HCL 6/2020 Bacău adoptată

>) Pai . Po Pe Zar oale d VA Meeecire Co posel ul Lacul at O (4 (re serctpoa lu Baci E ee RI pe el eee HOTĂRÂREA NR. 6 DIN 31.01.2020 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza SF pentru obiectivul de investiţii „Construire Sală de Sport Școala „Domnița Maria”, Municipiul Bacau” Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 31.01.2020, potrivit art.133(1) din Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2019 privind Codul administrativ, Având în vedere: -Referatul nr. 432/ 20.01.2020 al Serviciului Tehnic Investiţii prin care se propune aprobarea documentaţiei tehnico-economice faza SF pentru obiectivul de investiţii „Construire Sală de Sport Școala „Domnița Maria”, Municipiul Bacau”; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 434/ 20.01.2020; -Raportul Direcţiei Juridice şi Administraţie Locală înregistrat cu nr. 435/1/20.01.2020; -Raportul Serviciului Tehnic- Investiţii înregistrat cu nr. 435/2/20.01.2020; -Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 29/29.01.2020 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 30/30.01.2020 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 31/30.01.2020 al Comisiei de specialitate nr.4 şi nr. 32/29.01.2020 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/ 2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; -Prevederile art. 5 (1) lit. *a” alin (ii) şi art. 7 alin (1) din HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare si continutul - cadru al documentatiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investitii finantate din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; -Prevederile art. 140 alin. (1) şi (3), ale art. 154 alin. (1), ale art. 196 alin. (1) lit. Pa”, ale art. 197 (1) și ale art. 243 alin. (1) lit. ”a” şi ”b” din OUG nr. 57/ 2019 privind Codul administrativ; În baza dispoziţiilor art. 129 (2) lit. „b” şi alineatul (4) lit. „d” şi art. 139 alin. 3 lit. „a” şi alin. 5 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, HOTĂRĂȘTE: ART. 1. -Se aprobă documentaţia tehnico-economică faza SF pentru obiectivul de investiţii „Construire Sală de Sport Şcoala „Domnița Maria”, Municipiul Bacau”, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2. — Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenţia de Dezvoltare Locală a Municipiului Bacău. ART. 3. — Hotărârea va fi comunicată Directiei Economice şi Direcţiei Tehnice. ART. 4. — Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului — Judeţul Bacău pentru verificarea legalității. CONTRASEMNEA/ZĂ PENTRU LEGALITATE | SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLAȚ — OVIDIU POPOVICI N.O.P./D.1./O.R.A./EX.!/DS,I-A-2 ROMÂNIA JUDEŢUL BACĂU , CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXĂ COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE LA HOTĂRÂREA NR. 6 DIN 31.01.2020 DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICE FAZA SF PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII „CONSTRUIRE SALĂ DE SPORT ȘCOALA „DOMNIȚA MARIA”, MUNICIPIUL BACAU” CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLA OVIDIU POPOVICI / ŞEF SERVICIU MIHAFILA IONESI Pf Bacău, Str. Ştefan cel Mare, 34/ B/ 2-4, 600364 RC; JO4 / 669 1999, CUI RO 12341184 tel/fax 0234/580320, cau_ice lefpr iei „ro. IC: social: www. Facebook. Ro / LefP roiect Bacau web www lefproiect.ro Capital social 2500 RON AusTntA certificate STUDIU DE FEZABILITATE CONSTRUIRE SALĂ DE SPORT - ȘCOALA GIMNAZIALA “DOMNIȚA MARIA”, MUNICIPIUL BACAU S.C. LEF PROIECT S.RL. Pr. Nr. 11/2019 BACĂU Faza S.F. A. PIESE SCRISE (1) Informaţii generale privind obiectivul de investiţii 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: Construire Sala de Sport - Școala Gimnazială “Domnița Maria”, municipiul Bacău 1.2. Ordonator principal de credite/investitor Municipiul Bacău 1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) Municipiul Bacău 1.4. Beneficiarul investiţiei: Municipiul Bacău 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate — parte tehnică: S.C. LEF PROIECT S.R.L. BACĂU Cod CAEN: 7111 — Activităţi de arhitectură COLECTIV ELABORARE ARHITECTURA S.C. LEF PROIECT S.RL. STRUCTURI S.C. CASA EDITORIALA SOLTERIS S.R.L. INSTALAȚII S.C. ARSTAL SYSTEM DESIGN S.R.L. Arh. Cristian Lefter | ŞEFPROIECT |S.C.LEF PROIECT SRL. arh. Alexandru Tornghibel Arhitectura S.C. LEF PROIECT S.R.L. arh. Mihai Adrian Cochior Arhitectura S.C. LEF PROIECT S.R.L. arh. Anca Budău Arhitectura S.C. LEF PROIECT S.R.L. Arh. Vlad Vernica Arhitectura S.C. LEF PROIECT S.R.L. Ing. Ciprian lacob Structuri S.C. CASA EDITORIALA SOLTERIS S.R.L. Ing. Robert Voin instalaţii electrice | S.C. ARSTAL SYSTEM DESIGN S.R.L. Ing. Aurelian Nebunu Instalaţii termice | S.C. ARSTAL SYSTEM DESIGN S.R.L. Ing. Catalin Panea Instalații sanitare | S.C. ARSTAL SYSTEM DESIGN S.R.L. ing. Cătălin Niculușcă Documentaţii S.C. LEF PROIECT S.R.L. S.C. LEF PROIECT S.R.L. Pr. Nr. 11/2019 BACĂU Faza S.F. 2)Situaţia existentă si necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiţii și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză. Nu este cazul. 