HCL 9/2015 Batoș adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL MUREȘ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BATOȘ Web: www.e-primarii.ro/primaria-batos, E-mail: batos/cjmures.ro Batoş 547085, nr. 302, Telefon / Fax 0265 544212 HOTĂRÂREA nr.9 din 26 februatie 2015 privind actualizarea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor” elaborat la nivel local Consiliul Local al comunei Batoş, judeţul Mureş; văzând raportul privind actualizarea şi aprobarea planului de analiză și acoperire a riscurilor elaborat la nivel local, înregistrat sub nr. 628 din 20.02.2015 întocmit de către domnul Alexandru Fărăgău; Având in vedere Adresa Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta nr. 3805068/10.02.2015 precum si avizul comisiilor de specialitate ale Consiliului local; În baza prevederilor Art. 1 alin. (2) lit j) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor , cu modificarile si completarile ulterioare, art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste si Ordinul M.A.I. nr. 132/2007; În temeiul art. 36, alin 6, lit. a, pet. 8 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, R, cu modificarile si completarile ulterioare, HOTARĂȘTE : ART. 1. Se aprobă actualizarea ,„ Planului de analiză și acoperire a riscurilor” conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează domnul viceprimar Gliga loan. ART. 3 - Prezenta Hotărâre se comunica la : Instituţia Prefectului Jud. Mureş, primarul comunei Batos,viceprimarului comunei Batos, 1.5.U. Mures , afişare. CONTRASEMNEAZA, Anexa | la Hotărârea nr. 9 din 26.02.2015 privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor elaborat la nivel local NESECRET JUDEŢUL MUREŞ Exemplar nr. COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA BATOȘ PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2015 Adoptat şi aprobat în sedinţa Consiliului Local din data de 26.02.2015 cu hotărârea nr. 9 PRIMAR _ întocmit, COMUNA i . PI ESI suros Inspector protecţie civilă Alexandru FĂRĂGĂU Dumitru COTOI (Semnatura) ÎSemnătura) ( / _ | | | 1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENȚA” Problematica existenţei surselor de risc şi a producerii dezastrelor naturale şi tehnologice preocupă din ce în ce mai mult oamenii de ştiinţă, instituţiile cu sarcini în domeniu şi, în primul rând Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Numeroase lucrări, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice analizează fenomenologia surselor de risc şi a dezastrelor, cauzele, manifestările şi consecinţele acestora. Comunitatea internaţională, prin instituţiile sale reprezentative, depun eforturi deosebite pentru realizarea unităţii de concepţie şi de acţiune. Toate aceste preocupări, particularizate uneori la nivel naţional, în mod diferențiat faţă de alte acţiuni similare pe plan internaţional, nu au ajuns să definească un anumit tip de management al urgenţelor civile, recunoscut şi acceptat de majoritatea statelor membre Organizaţiei Naţiunilor Unite sau de cele afiliate Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile. Întocmirea „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ” are ca scop de a cunoaşte surele potenţiale de risc de pe raza localităţii (municipiu, oraş, comună), în vederea desfăşurării de acţiuni în situaţii de predezastru, pe timpul şi după producerea acestora, având ca obiectiv prevenirea şi protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi de mediu precum şi pentru înlăturarea urmărilor acestora. Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative COMUNA : BATOŞ - are patru sate componente : Batoş, Dedrad, Goreni, Uila 2.1.1.1 REŞEDINŢA COMUNEI — localitatea Batoş Suprafaţă totală: 8367 ha (A UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALĂ) Populaţia stabilă: 3926 locuitori SCURTĂ DESCRIERE Comuna Batoş este aşezată în partea de nord a judeţului Mureş, în bazinul Transilvaniei, subdiviziunea subcarpaţilor interni la zona 1 de contact cu colinele Munţilor Călimani, la 15 km distanţă de municipiul Reghin şi la 45 km de municipiul Târgu- Mureş, la limita dintre judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud. SATELE APARȚINĂTOARE 2.1.1.2 Batoş Suprafaţă totală: 2929 ha. Populaţia stabilă: 1304 locuitori 2.1.1.3 Dedrad Suprafaţă totală: 2751 ha. Populaţia stabilă: 1497 locuitori 2.1.1.4 Goreni Suprafaţă totală: 1149 ha. Populaţia stabilă: 597 locuitori 2.1.1.5 Uila Suprafaţă totală: 1538 ha. Populaţia stabilă: 528 locuitori 2.2. Aşezare geografică şi relief 2.2.1. Vecinătăţi Comuna Batoş se învecinează în partea de Nord şi Nord -Vest cu judeţul Bistriţa-Năsăud ( comunele Monor, $ieuţ,şieu,Teaca), în Est cu comuna Brâncoveneşti, în Sud cu oraşul Reghin, iar în Vest cu comuna Lunca. 2.2.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Relieful cuprinde 3 unităţi geomorfologice: a) Lunca pârâului Luţ, care brăzdează teritoriul comunei în direcţia N-S; la intrarea pe teritoriul comunei, lunca propriu-zisă are o lăţime de 60-100 m, iar ieşirea din satul Batoş, lunca se lărgeşte ajungând la aproximativ 300-700m. Văile secundare cu deschiderea spre lunca pârâului Luţ unde-şi varsă apele din precipitaţii şi topirea zăpezilor. Versanţi cu diferite forme şi înclinații care ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa întregului teritoriu. Versanții cu expoziţie nordică, cu înclinații de 3-15" sunt slab afectaţi de eroziuni şi sunt folosiţi ca teren arabil. Versanții cu înclinații între 15-25 sunt afectaţi de eroziuni şi, în parte, cultivați cu viță-de-vie. Altitudinea maximă este reprezentată de versanţii situaţi în extremitatea Nordică a teritoriului şi-n special la zona de contact cu colinele Munţilor Călimani: 750m Dealu Roşu, Cetate 2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului Pe teritoriul comunei Batoş cea mai mare răspândire o au solurile silvestere, cele argiloiluviale şi cambisolurile acestea constituind solurile; zonale.Suprafeţe apreciabile sunt deţinute de solurile gleice, pseudogleice şi negre, clinohidromorfe din clasa solurilor hidromorfe, regosolurile, coluvisolurile, solurile aluviale din clasa solurilor neevoluate. În funcţie de acţiunea unora sau altora dintre factorii de pedogeneză locali ( roca, umiditate, microrelief) se întâlnesc şi alte tipuri de soluri cum ar fisolutile hidromorfe, caracterizate prin exces de umiditate provenit din precipitaţii sau din izvoare de coastă. Solurile neevoluate sau trunchiate sunt reprezentate de regosoluri, ce sunt răspândite prin versanţi puternic înclinați şi pe coastele cu alunecări, moderat, până la puternic erodat; sunt de calitate slabă şi sunt utilizate de obicei sub păşuni. Printr-o eroziune accelerată, determinată de obicei de o folosire neraţională a terenurilor şi de suprapăşunat, apar frecvent şi erodisolurile. Solurile aluviale sunt soluri tinere şi apar pe depozite aluviale uşoare, cu o fertilitate foarte diferită, dar predomină solurile cu o fertilitate ridicată. 2.3. Caracteristici climatice 2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Datorită aşezării geografice a comunei, fenomenul de front ortografic al Carpaţilor Orientali se resimte din plin, manifestându-se prin cantităţi mari de precipitaţii. Pe teritoriul comunei influienţe climatologice o au circulaţia vestică, regenerat, circulaţia polară, circulaţia tropicală şi circulația de blocare. Particularităţile elementelor climatice ale comunei sunt dependenţi de factorii climato-genetici, care generează nu climat temperat continental cu influienţe oceanice şi tendinţe excesive. 