HCL 36/2017 Batoș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BATOŞ Web: www.primariabatos.ro , E-mail: batosQcimures.ro Batoş 547085, nr. 302, Telefon / Fax 0265 544212 HOTĂRÂREA nr. 36 din 17 iulie 2017 privind aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniti din surse agricole Consiliul local al comunei Batos întrunit în şedinţa ordinară din 17 iule 2017; Având în vedere raportul nr.2830/27.06.2017 la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole prezentat de domnul Micloiu Constantin, Expunerea de motive nr. 2831/27.06.2017 prezentata de domnul primar Cotoi Dumitru si avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Batos; În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Decizia nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aprobarea Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, emisă de Comisia interministerială pentru reglementarea nitraţilor în România, în temeiul art. 6 alin.(1) din anexa la H.G. nr. 964/2000; În temeiul dispozitiilor art. 36 alin. 9 art. 45, alin. 1 şi art. 115 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art.1.- . Se aprobă Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniti din surse agricole pe teritoriul administrativ al comunei Batos, conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2.- Prezenta hotărâre se comunică la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş; Direcţia pentru Agricultură Mureş, Primarul comunei Batos; Viceprimarului comunei Batos; Consilierilor locali, afisare, postare. Prezenta hotărâre a fost adoptată de Consiliul local al comunei Batos in sedinta ordinara, cu respectarea prevederilor art.45 din Legea nr.215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv cu un număr de d) Aroțui entru, din numarul de 13 consilieri in functie. / d $.ai an | PRESEDINTE DE SE CONSILIER CONTRASEMNEAZA, SECRETAR MACARIE MARCELA Consiliului local al Comunei BATOS Aprobat în ședinta Consiliului local al Comunei BAT prin hotărârea nr. 36 din 17.07.2017 PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole Întocmit în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din DECIZIA nr. 221.983/GC/12.06.2013 a COMISIEI PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE, Agriculturii și Dezvoltării Rurale Comuna BATOS Judeţul MURES Localitatea, ferma, exploataţia agricolă, proprietar Coordonate | Sediul geografice | administrativ BATOS, NR. 302 Sediul fermei Primar COTOI DUMITRU Reprezentant al consiliului local OSPA FERMIER / ADMINISTRATOR AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE | Data: PENTRU APLICAREA Ministerul INTRODUCERE Comuna BATOS Judeţul Mures Comuna Batoş — cod SIRUTA 115520 are în componenţă 4 sate, dupa cum urmeaza: 1. Batos — cod SIRUTA 115539 2. Dedrad — cod SIRUTA 115548 3. Goreni — cod SIRUTA 115557 4. Uila — cod SIRUTA 115566 Populaţia comunei Batoş in anul 2016: 3926 locuitori. Comuna are reţea de alimentare cu apă potabilă, nu are sistem de canalizare a apelor uzate. CONDIȚII NATURALE Relief Din punct de vedere al formei de relief comuna Batoş se situeaza in podişul Transilvaniei, aspectul general al regiunii fiind colinar. Clima Clima caracteristica pentru comuna Batoş este temperat- continentala, racoroasa si umeda. Hidrologie Resursele de apa de suprafaţa (râuri/pârâuri/lacuri) de pe teritoriul comunei Batoş sunt: Pâraie Luţ Fleţ Valea Uilii Săcal Tormaş Soluri Din punct de vedere ai microzonelor pedoclimatice Comuna Batoş este incadrata in microzona solurilor brune de pădure, cernoziomurilor şi solurilor aluviale. UTILIZAREA TERENULUI AGRICOL Pe teritoriul comunei Batoş utilizarea terenului agricol, conform datelor furnizate prin raportările statistice locale, la nivelul anului 2017, se prezintă astfel: - arabil: 3152 ha - livezi: 1199 ha - păşuni: 1693 ha - fineţe: 1009ha - vii 67 ha Suprafeţele cultivate și producţiile obţinute la principalele culturi agricole la nivelul comunei Batoş, anul 2016: Suprafaţa Producţia Cult ltivată N A a Total tone Kg/ha CEREALE PENTRU BOABE 1638 9659 5897 CARTOFI 85 1627 19141 LEGUME TOTAL 54 118 2185 PLANTE DE NUTREŢ (m. v) 835 25373 30387 PASUNI NATURALE (m. v) 1819 28580 15712 FÂNEȚE NATURALE 1063 9060 8523 VII PE ROD 67 447 6672 LIVEZI 707 7459 10550 STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE . Greutate Numărul de animale / păsări Specificare A (categorii de animale pe corporală În îi medie Ea Î specii) (Kg) gospodăriile | in ferme | TOTAL 9 populaţiei BOVINE 476 825 350 1175 PORCINE 52 636 - 636 CABALINE 520 103 - 103 OVINE+CAPRINE 50 8709 - 8709 PĂSĂRI 1,95 5500 E: 5500 