2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare. Prezentarea pe scurt a Solicitantului Date fizico-geografice Municipiul Bacău este reședința județului Bacău, fiind localizat în partea central - nord - estică a acestuia, se învecinează la nord cu comunele Hemeiuși și Săucești, la est cu comuna Letea Veche, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, la sud-vest cu comuna Sărata, iar la vest cu comunele Luizi Călugăra, Măgura, Mărgineni. Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării și cu Transilvania. Este situat pe râul Bistriţa, pe care în oraș există două centrale hidroelectrice (Bacău | și Bacău II) ce acoperă o parte a consumului local de energie electrică Suprafaţa totală a municipiului este 4282 ha. Lucrările de cercetare geotehnică (forajele executate în zonă) au evidențiat formaţiuni geologice de vârstă Sarmaţiană și Cuaternară. Formațiunile de vârstă Sarmaţiană , care constituie și roca de bază, cuprind argile și argile mărnoase, marne stratificate cu intercalații de nisipuri mărnoase, toate cu o slabă sistoazitate și înclinare către sud-vest. Formațiunile Cuaternare sunt reprezentate printr-o mare varietate litologică atât a rocilor aluvionare cât și a rocilor eoliene; astfel, începând de la roca de bază , s-au depus pietrișuri și bolovănișuri, nisipuri sau lentile de nisipuri în complexul grosier, maluri argiloase sau nisipoase. Pe terasele a l-a și a l-a, peste startul grosier s-a depus complexul de pământuri lessoide sau complexul argilos aluvialo-deluvial. Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Bacău se află ia nord-vestul unităţii dealurilor subcarpatice, în cadrul unei dezvoltări largi a teraselor Bistriţei și Siretului. Populație Conform estimării naţionale din 2016, populaţia orașului Bacău era de 196883 locuitori, în scădere față de recesământul din 2011, când se înregistra 267141 locuitori. S.C. LEF PROIECT SRL Pr Nr 4112048 Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8,6% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81%), cu o minoritate de romano-catolici (8,68%). Pentru 8,68% din populație, nu este cunoscută apartenenia confesională. Scurt istoric Până cu puţin timp în urmă, prima atestare documentară cunoscută era de pe timpul lui Alexandru cel Bun, 6 octombnie1408. Cercetătorul Stefan S. Gorovei, demonstrează că Bacăul are actul de naștere între anii 1391-1432 în timpul domniei lui Petru | Mușat. În 1399 orașul este menționat în documentul lui luga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeși satului Brătila, din ţinutul Bacăului. La 15 aprilie1400, aflăm ca în Bacău se află o parte a Cavalerilor loaniţi, numiţi mai târziu Cavalerii de Malta. În 1409 studia la Cracovia, studentul băcăuan Gregorias de Bachwya. Ceva mai târziu, în 5 martie 1431, localitatea este numită civitas Bako. La sfârşitul secolului a! XIV-lea Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Orașul Bacău a fost ocupat în noiembrie 1467 de oștile maghiare conduse de Matei Corvin, cu o lună înainte de Bătălia de la Baia. Localitatea este cunoscută și datorită importanței sale în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Ţara Românească, fiind un punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraș s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Stefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curţii Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice. În perioada interbelică, se extind cartierele de locuințe prin parcelări, construindu-se, în 1922, cartierul CFR, la vest de aliniamentul căii ferate. În paralel, unele terenuri câstigate prin reforma agrară sunt amenajate ca spații verzi — Parcul Cancicov. Datorită creșterii demografice dar și economice, Bacăul este declarat municipiu la 17 februarie 1968. În