HCL 30/2016 Batoș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BATOŞ Web: www.primariabatos.ro , E-mail: batos/ejmures.ro Batoş 547085, nr. 302, Telefon / Fax 0265 544212 HOTĂRÂREA nr. 30 din 26 aprilie 2016 privind actualizarea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” elaborat la nivel local Consiliul Local al comunei Batoş, judeţul Mureş; Văzând raportul privind actualizarea şi aprobarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor elaborat la nivel local, înregistrat sub nr.1732 din 19.04.2016 întocmit de către domnul Alexandru Fărăgău; Având in vedere Adresa Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta nr. 2810419/07.04.2016 precum si avizul comisiilor de specialitate ale Consiliului local: În baza prevederilor Art. 1 alin. (2) lit j) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor , cu modificarile si completarile ulterioare, art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgență profesioniste si Ordinul M.A.I. nr. 132/2007; În temeiul art. 36, alin 6, lit. a, pct. 8 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, R, cu modificarile si completarile ulterioare, HOTARĂŞTE : Art. 1. Se aprobă actualizarea „ Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” conform anexei nr. | care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează domnul viceprimar Gliga loan. Art. 3. Prezenta Hotărâre se comunica la : Instituţia Prefectului Judetului Mureş, primarului comunei Batos,viceprimarului comunei Batos, 1.S.U. Mures,SVSU Batos, afişare. CONTRASEMNEAZA, PREŞEDINTE DE ȘE , SECRETAR, M MACARIE Anexa | la Hotărârea nr. 30 din 26.04.2016 privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor elaborat la nivel local NESECRET JUDEŢUL MURES Exemplar nr. COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA BATOŞ PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2016 Adoptat şi aprobat în sedinţa Consiliului Local din data de 26.04.2016 cu hotărârea nr. PRIMAR întocmit, Inspector protecţie civilă Alexandru PARAEAU (Semnătura) Dumitru COTOI 1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENȚA” Problematica existenţei surselor de risc şi a producerii dezastrelor naturale şi tehnologice preocupă din ce în ce mai mult oamenii de ştiinţă, instituţiile cu sarcini în domeniu şi, în primul rând Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Numeroase lucrări, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice analizează fenomenologia surselor de risc şi a dezastrelor, cauzele, manifestările şi consecinţele acestora. Comunitatea internaţională, prin instituţiile sale reprezentative, depun eforturi deosebite pentru realizarea unităţii de concepţie şi de acţiune. Toate aceste preocupări, particularizate uneori la nivel naţional, în mod diferențiat faţă de alte acţiuni similare pe plan internaţional, nu au ajuns să definească un anumit tip de management al urgenţelor civile, recunoscut şi acceptat de majoritatea statelor membre Organizaţiei Naţiunilor Unite sau de cele afiliate Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile. Întocmirea „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ” are ca scop de a cunoaşte surele potenţiale de risc de pe raza localităţii (municipiu, oraş, comună), în vederea desfăşurării de acţiuni în situaţii de predezastru, pe timpul şi după producerea acestora, având ca obiectiv prevenirea şi protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi de mediu precum şi pentru înlăturarea urmărilor acestora. Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. = II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative COMUNA : BATOŞ - are patru sate componente : Batoș, Dedrad, Goreni. Uila 2.1.1.1 REŞEDINŢA COMUNEI — localitatea Batoş Suprafaţă totală: 8367 ha (A UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALĂ) Populaţia stabilă: 3926 locuitori SCURTĂ DESCRIERE Comuna Batoş este aşezată în partea de nord a judeţului Mureş, în bazinul Transilvaniei, subdiviziunea subcarpaţilor interni la zona 1 de contact cu colinele Munţilor Călimani, la 15 km distanţă de municipiul Reghin şi la 45 km de municipiul Târgu- Mureş, la limita dintre judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud. SATELE APARȚINĂTOARE 2.1.1.2 Batoş Suprafaţă totală: 2929 ha. Populaţia stabilă: 1304 locuitori 2.1.1.3 Dedrad Suprafaţă totală: 2751 ha. Populaţia stabilă: 1497 locuitori 2.1.1.4 Goreni Suprafaţă totală: 1149 ha. Populaţia stabilă: 597 locuitori 2.1.1.5 Uila Suprafaţă totală: 1538 ha. Populaţia stabilă: 528 locuitori 2.2. Aşezare geografică şi relief 2.2.1. Vecinătăţi Comuna Batoş se învecinează în partea de Nord şi Nord -Vest cu judeţul Bistriţa-Năsăud ( comunele Monor, Șieuţ,Şieu,Teaca), în Est cu comuna Brâncoveneşti, în Sud cu oraşul Reghin, iar în Vest cu comuna Lunca. 2.2.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Relieful cuprinde 3 unităţi geomorfologice: a) Lunca pârâului Luţ, care brăzdează teritoriul comunei în direcţia N-S; la intrarea pe teritoriul comunei, lunca propriu-zisă are o lăţime de 60-100 m, iar ieşirea din satul Batoş, lunca se lărgeşte ajungând la aproximativ 300-700m. Văile secundare cu deschiderea spre lunca pârâului Luţ unde-şi varsă apele din precipitaţii şi topirea zăpezilor. Versanţi cu diferite forme şi înclinații care ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa întregului teritoriu. Versanții cu expoziţie nordică, cu înclinații de 3-15" sunt slab afectaţi de eroziuni şi sunt folosiţi ca teren arabil. Versanții cu înclinații între 15-25 sunt afectaţi de eroziuni şi, în parte, cultivați cu viță-de-vie. Altitudinea maximă este reprezentată de versanţii situaţi în extremitatea Nordică a teritoriului şi-n special la zona de contact cu colinele Munţilor Călimani: 750m Dealu Roşu, Cetate 2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului Pe teritoriul comunei Batoş cea mai mare răspândire o au solurile silvestere, cele argiloiluviale şi cambisolurile acestea constituind solurile; zonale.Suprafeţe apreciabile sunt deţinute de solurile gleice, pseudogleice şi negre, clinohidromorfe din clasa solurilor hidromorfe, regosolurile, colwvisolurile, solurile aluviale din clasa solurilor neevoluate. In funcţie de acţiunea unora sau altora dintre factorii de pedogeneză locali ( roca, umiditate, microrelief) se întâlnesc şi alte tipuri de soluri cum ar fisolutile hidromorfe, caracterizate prin exces de umiditate provenit din precipitaţii sau din izvoare de coastă. Solurile neevoluate sau trunchiate sunt reprezentate de regosoluri, ce sunt răspândite prin versanţi puternic înclinați şi pe coastele cu alunecări, moderat, până la puternic erodat; sunt de calitate slabă şi sunt utilizate de obicei sub păşuni. Printr-o eroziune accelerată, determinată de obicei de o folosire neraţională a terenurilor şi de suprapăşunat, apar frecvent şi erodisolurile. Solurile aluviale sunt soluri tinere şi apar pe depozite aluviale uşoare, cu o fertilitate foarte diferită, dar predomină solurile cu o fertilitate ridicată. 2.3. Caracteristici climatice 2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Datorită aşezării geografice a comunei, fenomenul de front ortografic al Carpaţilor Orientali se resimte din plin, manifestându-se prin cantităţi mari de precipitaţii. Pe teritoriul comunei influienţe climatologice o au circulaţia vestică, regenerat, circulaţia polară, circulaţia tropicală şi circulaţia de blocare. Particularităţile elementelor climatice ale comunei sunt dependenţi de factorii climato-genetici, care generează nu climat temperat continental cu influienţe oceanice şi tendinţe excesive. 