HCL 7/2019 Băile Herculane adoptată
Aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor pentru orasul Baile Herculane, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre
Ce se aprobă
Aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru orasul Baile Herculane, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre
Ce înseamnă pentru tine
- Te privește direct dacă locuiești, lucrezi sau ai o proprietate pe străzile Mihai Fisa, Trandafirilor, Castanilor, Mihai Miclau Cristian.
🔔 Anunță-mă când se mai votează despre „Mihai Fisa” în Băile Herculane
- Denumire
- Hotărârea nr. 7 din 2019 a Consiliului Local Băile Herculane
- Titlu oficial
- HCL_7_2019
- Emitent
- Consiliul Local Băile Herculane
- Număr
- 7 / 2019
- Data
- 31 ianuarie 2019
- Localitate
- Băile Herculane, județul Caraș-Severin
- Stare
- adoptată
- Locuri citate
- Mihai Fisa · Trandafirilor · 1 Decembrie 1918 3 · Alexandru Loan Cuza 40 8 · Castanilor · 1 Decembrie 1918 · Mihai Miclau Cristian · Timisoarei 15 7 · Fisa · 1 Decembrie 1918 2
Documente
- hcl HCL_7_2019.pdf
Text
ROMANIA
JUDETUL CARAS-SEVERIN
ORASUL BAILE HERCULANE
CONSILIUL LOCAL
HOTARARE
privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pentru orasul Baile Herculane
Consiliul Local al orasului Baile Herculane, intrunit in sedinta ordinara din data de
31.01.2019,
În temeiul prevederilor art.4, alin.(1), art.13, lit."a” din Legea 307/2006 privind apărarea
impotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.481/2004 privind
protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de Urgenţă
a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,cu
modificările şi completările ulterioare, Hotărârea nr.557/2016 privind managementul tipurilor de
risc, ale Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a
Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi ale Legii nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administraţia publică, republicată,
Vazand Expunerea de motive a primarului orasului Baile Herculane si raportul de
specialitate intocmit de inspector protectie civila,
In temeiul art.36 alin.], alin.2 lit."4”, alin.6 lit.”a” si art.45 din Legea administratiei
publice locale nr.215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare,
HOTARASTE:
Art.1 Aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru orasul Baile Herculane,
conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2 Prezenta hotarare intra in vigoare si se comunica potrivit prevederilor art.48 alin.2,
art.49 alin. si ale art.117 lit.e din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, la Institutia Prefectului Judetului Caras-Severin, Primarul
orasului Baile Herculane, Serviciu Economic, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta din
cadrul Consiliului Local al orasului Baile Herculane.
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER LOCAL,
PANDURU GHEORG Y CHIRIL
NR.7/31.01.2019
Anexă la H.C.L. nr. 07 din 31.01.2019
JUDEȚUL CARAS - SEVERIN
CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI BAILE HERCULANE
APROB,
PREȘEDINTE DE SEDINŢĂ
CONSILIER LOCAL
PANDURU GHEORG E CHIRIL
PLANUL DE ANALIZĂ
SI ACOPERIRE A RISCURILOR
PRIMAR, Întocmit,
Inspector Protecţie Civilă
Ec. MICLAU CRISTIAN
PAS LORIN
L
PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR
AL ORAŞULUI BAILE HERCULANE
ANUL 2019
STRUCTURA CADRU
a planului de analiza si acoperire a riscurilor
CAPITOLUL 1. DISPOZITII GENERALE
Sectiunea 1. Definitie, scop, obiective.