SITUAȚIA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE Situația exploataţiilor agricole care desfășoară activități de creșterea animalelor și cultivarea suprafeţelor de teren agricol (utilizează îngrăşăminte organice și minerale în scopul producției agricole) la nivelul localităţii va fi întocmită după modelul stabilit în anexa 1, aplicând coeficienţii de conversie a efectivelor de animale în UVM prevăzuţi în anexa 2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE COMUNA BATOŞ, JUDETUL MURES Planul local de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole este OBLIGATORIU pentru autoritățile administraţiei publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și pentru deţinatorii exploatațiilor agricole (ferme comerciale, ferme familiale și gospodării individuale) ce desfășoară activități de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor în scopul producţiei. 1. Activități principale - obligaţii ale autorității administratiei publice locale În scopul aplicării Programului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, autoritatea administraţiei publice locale a comunei Batoş realizează următoarele activități: a) întocmește lista exploataţiilor agricole care deţin animale şi care utilizează îngrăşăminte organice în scopul producției agricole la nivelul localităţii ( anexa 1 la prezentul plan), cu obligația revizuirii anuale a acesteia. Termen: permanent Raspunde: Gliga loan - viceprimarul comunei Batos b) calculează efectivul de animale în echivalent UVM (anexa 2 la prezentul plan) cu obligația revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a OSPA. Termen: permanent Raspunde: Gliga loan — viceprimarul comunei Batos c) asigură informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole şi Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole și pune la dispoziţia acestora orice mijloace de informare în acest scop (ghiduri, broșuri, pliante etc.). Termen: permanent Raspunde : Gliga loan — viceprimarul comunei Batos d) aduce la cunoștința fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole), prin orice mijloace de informare/comunicare, prevederile legislației în domeniul protecţiei mediului: — obligația deţinerii unui plan de acţiune la nivel de fermă care asigură aplicarea celor mai bune practici pentru managementul dejecțiilor animaliere provenite din fermă/gospodăria individuală; — obligația aplicării măsurilor din planul local de acţiune de către toți fermierii, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, deținători de exploataţii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale) care desfășoară activități de creșterea animalelor și cultivarea terenurilor agricole; — prevederile dispozitiei ce urmeaza sa fie emisă de primarul localității cu privire la sistemul de colectare, depozitare și procesare a gunoiului de grajd din exploatatiile agricole care nu necesită acord de mediu (sistem comunal în platformă amenajată, sistem individual conform specificaţiilor tehnice din anexa 4 la Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013 sau o combinatie a celor două sisteme); — obligația deţinătorilor de exploatații agricole care, potrivit legislaţiei în domeniul mediului, necesită acord/aviz de mediu cu privire la depozitarea și procesarea gunoiul de grajd conform condiţiilor stabilite de autoritatea locală pentru mediu. Planul de management al gunoiului de grajd din exploataţiile agricole se va elabora sub îndrumarea tehnică a OSPA ( Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Mures din cadrul D.G.A Mures pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4 ani. Termen: permanent Răspunde: Gliga loan - viceprimarul comunei Batos 2. Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea următoarelor norme specifice: a) NU se amplasează spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd: — înzonecu risc de inundație; — în zone cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m) - în zone cu precipitaţii excesive; - în apropierea pădurilor, (amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase); — la o distanţă mai mică de 50 m faţă de locuinţe şi resursele de apă potabilă. (În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă); — lao distanţa mai mare de 100 m faţă de zona de protecţie a cursului de apă; b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi, calculată conform anexa 5, avand în vedere urmatoarele condiţii; — grosime maximă depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m” de gunoi trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 