HCL 96/2025 Batoș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BATOŞ Web: www.primariabatos.ro , E-mail: batos(cjmures.ro Cod Fiscal 5181030, Batoş 547085, nr. 302, Telefon / Fax 0265 544212 ANEXA nr. 1 la HCL nr. 96/29.12.2025 CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. (453) - Definiţii În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă; b) clădire - orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. c) clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivnițe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea; d) clădire cu destinaţie mixtă - clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial; €) clădire nerezidenţială - orice clădire care nu este rezidenţială; f) clădire rezidenţială - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii; g) nomenclatură stradală - lista care conţine denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ- teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte, precum şi titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se organizează pe fiecare localitate rurală şi urbană şi reprezintă evidența primară unitară care serveşte la atribuirea adresei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum şi a fiecărui imobil, teren şi/sau clădire; h) rangul unei localităţi - rangul atribuit unei localităţi conform legii; h!) terenul aferent clădirii de domiciliu - terenul proprietăţii identificat prin adresa acestuia, individualizată prin denumire proprie a străzii şi numărul poştal atribuit de la adresa de domiciliu; i) zone din cadrul localităţii - zone stabilite de consiliul local, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului. Art. 2. (454) - Impozite şi taxe locale Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează: a) impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri; b) impozitul pe teren şi taxa pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; €) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; £) impozitul pe spectacole; 8) taxele speciale; h) alte taxe locale. CAPITOLUL II Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri Art. 3. (455) - Reguli generale (1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. (2) Pentru clădirile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public. (3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea. (4) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracţiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporţional cu numărul de zile din luna respectivă. (4!) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporţional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract. (5) Pe perioada în care pentru o clădire se plăteşte taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe clădiri. (5!) În cazul în care pentru o clădire aflată în domeniul public sau privat al statului ori al unităţii administrativ - teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situaţii care determină datorarea taxei pe clădiri, diferenţa de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor. (6) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. Art. 4. (456) - Scutiri (1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru: a) clădirile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activități economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public; b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituţiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora; c) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcașuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activităţi economice; d) clădirile funerare din cimitire şi crematorii; e) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe; £) clădirile utilizate de unitățile sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum și pentru clădirile în care funcționează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepția încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; 9) clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; h) clădirile noi realizate ca parte a unor proiecte investiționale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării şi logisticii, pe baza procesului-verbal de recepție finală întocmit la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepţia acestora, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepţia şi cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; activitățile ce intră sub incidenţa prevederii se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentului cod; i) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare şi de intervenții la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; ]) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice; k) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; 1) clădirile Academiei Române şi ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; m) clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; n) clădirile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale; 0) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. | din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; p) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război. (2) Consiliul local poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri: a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca muzee ori case memoriale; b) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, primite în folosință gratuită; c) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit şi clădirile utilizate de organizaţiile nonprofit primite în folosință gratuită, folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ; d) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectațiunea de interes public; e) clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectațiunea de interes public; £) clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităţilor cetățenilor aparținând minorităților naţionale din România, republicată, cu modificările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectațiunea de interes public; 8) clădirile rezidenţiale afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a produs evenimentul; h) clădirile rezidenţiale la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanţei energetice 3 a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum şi cele pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare şi tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu; i) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea persoanelor care locuiesc efectiv în localitățile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localități din Munţii Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare şi în Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea și a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările ulterioare, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%; ]) clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară; k) clădirile folosite de proprietar pentru desfășurarea de activități sportive, în cazul cărora impozitul se poate reduce cu până la 50%, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; 1) clădirile pentru care proprietarul efectuează pe cheltuială proprie intabularea în cartea funciară, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc intabularea; m) clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta şi ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; n) clădirile unităților sanitare private, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din domeniul sănătăţii, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; o) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c)— £) şi ]j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, cu modificările şi completările ulterioare; p) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetățenilor aparținând minorităţilor naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în folosință de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; r) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care nu au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construcție și până la data procesului-verbal de recepţie finală privind lucrările efectuate, precum şi pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost finalizate lucrările de renovare sau reabilitare, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; s) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost finalizate lucrările. (3) În cazul clădirilor care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice, sunt scutite de la plata impozitului pe cladiri, iar incepand cu anul 2027 pentru acestea impozitul pe cladiri se reduce cu 50% . (4) Prin hotărârea prin care s-a stabilit să se acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri, potrivit alin. (2), se dispune şi cu privire la documentele justificative pentru fiecare situaţie în parte, după caz. Scutirea sau reducerea se aplică, persoanelor care dețin documente justificative ce sunt depuse la organul fiscal local în termenul stabilit prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti și care şi-au îndeplinit obligaţia de plată a impozitului/taxei pentru anul fiscal anterior în termenele prevăzute de lege, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (5) În cazul scutirii prevăzută la alin. (1) lit. o) şi p), aceasta se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deţinută în comun cu soţul sau soţia. În situaţia în care o cotă-parte din clădire aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terți.”. Art. 5. (457) - Calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,125% asupra valorii impozabile a clădirii. (141) Cota impozitului pe clădiri stabilită potrivit alin. (1) pentru anul 2026, nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025. (2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m?, din tabelul următor : Valoarea impozabilă - lei/m? - Tipul clădirii Fără instalaţii de apă, canalizare, electrice sau încălzire A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi 1.606 exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră 535 naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu 469 pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din 201 piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi 75% din suma care s-ar aplica clădirii adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaş [...]