Sectiunea a 2 a. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinta
2.2. Structuri organizatorice implicate
2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii in domeniu
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIVTERITORIALE
Sectiunea 1. Amplasare geografica si relief
Sectiunea a 2 a. Caracteristici climatice
Sectiunea a 3 a. Reteaua hidrografica
Sectiunea a 4 a. Populatie
Sectiunea a 5 a. Cai de transport
Sectiunea a 6 a. Dezvoltare economica
Sectiunea a 7 a. Infrastructuri locale
Sectiunea a 8 a. Specific regiona// local
CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE
URGENTA
Sectiunea |. Analiza riscurilor naturale
Sectiunea a 2 a. Analiza riscurilor tehnologice
Sectiunea a 3 a. Analiza riscurilor biologice
Sectiunea a 4 a. Analiza riscului de incendiu
Sectiunea a 5 a. Analiza riscului social
Sectiunea a 6 a. Analiza altor tipuri de riscuri
Sectiunea a 7 a. Zone cu risc crescut
CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR
Sectiunea 1. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie — interventie
Sectiunea a 2 a. Etapele de realizare a actiunilor
Sectiunea a 3 a. Faze de urgenta a actiunilor
Sectiunea a 4 a. Actiunile de protectie — interventie
Sectiunea a 5 a. Instruirea
Sectiunea a 6 a. Realizarea circuit informational-decizional si de cooperare
CAPITOLUL V. RESURSE : UMANE, MATERIALE FINANCIARE
CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACTIUNII
ANEXE
CAPITOLUL.
DISPOZITII GENERALE
Sectiunea 1. Definitie, scop, obiective
Planul de analiza si acoperire a riscurilor al orasului Baile herculane „ denumit in continuare
PAAR, reprezinta documentul care cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul localitatilor
componente ale orasului, masurile, actiunile si resursele necesare pentru asigurarea
managementului acestor riscuri.
Experienta si realitatea au demonstrat, ca oricât de dezvoltat economic ar fi un stat,
formele de manifestare si urmarile dezastrelor naturale si tehnologice fac uneori imposibila
orice actiune de raspuns, indiferent cât de bine ar fi ea conceputa si organizata. Schema cu
riscurile teritoriale se elaboreaza in scopul identificarii si evaluarii tipurilor de risc specifice zoneide
competenta, pentru stabilirea masurilor in domeniul prevenirii si interventiei, precum si
pentru aplicarea si cuprinderea acestora, de catre autoritatile administratiei publice, in „Panul
de analiza si acoperire a riscurilor teritoriale in unitatea administrativ- teritoriala,,.
Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoasterea caracteristicilor
formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, in mod organizat si printr-o conceptie unita a
masurilor necesare, credibile, realiste si adecvate de protectie a populatiei in cazul producerii
unor dezastre naturale si tehnologice, in scopul eliminarii sau limitarii pierderilor de vieti
omenesti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale si factorilor de mediu.
În vederea indeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale
defineste urmatoarele obiective:
- Identificarea, monitorizarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre
naturale si tehnologige existente pe teritoriul judetului, sau pe teritoriul judetelor
vecine care ar putea afecta si teritoriul judetului;
- Informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este
expusa;
- Organizarea si asigurarea starii de operativitate si capacitatii de interventie optima a
serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in
domeniu;
- Instiintarea oportuna a autoritatilor administratiei publice despre evolutia spre
dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;
- Protectia populatiei, bunurilor materile, valorilor culturale si arhivistice precum si a
mediului impotriva efectelor dezastrelor;
- Realizarea preventiva a masurilor de protectie civila prin evacuare, adapostire,
asanare pirotehnica, asistenta sanitara si decontaminare;
- Planificarea, organizarea, pregatirea si conducera actiunilor de interventie pentru
inlaturarea urmarilor dezastrelor;
- Organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti
omenesti,limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta civila si pentru
reabilitarea utilitatilor publice afectate;
- Limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor.
Sectiunea a 2 a. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinta:
Prezentul plan s-a intocmit in conformitate cu urmatoarele acte normative:
1. Legea 481/2004 a protectiei civile, modificata si completata de Legea 212/2006;
2. Ordinul MAI nr.132/2007 referitor la metodologia de intocmire a PAAR;
3. Legea 307/2006 a apararii impotriva incendiilor;
4. Ordinul comun 638/420/2005 — pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteo periculoase si poluari
accidentale;
5. HG 2288/2004 — privind aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le
asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale,
privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;
6. HG 642/2005 — pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unitatilor administrativ —
teritoriale,institutiilor publice si operatorilor economici in functie de tipurile de risc
specifice;
7. Ordinul comun al MTCT si MAI nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgentaspecifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren;
8. Ordinul comun al MAPDR si MAI nr.551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de caderile de
grindina si seceta severa, a Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta
in domeniul fitosanitar-invazii ale agentilor de daunare si contaminarea culturilor
agricole cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind gestionarea
situatiilor de urgenta ca urmare a incendiilor de padure;
9. Hotarare nr.1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului — cadru
privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si
centrelor operative pentru situatii de urgenta
10. Ordinanta de Urgenta nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de
Management al Situatiilor de Urgenta; Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii
de urgenta.