m3; — suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă. Estimarea spaţiului necesar de depozitare are în vedere numărul de animale, se utilizează următoarele valori privind producţia zilnică de gunoi (inclusiv aşternutul) pe cap de animal şi volumul gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal şi se calculează conform anexei 5 la Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013. Termen: permanent Răspunde: Gliga loan - viceprimarul comunei Batos - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole 3. Perioada de interdicţie în aplicarea îngrașămintelor organice şi/sau minerale Perioada de interdicţie în aplicarea îngrășămintelor organice și/sau minerale pe terenul agricol, pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programului de actiune, sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 - Perioada de interdicţie în aplicarea îngrășămintelor Tipul culturii și modul de Începutul Sfârșitul Tipul de îngrașământ utilizare a terenului perioadei de | perioadei de (arabil, păşuni) interdicţie interdicţie Ingrăşământ organic solid | Teren arabil şi păşuni 1 noiembrie 15 martie Ingrășăminte minerale și Culturi de toamna 1 noiembrie | 1 martie ingrășăminte organice Alte culturi 1 octombrie | 15 martie lichide/ semilichide Păşuni 1 octombrie | 15 martie * NU se aplică îngrăşăminte organice şi/sau minerale pe terenul agricol în perioadele de interdicţie şi în perioadele când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare. * Se va respecta cu strictețe CALENDARUL perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri agricole (anexa 6 la Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013). Termen: permanent Răspunde: Gliga loan - viceprimarul comunei Batos - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole 4. Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol se realizează cu respectarea următoarelor RESTRICŢII: a) pe terenuri în pantă: - NU SE APLICĂ ÎNGRĂŞĂMINTE, în mod deosebit dejecţii lichide când sunt prognozate precipitaţii abundente; — îngrăşămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim 24 ore), la adâncime mai mare (nu superficial); — în funcţie de panta terenului utilizat ca arabil, se recomandă menţinerea culturilor de toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafaţa de: - minim 20% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 2-8%, = minim 25% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%, = peste 30% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă peste 15%; - lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenurilor în pantă (întoarcerea brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.); b) pe terenuri saturate cu apă, îngheţate, acoperite cu zăpadă: - NU SE APLICĂ îngrăşăminte de natură animală: — aplicarea îngrăşămintelor pe astfel de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul capacităţii de câmp pentru apă (solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost drenată); - ESTE INTERZISĂ depozitarea gunoiului în zonele inundabile; c) pe terenurile situate în vecinătatea cursurilor de apă sau a captărilor de apă potabilă, unde sunt instituite zone de protectie în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, conform art. 40 și anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 actualizată (tabelul 2). d) pe terenuri cu pajişti permanente (păşuni, fânețe): - cantitatea MAXIMĂ de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 170 kg/ha/an sau în acord cu recomandările din studiul agrochimic; — aplicarea îngrăşămintelor se face de regulă primăvara, în perioada permisă (chiar dacă unele specii pornesc în vegetaţie la temperaturi mai mici de 5 %); — aplicarea îngrăşămintelor se face după precipitaţii abundente, la 3-5 zile după coasă sau păşunat. Termen: permanent Răspunde: Gliga loan - viceprimarul comunei Batos - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole Tabelul 2 - Zone de protectie sanitară și hidrogeologică Laţimea cursului de apă (m) / Lăţimea zonei de protecţie alte specificaţii (m) A. Cursuri de apă regularizate: sub 10 2 10-50 3 peste _ 50 5 B. Cursuri de apă neregularizate: sub 10 5 10-50 15 peste _ 50 20 C. Alte situaţii: Cursuri de apă îndiguite Distanţa dig-mal (dacă este mai mică de 50 m Lacuri naturale 5 m, la care se adauga după caz alte zone de protecţie (sanitară, hidrologică, terapeutică etc.) Lacuri de acumulare Între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului De-a lungul digurilor 4 (spre interior) De-a lungul canalelor de derivație de 3 debite Baraje 20 (în jurul lor) Borne microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate masură 1 debite Foraje hidrogeologice de retea naţională 1,5 D. Fâşii de protecţie: Pentru terenuri în pantă peste 12% (panta medie blocului fizic) Pentru terenuri în pantă până la 12% panta medie a blocului fizic) NOTĂ: * Zonele de protecţie se măsoară astfel: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie. * Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea publică centrală în domeniul sănătăţii. * ESTE INTERZISĂ utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în condițiile legii. 