2.3.2. Regimul precipitațiilor Valorile medii ale cantităților de precipitaţii căzute pentru lunile caracteristice sunt 40-50 l/m? pentru luna ianuarie şi 80-100!/m? pentru lunile iunie-iulie. Suma medie anuală a precipitațiilor atmosferice se situează între 650-670l/m?. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 120 zile, iar numărul mediu cu ninsoare este de 35. 2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice.) Temperatura medie anuală a aerului (C0) este cuprinsă între 8 — 9 9. Lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie, iar cele mai calde sunt iulie şi august, date specifice climatului boreal umed. Temperatura maximă şi minimă absolută a fost de + 35.6 OC în anul 1987 şi — 25.8 9C tot în anul 1987. 2.4. Reţeaua hidrografică 2.4.1. Cursuri de apă din localitate, Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Batoş se află situat în bazinul Mureşului, având ca şi bazin secundar pârâul Luţ. Adâncimea apei freatice variază în funcţie de formele de relief. Perimetrul comunei Batoş este străbătut de următoarele ape: - Luţul, pârâu, străbate localităţile Batoş, Goreni, Dedrad şi se varsă în Mureş în raza comunei Voivodeni; - Valea Uilii, pârâu, străbate satul Uila şi se varsă în Luţ la Sud de Batoş; - Valea Logicului, pârâu în partea de N-V a satului Goreni, se varsă în Luţ. 4 2.4.2. Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume) In extravilanul localităţii Uila se află islazuri piscicole în suprafaţă de 7,11ha. In extravilanul localitatii Goreni se afla amenajat un lac de agrement, prevazut cu dig( 6 m lungime si 8 m inaltime), in suprafata de 2ha, din care luciu de apa 1,5 ha. 2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare) Nu este cazul 2.5. Populaţia — structura demografică pe naţionalităţi Conform recensământului din anul 2011 comuna Batoş are 3926 locuitori, structuraţi pe naţionalităţi după cum urmează: Total Localitate | din Români | Maghiari | Germani | Romi | Ucrainieni | Sârbi | Ruşi Alte | | care | | | Batoş 1304 887 315 26 54 - - - 21 Dedrad | 1497 | 1330 | 51 35 | 47 - - - 34| Goreni 597 | 303 | 154 | 3 128 | _- ÎN A EI 8_| Uila 528 200 149 8 163 - - - | 6 | Total 3926 2720 669 72 392 - |__- - | 69 2.6. Căile de transport 2.6.1. Reţeaua de drumuri > judeţean - DJ 154 Batoş — Reghin - lungimea sectorului 14 Km, îmbrăcăminte asfalt - nr. de benzi 2 - starea de viabilitate bună - nu avem poduri pe acest tronson de drum - drumuri impracticabile nu este cazul > comunale — DC 162 Uila -Batoş - lungimea sectorului 7 Km, îmbrăcăminte asfalt - nr. de benzi 2 - starea de viabilitate buna - pe acest tronson de drum există un pod cu un tonaj admis de aproximativ 20 T - pe timp nefavorabil există posibilitatea ca drumul să fie impracticabil pe unele porţiuni de drum 2.6.2. Reţeaua de căi ferate — nu e cazul 2.6.3. Transportul aerian — nu e cazul 2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea — Nu e cazul 2.7. Dezvoltarea economică 2.7.1. Zone industrializate, ramuri 2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare 2.7.3. Fondul funciar Structura terenului agricol — comuna Batoş, conform cadastrului funciar din 1990: - arabil — 3200 ha - păşune — 1693 ha ÎI 1230 ha a cuituri agricoie grâu, porumb, orz. ovă :egume: „sn toriui comunei face parte din zona agiară ;uGEiuiu! şi se pretează pentru pomicultură 27 4. Creşterea animaleior Efectivele de animale din comuna Batoș pe categorii se prezinia - bovine — 1501 ca?. porcine — 500 cap - ovine — 7808 cap. - caprine — 798 cap. cabaiine — 130 cap. pasari - 5781 cap iepuri — 130 - famihn de albine — 500 familii 2.7.5. lurism, capacităţi de cazare şi de preparare a hrans: 2.8. infrastructuri locale 2.8.7 „Cultura a! 9 S nu este practicat în formă organizată. aciivităţiie avroape inexistente 2.8.2. inirastructura sanitară in comuna Batoş există 2 cabinete medicale individuale. un: iocaiitatea Batoş nr. 386 și unu! in localitaiea Degrad nr 47. un oi farmaceutic în Batoş nr.386. un Cab. Med. Veterinar nr.297 Nr. persona! medica! din comună: 2 medici de familie. 