2.3.2. Regimul precipitațiilor Valorile medii ale cantităților de precipitaţii căzute pentru lunile caracteristice sunt 40-50 l/m? pentru luna ianuarie şi 80-100I/m? pentru lunile iunie-iulie. Suma medie anuală a precipitațiilor atmosferice se situează între 650-670I/m?. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 120 zile, iar numărul mediu cu ninsoare este de 35. 2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice.) Temperatura medie anuală a aerului (CO) este cuprinsă între 8- 9 OC. Lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie, iar cele mai calde sunt iulie şi august, date specifice climatului borea!l umed. Temperatura maximă şi minimă absolută a fost de + 35.6 %C în anul 1987 şi — 25.8 SC tot în anul 1987. 2.4. Reţeaua hidrografică 2.4.1. Cursuri de apă din localitate, Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Batoş se află situat în bazinul Mureşului, având ca şi bazin secundar pârâul Luţ. Adâncimea apei freatice variază în funcţie de formele de relief. Perimetrul comunei Batoş este străbătut de următoarele ape: - Luţul, pârâu, străbate localităţile Batoş, Goreni, Dedrad şi se varsă în Mureş în raza comunei Voivodeni; - Valea Uilii, pârâu, străbate satul Uila şi se varsă în Luţ la Sud de Batoş; - Valea Logicului, pârâu în partea de N-V a satului Goreni, se varsă în Luţ. 4 2.4.2. Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume) In extravilanul localităţii Uila se află islazuri piscicole în suprafaţă de 7,11ha. In extravilanul localitatii Goreni se afla amenajat un lac de agrement, prevazut cu dig( 6 m lungime si 8 m inaltime), in suprafata de 2ha, din care luciu de apa 1,5 ha. 2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare) Nu este cazul 2.5. Populaţia — structura demografică pe naţionalităţi Conform recensământului din anul 2011 comuna Batoş are 3926 locuitori, structuraţi pe naţionalităţi după cum urmează: | Total | Localitate | din | Români | Maghiari | Germani | Romi | Ucrainieni | Sârbi | Ruşi | Alte care | Batoş 1304 887 315 26 54 - - - | 21 Dedrad |__1497 | 1330 51 35 47 Da - = 34 | Goreni 597 | 303 154 3 | 128 - - 8 | Uila 528 | 200 149 | 8 163 - - - 6 Total 3926 2720 669 | 72 392 - - _- 69 2.6. Căile de transport 2.6.1. Reţeaua de drumuri >» YV judeţean - DJ 154 Batoş — Reghin - lungimea sectorului 14 Km, îmbrăcăminte asfalt - nr. de benzi 2 - starea de viabilitate bună - nu avem poduri pe acest tronson de drum - drumuri impracticabile nu este cazul comunale — DC 162 Uila -Batoş - lungimea sectorului 7 Km, îmbrăcăminte asfalt - nr. de benzi 2 - starea de viabilitate buna - pe acest tronson de drum există un pod cu un tonaj admis de aproximativ 20 T - pe timp nefavorabil există posibilitatea ca drumul să fie impracticabil pe unele porţiuni de drum 2.6.2. Reţeaua de căi ferate — nu e cazul 2.6.3. Transportul aerian — nu e cazul 2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea — Nu e cazul 2.7. Dezvoltarea economică 2.7.1. Zone industrializate, ramuri 2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare 2.7.3. Fondul funciar Structura terenului agricol — comuna Batoş, conform cadastrului funciar din 1990: - arabil — 3200 ha - păşune — 1693 ha - fânaţe — 1009 - vie- 101 ha - livadă — 1230 ha Total agricol 7233 ha, adică 82,24 % din suprafaţa totală a comunei. Principalele culturi agricole : grâu, porumb, orz, ovăz, porumb, cartofi, legume; teritoriul comunei face parte din zona agrară mediu favorabliă a judeţului şi se pretează pentru pomicultură. 2.7.4. Creşterea animalelor Efectivele de animale din comuna Batoş pe categorii se prezintă astfel: - bovine — 1578 cap. - porcine — 450 cap. - ovine — 8200 cap. - caprine — 687 cap. - cabaline — 110 cap. - păsări — 5088 cap. - iepuri—0 - familii de albine — 500 familii 2.7.5. Turism, capacităţi de cazare şi de preparare a hranei 2.8. Infrastructuri locale 2.8.1. Cultura Biserici : 9 Biblioteci : 1 Sport : exista o echipa de fotbal pe raza unitatii administrativ teritoriale Batos. 