5. Aplicarea îngrăşămintelor cu AZOT a) aplicarea îngrăşămintelor minerale cu AZOT şi a îngrăşămintelor organice solide, lichide sau semilichide (gunoi de grajd, compost, alte îngrăşăminte organice) pe terenul agricol (arabil, păşuni, fânețe) se face conform recomandarilor din studiile agrochimice, având în vedere: — doza recomandată, în acord cu starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, cultura și specificul acesteia, producţia planificată, tipul de sol şi caracteristicile acestuia; — epoca optimă de aplicare, în acord cu cerinţele plantelor, perioada de semănat, perioadele de interdicţie; — metoda de aplicare, în acord cu tipul de îngrăşământ, caracteristicele solului, utilizarea irigării etc. b) pentru exploataţiile agricole care practică agricultura în sistem irigat şi care necesită cantităţi mai mari de azot decât limita maximă admisă - 170 kg/ha/an provenit din îngraşăminte organice şi minerale, este OBLIGATORIE. întocmirea și respectarea planului de fertilizare. c) exploataţiile agricole care nu deţin un plan de fertilizare, până la elaborarea acestuia, vor aplica îngrăşăminte organice şi minerale în doze maxime conform standardelor stabilite în tabelele de mai jos: * pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate în tabelul de mai jos. A Porumb | Alte Floarea : Sfecla de . Gnu boabe cereale soarelui Sati zahar Legume | Păşuni Kgw/ha/an | Kgy/ha/an | Kgy/ha/an Kgy/ha/an | Kgy/ha/an | Kgy/ha/an Kgw/ha/an | Kgy/ha/an 120 130 100 100 140 170 160 100 * pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu 8% standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate în tabelul de mai jos. z Porumb | Alte Floarea : Sfecla de asi Grâu boabe cereale soarelui Cartofi zahar Legume | Păşuni Kg/ha/an | Kgw/ha/an | Kgy/ha/an | Kgr/ha/an Kgw/ha/an | Kgy/ha/an | Kgy/ha/an Kgw/ha/an 90 80 80 80 90 120 100 80 Este INTERZISĂ curăţarea utililajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în sursă de apă de suprafaţă sau în apropierea acestora. 6. Reducerea pierderilor de azot din îngrășăminte În vederea limitării pierderilor de azot se recomandă şi următoarele măsuri: — utilizarea unor culturi cu creştere rapidă, care consumă surplusul de azot în primăvară şi se utilizează ca îngrăşăminte verzi; — introducerea în rotația culturilor a celei de-a doua cultură şi/sau culturi intercalate; — amplasarea după culturi leguminoase a unor plante care valorifică mai bine azotul rămas în sol; — evitarea menţinerii solului „ca ogor negru şi curat de resturi vegetale”, indiferent de perioada din an prin diverse masuri culturale (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi înierbate pe terenurile în pantă, amplasarea oricăror culturi în scopul menţinerii solului acoperit cu vegetaţie); — limitarea la strictul necesar a lucrărilor mecanice ale solului. 7. Documente de evidenta - gestiunea nutrientilor Documentele de evidenţă la nivel de localitate/exploataţie agricolă (anexa 8 la Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013) trebuie să cuprindă: a) suprafaţa localității/exploataţiei; b) registrul nutrienţilor la nivel de localitate/exploataţie; c) presiunea manifestată de îngrăşămintele organice de origine animală la nivelul exploataţiei agricole calculată conform coeficientilor de excretie; d) şeptelul localităţii/exploataţiei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menținute în fermă; e) pentru fiecare teren cuprins în cadrul exploataţiei: — tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută şi data aplicării; — tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de animale însăşi) şi data aplicării; — pentru fiecare tip de îngrăşământ organic aplicat, altul decât cel lăsat de animale însăşi, se va preciza natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semifluide - păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare) şi în special animale de la care provine; — tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată şi data recoltării; f) cantitatea oricărui tip de îngrăşăm [...]