4 mecc vei - asistent farmaceulic şi 4 asistentii medicaii 3.3. Retele de utilități intrastructura tehnico-ediiitara 2.8.3 1. Reteaua de distribuție a apei in iocalitatea Batoş a fost introdusă apa potabilă. disiribuiia ce i W Reghin. Lungimea totală a reteiei va fii de 33 km cu cismele „hidranţi (14 buc.). un bazin de înmagazinare 33 3.2. Rețeaua de canalizare — comuna Baioș nu are reiee ce in i canalizare 2 PS Cc [9 Ea] 3 3. Alimentarea cu gaze naturale muna Batoş este racordată la reteaua de gaz metan. lun d ce 42 km. cu 4 SRD de joasă presiune alimeniate c 2 Co 3 3.3 N Energia electrică (reţele de inaită. medie şi joasa is a tâțile comunei suni racordate !a LEA 04 kv. iar se face printr-o rețea de joasă tensiune. Lungimea reieisi Reţeaua de transport : linie aeriană de 04 kv Reghin — Vila cu catre restu: iocaiităților. Puncte de transformare: - Batos : 3 puncte de transformare - Dedrad: 3 puncte de transformare - Goreni: 1 puncte de transformare - Vila: 1 puncte de transformare 2.8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet In localităţile Batoş, Dedrad, Goreni şi Uila gradul de acoperire a reţelei de telefonie fixă (Telekom) este bună existând o centrală digitală în localitatea Batoş şi una în localitatea Uila cu 340 abonaţi. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la nivelul telefoniei mobile, reţeaua Orange si Telekom având o acoperire foarte bună, mai puţin în localitatea Uila unde semnalul este foarte slab. Serviciile de Internet sunt furnizate prin reţeaua Telekom si Gliga Cat Tv. III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Riscuri naturale Înzăpeziri şi viscole Înzăpeziri şi viscole se pot produce între localităţile Batoş - Goreni Inundații a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi; Nr. Denumirea obiectivelor din crt. Curs de apă zona inundabilă Cauzele inundării 1 Pârâul Luţ Terenuri agricole: 50 ha x Gospodării : 30 Revârsare 2 Valea Uilii Terenuri agricole: 50 ha x Revărsare 3 Valea Logicului Terenuri agricole: 50 ha Revărsare Cauzele pot fi de origine naturală cum sunt cele climatice ( ploi, topirea zăpezii sau topirea zăpezii suprapusă cu căderea de precipitaţii, excesul de umiditate) sau antropice cum sunt despăduririle efectuate de om, compactarea solului, etc. Riscul mediu de inundație prin revărsare este favorizat de precipitații abundente, precedate de o saturație a solului datorită unei perioade umede, care favorizează o scurgere superficială bogată, de tipul fenomenului din 1970 (probabilitate 3-5 %). b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice; Nu este cazul Incendii de pădure In ultimii ani nu s-au înregistrat incendii de mari proporţii, nici la fondul construit nici la fondul forestier. În zonele unde se desfăşoară activităţi agricole în imediata apropriere a pădurilor există riscul producerii unor incendii la fondul forestier. Avalanşe — Nu este cazul 7 Fenomene distructive de origine geologică * Cutremure Comuna Batoş se încadrează în zonele de risc cu seisme de amplitudine între 6 — 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat. Seismic, teritoriul comunei se încadrează conform normativului P 100/92 în zona F, perioada de colt Tc- 0,7 sec. , coeficientul Ks-0,08. « Alunecări de teren În urma ploilor abundente, în perioadele de primăvară și toamnă, mișcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări la terenurile situate în intravilanul şi extravilanul localităţii Dedrad, cât şi în extravilanul localităţilor Batoş, Goreni şi Uila. | Evaluare Nr. | Localitatea /mp.or, | Ia | Crt. | comuna | Gospodării | 1 Dedrad 6 | 2 Batoş 9 L TOTA 21 | PRECIZARE : Dezastrele evaluate în lucrare vor fi analizate în decurs de 1-3 ani de la mişcarea tectonică cu efect de rupere a faliilor de alunecare de teren, urmând ca stratul de argilă înclinată după configuraţia versantului, să fie alimentată excesiv cu ape din precipitații prin faliile de rupere deschise . Stratul de argilă ajungând la gradul de plastifiere critică declanşează accelerarea a!unecărilor masive de pământ situate deasupra zonei afectate, producând degradări excesive în imobilele construite . 