ce priveşte dezvoltarea industriei, amintim ca repere: fabrica de hârtie “Letea” construită în 1881, fabrica de bere construită în 1867, fabrica de cărămidă construită în 1870, o tipografie. Solurile Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în genera! brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5%., ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție. Clima Climatul municipiului este unul temperat-continentai accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcţie, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 9C, oscilând între 4*C, în luna ianuarie, și 20,6*C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/mz/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie- august. Hidrografia Reţeaua hidrografică a regiunii este dominată de râurile Bistrița și Siret, cu principalii afluenţi Negel și Trebeș. Apa subterană apare atât în formațiunile Cuaternare cât și în cele Sarmaţiene, apărând sub forma a două pânze. În toate cele trei terase, pânza de apă subterană este cantonată în stratul aluvionar grosier, în profilele executate prin terasele Bistriţei. Nivelul apei subterane este diferit de la o terasă la alta - cca. 168 m la trecerea în terasa a Il-a, 157 m pe terasa a l-a și cca. 145-150 m pe terasa inferioară joasă. Vegetaţia Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râuritor si pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ. 9? 3 C. LEF PROIECT S.RL Pr. Nr. 11/2019 BACĂU Paza 5.F Viața sălbatică este complexă, formată din faună piscicolă, de luncă, de câmpie și de podiș. Sistemul de educaţie În municipiul Bacău, sistemul de educaţie cuprinde 34 unităţi de învățămant care acoperă nivelurile preşcolar, primar, gimnazial, liceal, universitar. Economia Structura activitatilor defineste profilul functional al fiecarui oras, precum si locul sau în ierarhia complexitatii teritoriale. Astfel, conform Atlasului României, 2006, din punct de vedere al specializarii functionale, municipiul Bacau se încadreaza în tipul 4, specializarea functionala fiind reprezentata de activitati diversificate, fara specializare evidenta, acoperind astfel cel mai bine notiunea de oras în sensul sau cel mai banal, acela de localitate cu functii multiple. În prezent, din punct de vedere al potentialului de atractie al oraselor, conform Atlasului României 2006, municipiul Bacau exercita o polarizare de tip regional — puternica polarizare unidirectionala, unitatile teritorial — administrative înconjuratoare fiind direct polarizate de municipiul Bacau, ca spatiu urban cu servicii de nivel superior (universitati, medicina specializata) si cu functii administrative, industriale si comerciale complexe. Municipiul Bacau s-a conturat initial ca centru comercial si vamal - oras al drumului de comert, sprijinit de vaduri - ce a luat fiinta într-un loc central (pozitie de contact) cu largi posibilitati de dezvoltare, „târg vestit prin bogatia poamelor si produselor sale” (D.Cantemir). Treptat, orasul se orienteaza catre activitatile productive, astfel încât, în secolul al XIX-lea în Bacau functionau deja fabrici de hârtie, de cherestea, tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt, fabrici de caramizi, tigle si olane. Conform analizei domeniilor de activitate , profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar-terţiar. Municipiului Bacău are o contribuţie decisivă în asigurarea nivelului PIB-ului judeţean, dacă avem în vedere următoarele: 45.4% din populaţia judeţului Bacău trăieşte în mediul urban, iar 54.2% din populaţia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău; locuitorii municipiului Bacău reprezint ă 24,6% din populaţia judeţului şi concentrează 54% din num ărul totalal salariaţi din judeţ; municipiul Bac ău concentreaz ă circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei, construcţiilor şi serviciilor înregistrate ia nivelul judeţului. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar-terţiar, în domeniile servicii şi comerţ cifra de afaceri s-a dublat, aceste două domenii deţinând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din judeţ. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezinta 50% din numărul total al societăţilor comerciale înregistrate. Politici și strategii: În urma analizei situaţiei existente şi a investiţiilor în derulare susţinute de c ătre Administraţia Local ă din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarc ă 2 domenii în care investiţiile sunt prioritare: Infrastructura rutier ă şi Asistenţa social ă. Luând în considerare problemele de accesibilitate care deriv ă din localizarea geografic ă şi dotarea infrastructural ă a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevanţă deosebit ă. A şadar, realizarea proiectelor de infrastructur ă de transport reprezint ă un element critic pentru dezvoltarea ora şului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investiţii în infrastructura rutier ă s ă fie de importanță prioritar ă. Problemele majore identificate la nivelul municipiului sunt: Deficiențe la nivelul infrastructurii de transport şi managementului traficului Deficiențe privind nivelul şi calitatea asigurării infrastructurii de utilitati publice Declinul dezvoltarii economice Declinul identitatii culturale prin degradarea patrimoniului construit valoros Vulnerabilitatea mediului şi a calităţii vietii urbane la presiunile multiple in dezvoltare Lipsa afirmarii rolului regional Rezulta şase obiective strategice de dezvoltare: - Dezvoltarea şi consolidarea Bacăului ca nod logistic intermodal de importanţă regională şi naţională Asigurarea infrastructurii de reţeie de utilităţi publice potrivit calităţii de nod logistic şi pol de dezvoltare regional a Bacăului Regenerarea, dezvoltarea şi consolidarea economiei băcăuane, ca pol regional şi competitiv Regenerarea, dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale pentru creşterea mândriei locale şi a ataşamentului comunităţii locale faţă de acestea S.C. L-EF PROIECT S.R.L. Pr. Nr. 11/2019 Alinierea standardelor privind mediul şi calitatea vieţii urbane, la exigentele UE Dezvoltarea rolului regional si national al Bacaului, ca pol metropolitan competitiv, inovativ si sustenabil. Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele: . diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; . corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne și internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaţionale încheiate de România. Elaborarea și aplicarea politicilor de dezvoltare regională se bazează pe următoarele principii: . descentralizarea procesului de luare a deciziilor la nivelul central/guvernamental; . planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe și proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite; . cofinanțarea - contribuţia financiară a diverșilor actori implicaţi în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională. Creşterea accesibilitățiila resurse și a calității vieţii locuitorilor României: 2.3 Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor in acest moment scoala Domnita Maria functioneaza intrei corpuri de cladir, realizate etapizat. Nici unul dintre aceste corpuri nu are in componenta un spatiu adecvat desfasurarii orelor de sport sau altor activitati cu caracter polivalent. Activitatile de acest gen se desfasoara in sali de clasa obisnuite al caror spatii sunt total inadecvate. Aceasta situatie determina necesitatea realizarea proiectului propus de documentatia de fata, respectiv extinderea dotarilor scolii prin realizarea unei sali de sport de nivei competitional scolar in care sa se poata desfasura activitatile sportive, atat cele interne , prevazute in programa scolara cat si competitiile sportive interscolare, dar si alte actvitati gen festivitati prilejuite de diverse ocazii sau serbari scolare, etc. 2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de investiţii In cadrul scolii gimnaziale Domnita Maria la nivelul anului scolar 2018-2019 situatia elevilor inscrisi s-a prezentat astfel : nr. crt __ _ clasa SE | nr. elevii inscrisi 1 pregatitoare 2 III aaa 4 Cis. a Ill-a (os cisaa ] — 6 o Cis. a V-a | o | N N: PC II 8 Cis. a Vil-a 9 Țo Cis. a Vill-a E E III TOTAL NI La sfarsitul anului scolar 2017-2018 un numar de ......__ elevi au fost participanti directi la procesul educational. Prognoza comunicata de conducerea scolii pentru urmatorii tri ani scolari este constanta, deea „ Prin urmare obiectivul de investitie se justifica si a fost dimensionat pentru activitatea principala pe care urmeaza sa o adaposteasca . 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice SC LEF PROIECT SRL. 019 BACAU (J Obiectivul general al proiectului vizeaza cresterea gradului de participare Ia nivelul educatiei timpurii si invatamantului obligatoriu. Realizarea obiectivului general in urma implementarii proiectului va conduce la urma [...]