2.2. Structuri organizatorice implicate:
- Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta al Orasului
- Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al Orasului
- Centrul Operativ al C.L.S.U. al Orasului
- Consiliul Local al Orasului
- Primarul Orasului Baile Herculane
- Servicii şi structuri din Primăria Orasului Baile Herculane
- Politia Locala
- Parohiile din UAT Baile Herculane
- Cabinetele medicale a medicilor de familie depe raza Orasului
- Unitatile de invatamant din UAT Baile Herculane
- Operatori economici de pe raza UAT Baile Herculane
- Operator cablu AKTA
- Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare local
- Ocolul silvic Baile Herculane
- Inspectoratul Pentru Situatii de Urgenta
- Serviciul de Ambulanta
2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii in domeniu.
Responsabilitatile privind analiza si acoperirea riscurilor revin autoritatilor administratiei
locale, Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, altor organe si organisme cu atributii
in domeniu.
Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste de catre Comitetul Local pentru
Situatii de Urgenta al orasului Baile Herculane si se aproba de catre Consiliul Local.
Primarul orasului Baile Herculane, asigura conditiile necesare elaborarii planului de analiza si acoperire a
riscurilor, avand totodata obligatia stabilirii si alocarii resurselor necesare pentru
punerea in aplicare a acestuia, potrivit legii. | i
Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgentă, prin Centrul Operational asigura
pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns, precum si elaborarea N
procedurilor specifice de interventie, corespunzatoare tipurilor de riscuri generatoare de situatii
de urgenta de pe teritoriul orasului. %
Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste intr-un numar suficient de
exemplare, din care unul va fi pus la dispozitia Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
CAPITOLUL II.
CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV — TERITORIALE
Sectiunea |. Amplasare geografica si relief
1.Amplasare geografica:
Orasul-Statiune Baile Herculane este situate in sud-vestul Romaniei (judetul Caras-Severin), pe Valea
Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si Muntii Cernei in vest, la o altitudine de 160 m.situat la 41 km
nord-vest de municipiul Drobeta -Turnu Severin (resedinta judetului Mehedinti).
Orasul este integrat in Parcul National Valea Cemei - Domogled si este amplasat la intersectia paralelei
450 521 N cu meridianul 230 521 E, avand aceeasi pozitie cu Venetia si Nisa.
Baile Herculane este cea mai veche statiune din Romania si una dintre cele mai vechi din lume fiind
cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape
două milenii. Bazele staţiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând
cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat si numele
societăţii noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus şi al frumoasei Elena, consemnat în mitologia
romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii şi al echilibrului între forța fizică Şi cea
spirituală.
Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente şi
statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap şi Hygiea.
Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi:
„Zeilor şi divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val,
Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg
Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”.
În perioada civilizaţiei romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracţie
pentru aristrocația Romei antice. Impresionaţi de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe
Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui
Hercules.
După retragerea administrației și armatei romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea
populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea romană,
deși menţinerea numelui indică, că băile au fost folosite tot timpul următor.
Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate
ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.
După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă şi contemporană a Băilor Herculane, în
cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția şi modernizarea băilor, a căilor de acces,
grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta
unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane
cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul
turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleaşi condiţii
cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.
În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea,
reclădeşte băile şi menţionează existența termelor lui Hercules, Higeea şi Esculap. 4
Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman și acolo se înscrie în
hartă Baia nr. 9. Staţiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităţi, între care:
împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc | şi împărăteasa Carolina, împăratul Franz losef şi
împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă
stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane
sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare.“
În urma Primului Război mondial și al Tratatului de la Trianon Banatul așadar şi comuna au devenit parte
a României. În stațiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecţii au început să fie constituite
începând cu anul 1922. După al Doilea Război Mondial localitatii Baile Herculane i- a fost acordat
statutul de oraş
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Băile Herculane se ridică la 5.008
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
6.019 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,7%), cu o minoritate de rromi (2,22%). Pentru
9,88% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși(86,82%), cu o minoritate de romano-catolici (1,62%). Pentru 10,06% din
populaţie, nu este cunoscută apartenența confesională.