2.8.2. Infrastructura sanitară În comuna Batoş există 2 cabinete medicale individuale, unul în localitatea Batoş nr. 386 şi unul în localitatea Dedrad nr. 47, un punct farmaceutic în Batoş nr.386, un Cab. Med. Veterinar nr.257 Nr. personal medical din comună: 2 medici de familie, 1 medic veterinar, 1 asistent farmaceutic şi 4 asistenţi medicali. 2.8.3. Reţele de utilităţi Infrastructura tehnico-edilitară 2.8.3.1.Reţeaua de distribuţie a apei În localitatea Batoş a fost introdusă apa potabilă, distribuţia de la uzina de apă din Reghin. Lungimea totală a reţelei va fii de 33 km cu cişmele stradale ( 19 buc.), hidranţi ( 14 buc.), un bazin de înmagazinare. 2.8.3.2. Reţeaua de canalizare - comuna Batoş nu are reţea de canalizare. 2.8.3.3. Alimentarea cu gaze naturale Comuna Batoş este racordată la reţeaua de gaz metan, lungimea totală a reţelei fiind de 42 km, cu 4 SRD de joasă presiune alimentate de la grupul de sonde Lunca. 2.8.3.4. Energia electrică (reţele de înaltă, medie şi joasă tensiune ) Localitățile comunei sunt racordate la LEA 0.4 kv, iar alimentarea gospodăriilor se face printr-o reţea de joasă tensiune. Lungimea reţelei este de 30.7 km. Reţeaua de transport : linie aeriană de 04 kv Reghin — Uila cu derivații către restul localităţilor. Puncte de transformare: - Batoş: 3 puncte de transformare 6 - Dedrad: 3 puncte de transformare - Goreni: 1 punct de transformare - Vila: 1 punct de transformare 2.8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet In localităţile Batoş, Dedrad, Goreni şi Uila gradul de acoperire a reţelei de telefonie fixă (Telekom) este bună existând o centrală digitală în localitatea Batoş şi una în localitatea Uila cu 340 abonaţi. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la nivelul telefoniei mobile, reţeaua Orange si Telekom având o acoperire foarte bună, în localitatea Uila este amplasata o antena Orange unde semnalul este foarte bun. Serviciile de Internet sunt furnizate prin reţeaua Telekom, Orange si Gliga Cat Tv. III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Riscuri naturale Înzăpeziri şi viscole Înzăpeziri şi viscole se pot produce între localităţile Batoş - Goreni Inundații a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi; Nr. Denumirea obiectivelor din crt. Curs de apă zona inundabilă Cauzele inundării 1 Pârâul Luţ Terenuri agricole: 50 ha Gospodării : 30 Revărsare 2 Valea Uilii Terenuri agricole: 50 ha Revărsare 3 Valea Logicului Terenuri agricole: 50 ha Revărsare Cauzele pot fi de origine naturală cum sunt cele climatice ( ploi, topirea zăpezii sau topirea zăpezii suprapusă cu căderea de precipitaţii, excesul de umiditate) sau antropice cum sunt despăduririle efectuate de om, compactarea solului, etc. Riscul mediu de inundație prin revărsare este favorizat de precipitaţii abundente, precedate de o saturație a solului datorită unei perioade umede, care favorizează o scurgere superficială bogată, de tipul fenomenului din 1970 (probabilitate 3-5 %). b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; Nu este cazul Incendii de pădure In ultimii ani nu s-au înregistrat incendii de mari proporţii, nici la fondul construit nici la fondul forestier. În zonele unde se desfăşoară activităţi agricole în imediata apropriere a pădurilor există riscul producerii unor incendii la fondul forestier. 