporţie uneori chiar determinantă. Oricum. totul începe cu "un spectacol pe gustul publicului"! În mentalul colectiv, Teatrul înseamnă şi clădirea acestuia. Fără a reveni în clădirea consacrată, eforturile noastre de a da, totuşi, strălucire teatrului, vor rămâne zadarnice! 4. Propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetări, alte surse de informare) Nu cu foarte mult timp în urmă. Teatrul a comandat firmei Board Media un studiu amplu asupra potenţialilor beneficiari ai actului teatral. Concluziile studiului au fost în deplină concordanţă cu ceea ce era deja limpede pentru compartimentul de marketing şi echipa managerială. Doar că prin această relativ recentă măsură de dublare a salariilor actorilor a cam fost "aruncată în aer" orice construcţie de repertoriu concepută până În acel moment. Raportul pomenit - Între subvenţie şi venituri proprii - va trimite În zona ineficienţei oricare proiect de management, oricâte studii vor fi fost întreprinse [...]