Forme de relief, specificitati, influente.
Aspectul general al reliefului si configuratia retelei de vai se datoresc unei evolutii îndelungate,
desfasurate în conditiile unei alcatuiri geologice foarte variata. Formatiunile geologice sunt reprezentate
de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinând domeniilor getic si
danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N -V a parcului este dominata de masivul
Muntilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principala cât si
culmile secundare dinspre Cerna sunt alcatuite din sisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise,
micasisturi si gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei si pâna la obârsia Cernisoarei peste sisturile
cristaline se astern petice din cuvertura sedimentara formate din conglomerate, gresii, argile violacee de
vârsta permiana.
Sectorul nordic al Muntilor Cenei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) pâna la Valea
lutei are aceeasi alcatuire din placi metamorfice. În aceasta zona Muntii Cernei prezinta înaltimi de peste
1700 m (Vf Vlascu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente
pâna în V. Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioara. Sunt scoase în evidenta formele sculptate
în calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar
inaccesibile.
Aceasta zona apartine domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din sisturi
cloritoase verzi, gnaise granulare si amfibolite în culmile Seseminului, Mohomicului si Culmea Mare.
Acest complex este strabatut de granitele de Cerna pe care le constatam la nord de Baile Herculane între
7 Izvoare Calde si V. lutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente
paleozoice si neozoice. Muntii Mehedintiului care însotesc râul Cerna pe partea stânga sunt constituiti
pâna la sud de Arsasca din formatiuni cristaline si sedimentare care apartin însa domeniului danubian.
Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic si sunt
reprezentate de un complex amfibolitic (serie de Dragsanu) si de cuartite, calcare cristaline, filite negre
toase.
pai dintre Arsasca si Pecinisca cristalinul autohton se întinde pe suprafete mai reduse si este
alcatuit din sisturi cuartitice cu sericit si biotit, sisturi micacee (în V. Arsasca), precum si din gnaise fin
granulate si amfibolite la sud de Pecinisca. Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebes este format
din paragnaise cu biotit, granati, disten si intercalatii de cuartite si micasisturi constituit în doua fâsii
înguste între Vaile Tasnei si Madvedului si respectiv Peciniscai si Valea lui Roset. Sedimentarul de la
Cemisoara pâna la Arsasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, sisturi argiloase
rosii, marno-calcare. În zona Arsasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, sisturi argiloase,
gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt.
În lungul Cernei între cristalinele getic si danubian se afla o fâsie calcaroasa care se lateste spre obârsia
Cernei si alcatuieste relieful de ciuceve si geanturi, caracteristica aparte a acestei vai. În zona inferioara a5
bazinului Cernei, de o parte si de alta a râului, formatiunile calcaroase sunt dispuse sub forma de fâsii
aproape paralele cu Cerna, între ele aparând intercalate petice de alte roci constituind un adevarat mozaic
litologic. Zona superioara a bazinului este reprezentata printr-o mai mare uniformitate litologica. În
concluzie, trebuie mentionat faptul, ca toate formatiunile geologice pe care se desfasoara bazinul Cernei
sunt puternic cutate si faliate.
Sectiunea a 2 a. Caracteristici climatice
Factorii genetici ai climei ( variaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică,
altitudinea, circulația maselor de aer, caracterul suprafeţei active ) determină existenţa pe
teritoriulorasului Baile Herculanea un
[...]
Hotărâri adoptate în aceeași perioadă
HCL 3/2019HCL_3_2019HCL 4/2019HCL_4_2019HCL 5/2019HCL_5_2019HCL 6/2019HCL_6_2019HCL 8/2019HCL_8_2019HCL 9/2019HCL_9_2019HCL 10/2019HCL_10_2019HCL 11/2019HCL_11_2019
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Vrei să urmărești un cuvânt în toată țara sau într-un județ întreg? Alertele naționale →