7 Avalanşe — Nu este cazul Fenomene distructive de origine geologică e Cutremure Comuna Batoş se încadrează în zonele de risc cu seisme de amplitudine între 6 — 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat. Seismic, teritoriul comunei se încadrează conform normativului P 100/92 în zona F, perioada de colt Tc- 0,7 sec. , coeficientul Ks-0,08. __* Alunecări de teren În urma ploilor abundente, în perioadele de primăvară şi toamnă, mişcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări la terenurile situate în intravilanul şi extravilanul localităţii Dedrad, cât şi în extravilanul localităţilor Batoş, Goreni şi Uila. Evaluare E Nr. | Localitatea /mp.or, _ Crt. comuna Gospodării Persoane Observaţii 1__| Dedrad 6 20 2 | Batoş 15 40 PRECIZARE : Dezastrele evaluate în lucrare vor fi analizate în decurs de 1-3 ani de la mişcarea tectonică cu efect de rupere a faliilor de alunecare de teren, urmând ca stratul de argilă înclinată după configuraţia versantului, să fie alimentată excesiv cu ape din precipitații prin faliile de rupere deschise . Stratul de argilă ajungând la gradul de plastifiere critică, declanşează accelerarea alunecărilor masive de pământ situate deasupra zonei afectate, producând degradări excesive în imobilele construite . 3.1.2 Riscuri tehnologice A. Industriale — Nu este cazul B. De transport şi depozitare produse periculoase — Nu este cazul C. Transporturi * Transportul rutier — sursa de risc constituie DJ 154, pe care datorită varietăţii vehiculelor care tranzitează localităţile Batoş, Goreni şi Dedrad există posibilitatea producerii unor accidente majore, cu consecinţe grave. Pe drumurile comunale datorită traficului redus de autoturisme proprietate personală, transport de persoane în comun, riscul producerii unor accidente este redus. e Transportul feroviar - Nu este cazul e Transportul aerian — Nu este cazul D. Nucleare — nu este cazul Judeţul Mureş se află la 500 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 500 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 750 km de centrala atomoelectrică de la Pecs. E. Poluare ape — este cazul Poluarea apelor se datorează neglijenţei unor persoane care spală maşinile de stropit şi erbicidat în albia pârâului Luţ. F. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări — nu avem cazuri G. Eşecul utilităţilor publice - reţeaua de gaz metan -— încălzirea clădirilor şi prepararea hranei se realizează preponderent cu combustibil lichid — gaz, în toate satele. Operator E. On Gaz România SA, lungimea reţelei de distribuţie: Batoş — 42 Km - alimentarea cu energie electrică poate fi întreruptă datorită ruperii firelor de alimentare sub acţiunea vântului, a copacilor din apropierea reţelei, a defecţiunilor de la punctele de transformare datorită descărcărilor electrice. - Reţeaua de telefonie şi internet. H. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Se pot produce în oricare zonă a judeţului prin prăbuşirea unor sateliți, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriți sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an). Nu au avut loc asemenea fenomene pe raza comunei Batoş. |. Muniţie neexplodată În urma luptelor purtate în al II - lea Război Mondial de către trupele române, germane şi sovietice, pe raza judeţului Mureş, frecvent sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată. 3.1.3. Riscurile biologice Pericolul de izbucnire a unor epidemii/epizootii pot sa apara la fostele ferme Zootehnice ale fostului IAS Batos si CAP, scurgere purin de la ferme. 9 3.1.4. Riscurile de incendiu In ultimii ani nu s-au înregistrat incendii de mari proporții, nici la fondul construit nici la fondul forestier. În zonale unde se desfăşoară activităţi agricole în imediata apropriere a pădurilor există riscul producerii unor incendii la fondul forestier. 4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ a) Necesar resurse umane =25 b) Necesar resurse materiale | Nr.crt Denumitrea materialelor şi U.M. Necesar mijloacelor de intervenţie 1 Snopi de fascine 0-30 cm, L= 3-4 m 50 2 Par din lemn rotund c.r. esență tare 8- 100 12cm, L [...]