3.1.2 Riscuri tehnologice A. Industriale — Nu este cazul B. De transport şi depozitare produse periculoase — Nu este cazul C. Transporturi e Transportul rutier — sursa de risc constituie DJ 154, pe care datorită varietăţii vehiculelor care tranzitează localităţile Batoș, Goreni şi Dedrad există posibilitatea producerii unor accidente majore, cu consecinţe grave. Pe drumurile comunale datorită traficului redus de autoturisme proprietate personală, transport de persoane în comun, riscul producerii unor accidente este redus. » Transportul feroviar - Nu este cazul e Transportul aerian — Nu este cazul D. Nucieare — nu este cazul [eo] Judeţul Mureş se află la 400 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 500 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 750 km de centrala atomoelectrică de la Pecs. E. Poluare ape — este cazul Poluarea apelor se datorează neglijenţei unor persoane care spală maşinile de stropit şi erbicidat în albia pârâului Luţ. F. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări — nu avem cazuri G. Eşecul utilităţilor publice - reţeaua de gaz metan -— încălzirea clădirilor şi prepararea hranei se realizează preponderent cu combustibil lichid — gaz, în toate satele. Operator E. On Gaz România SA, lungimea reţelei de distribuţie: Batoş — 42 Km - alimentarea cu energie electrică poate fi întreruptă datorită ruperii firelor de alimentare sub acţiunea vântului, a copacilor din apropierea rețelei, a defecţiunilor de la punctele de transformare datorită descărcărilor electrice. - Reţeaua de telefonie şi internet. F. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Se pot produce în oricare zonă a judeţului prin prăbuşirea unor sateliți, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriți sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an). Nu au avut loc asemenea fenomene pe raza comunei Batoş. G. Muniţie neexplodată În urma luptelor purtate în al II - lea Război Mondial de către trupele române, germane şi sovietice, pe raza judeţului Mureş, frecvent sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată. 3.1.3. Riscurile biologice Pericolul de izbucnire a unor epidemii/epizootii pot sa apara la fostele ferme Zootehnice ale fostului IAS Batos si CAP. 3.1.4. Riscurile de incendiu in ultimii ani nu s-au înregistrat incendii de mari proporții, nici la fondul construit nici la fondul forestier. In zonele unde se desfăşoară activităţi agricole în imediata apropriere a pădurilor există riscul producerii unor incendii la fondul forestier. 4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ a) Necesar resurse umane =25 b) Necesar resurse materiale Nr.crt | Denuimitrea materialelorşi | U.M. | Necesar | mijioacelor | _____ | de intervenţie | |__ e 1 Snopi de fascine 0-30cm,L=34m | ____50 2 Par din lemn rotund c.r. esenţă tare 8-| | 100 12cm, L 1-3. m N AI IN 3 | Dulap: planşe (5 cm, 120-25 cm) LL a a a ____4 | Sârmăneagră2-4mm 50 5 “Saci de 50/80 cm pentru pământ din! 100 | cânepă, iută, polietilenă şi sfoară pentru | __legatsaci e 6 ! Funii supțiri pentru asigurarea oamenilor | | 20 |___________|şi uneltelor 15-10mm | N 7 | Piatră brută ( blocuri de 15-30 cm), | | 18 | blocuri beton, piatră 200-100kg/buc | 8 Lanterne tubular [...]